Autor : Tudose Elena

Referent stiintific : Conferentiar Doctor Radu Miculescu

PROPRIETATI ALE FUNCTIILOR CONTINUE

APLICATII
Exemple si contraexemple

ORSOVA
2017
www.infoscoala.webgarden.ro
Lucrarea : PROPRIETATI ALE FUNCTIILOR CONTINUE - APLICATII

Autor : ELENA TUDOSE

Localitatea : ORSOVA

Anul aparitiei : 2017

ISBN 978-973-0-23926-3
 CUPRINS

Argument__________________________________________________________3

Capitolul. I

Exercitii_____________________________________________________4

Capitolul II

Exemple si contraexemple_______ ______________________________28

Capitolul III

Evaluarea ___________________________________________________34

Bibliografie________________________________________________________54

2
 Argument

Proprietatea de continuitate a aparut in Analiza matematica nu la contactul ei direct

cu realitatea empirica ci in laboratorul de lucru al matematicianului, din necesitati interne, de
ordin teoretic.
Doua momente importante au marcat (dupa Cauchy) evolutia intelegerii de continuitate. In
1872 Weierstrass a socat lumea matematica prin exemplul sau de functie continua in orice
punct dinℝ, dar nederivabila in nici un punct. In 1905, Emile Picard comenta ironic acest
fapt, observand ca daca Newton si Leibniz ar fi stiut de existenta unei functii ca aceea a lui
Weierstrass, calculul diferential nu ar mai fi fost creat. Exemplul lui Weierstrass a venit
suficient de tarziu pentru a nu impiedica dezvoltarea unui capitol important al matematicii.
Pana la Weierstrass se credea ca derivabilitatea este o consecinta a continuitatii, de aceea se
vorbea de derivata si nu de derivabilitate (derivabilitatea fiind considerata echivalenta cu
continuitatea). Marele Cauchy nu facea distinctie intre continuitate si derivabilitate, mai
precis nu banuia ca una dintre aceste proprietati poate avea loc in absenta celeilalte.
Al doilea moment important in clarificarea ideii de continuitate este anul 1875, cand
Gaston Darboux da un exemplu de derivata discontinua, aratand totodata ca orice derivata are
proprietatea valorii intermediare (numita si proprietatea lui Darboux): Nu se poate trece de la
o valoare la alta fara a trece prin toate valorile intermediare. Pana la Darboux matematicienii
erau convinsi ca proprietatea de continuitate este echivalenta cu proprietatea valorilor
intermediare. Intr-adevar, proprietatea lui Darboux consta in faptul ca functia nu poate “sari”
de la o valoare la alta, trecerea trebuind sa se faca in mod continuu. Dar, asa cum,
confundand continuitatea cu derivabilitatea, Cauchy si alti mari matematicieni nu se inselau
decat pe jumatate, deoarece derivabilitatea implica proprietatea de continuitate, confuzia
dintre continuitate si proprietatea lui Darboux continea si ea jumatate de adevar, deoarece
continuitatea implica proprietatea lui Darboux.
Prin clarificarile aduse de Weierstrass si Darboux, devenea clar ca intuitia proprietatii
matematice de continuitate este foarte inselatoare, o adevarata capcana care urma sa fie
depasita abia in secolul nostru prin perfectionarea si rafinarea instrumentelor Analizei.
Lucrarea de fata prezinta aplicatii ale proprietatilor continue ale functiilor, un capitol
de exercitii si un alt capitol cu exemple si contraexemple. In ultimul capitol sunt prezentate
metode de evaluare in matematica, deoarece problema notarii elevilor se rezolva in conditiile
aplicarii unor metodologii didactice adecvate, care permit prin specificul lor verificarea
permanenta si de fond a nivelului educational al elevilor. Ceea ce intereseaza nu este atat
aspectul notelor, cat si verificarea stadiului de dezvoltare a elevilor, problema depistarii
progreselor de zi cu zi, dar si a dificultatilor intampinate de elevi.
Modul de elaborare al testelor antreneza profesorul intr-o munca stiintifica organizata
folosind noi forme de organizare si evaluare, ceea ce necesita maiestrie si tact pedagogic.
Influenta metodologiilor didactice de predare – invatare si evaluare s-a constatat asupra
dezvoltarii si flexibilitatii in gandire, in imaginatie creatoare, corelate cu efecte asupra
nivelului de achizitii psihice si largirii orizontului stiintific.

3
4
5
6
7
8
9
10
11
12
13
14
15
16
17
18
19
20
21
22
23
24
25
26
27
28
29
30
31
32
33
34
35
36
37
38
39
40
41
42
43
44
45
46
47
48
49
50
51
52
53
 BIBLIOGRAFIE

1. Gh. Siretchi – Calcul diferential si integral, vol II, Editura Stiintifica si enciclopedica

2. Marcel N. Rosculet – Analiza matematica, Editura Didactica si Pedagogica Bucuresti

1967

3. Ion Colojoara, Radu Miculescu, Cristinel Mortici, - Analiza matematica : teorie ,

metode, aplicatii

4. B.R. Gelbaum, J.M. H. Olmsted – contraexemple in analiza matematica, Editura

Stiintifica 1973

5. Oliver Konnerth – Greseli tipice in invatarea analizei matematice

6. Ganga Mircea - Manualpentru clasa a Xia, vol I, Elemente de analiza matematica,

Editura MathPress 2005

7. Solomon Marcus, Socul matematicii, Editura Albatros 1987

8. Lia Arama, Teodor Morozan – Probleme de calcul diferential si integral, Editura

tehnica Bucuresti 1978

9. Gazeta matematica 1983 - 1996

10. A. Catana, M. Sacuiu, O. Stanasila – Metodica predarii matematice

11. Florentina Stancioiu – Jipa, Gheorghe Stancioiu – Metodica predarii matematice in

invatamantul primar, Editura Fundatiei humanitas

54