Neculai STANCIU

Dreptul de copyright:
Cartea downloadată de pe site-ul www.mateinfo.ro nu poate fi publicată pe un alt site şi nu poate fi folosită în
scopuri comerciale fără specificarea sursei şi acordul autorului
Neculai STANCIU
PROBLEME
DE
MATEMATICÃ
GIMNAZIU
&
LICEU
Buzãu, 2009
Dedic această carte soţiei mele Roxana Mihaela Stanciu şi copiilor
noştriBogdan Andrei şi Maria.
Referenţi ştiinţifici:
Prof. gr. I Constantin Apostol, Colegiul Naţional „Alexandru Vlahuţã”, Râmnicu Sãrat
Prof. gr. I Gheorghe Ghiţã, Colegiul Naţional „Mihai Eminescu”, Buzãu
Redactor: Roxana Mihaela Stanciu
Tehnoredactare computerizatã: Roxana Mihaela Stanciu
2
PREFAŢÃ
Soluţia unei probleme trebuie privitã ca o sursã de metode şi idei care se

vor dovedi utile şi în alte împrejurãri.Dintr-o problemã elevul trebuie sã obţinã şi
sã reţinã cât mai multe informaţii .
Pornind de la aceste motive, cartea de faţã se adreseazã elevilor care se
pregãtesc pentru concursurile de matematicã.Problemele selectate sunt
problemele originale ale autorului - în marea lor majoritate publicate – în cãrţi şi
reviste de specialitate ca: „Matematicã de vacanţã’’, ’’Gazeta matematicã’’,
’’Revista matematicã din Timişoara’’, ’’Revista de informare matematicã din
Braşov’’, ’’Sã înţelegem matematica’’ (Bacãu), ’’Recreaţii matematice” (Iaşi) etc.
Soluţiile problemelor sunt clare, concise, imediat dupã enunţ.Aceasta
reprezintã de fapt nota de originalitate şi factorul de utilitate al cãrţii.Mai spun cã
lucrarea este utilã şi prin faptul cã are un caracter complet, unitar, conţinând
probleme din clasele V – XII.
Berca, 2009 Autorul

Neculai Stanciu, Berca, Buzău
I.
Motto:“Aritmetica şi Geometria dispun de resurse bogate de dezvoltare a capacităţii

copilului de a se mira, de a se întreba, de a imagina răspunsuri, de a tatona diferite căi
de rezolvare, de a stabili punţi de legătură cu înţelegerea naturii, a limbajului, a istoriei
şi geografiei.Dar totul trebuie să se bazeze pe dezvoltarea propriei sale curiozităţi, în
aşa fel încât el să accepte ca unică răsplată bucuria, plăcerea de a înţelege, prin paşi
mărunţi, câte ceva din lumea care îl înconjoară şi de a se înţelege pe sine.La întrebarea
pe care o auzim mereu, din partea unor elevi, dar şi din partea unor părinţi sau
educatori:De ce matematică pentru copii care nu-şi propun să devină matematicieni? le
răspundem: Pentru că matematica este un mod de gândire cu valoare universală şi
pentru că ea prilejuieşte bucurii spirituale la care orice fiinţă umană ar trebui să aibă
acces.În măsura în care adolescenţii vor învăţa să se, bucure de frumuseţile
matematicii, ale ştiinţei, ale artei şi literaturii şi vor simţi nevoia de a le frecventa, ei nu
vor mai suferi de plictiseală iar tentaţia unor activităţi derizorii, uneori antisociale, va
scădea”
Savantul Academician, Solomon Marcus
Problemă pentru ciclul primar
La o oră de sport participă elevi din clasa a III-a şi elevi din clasa a IV-a, în total 46.
Profesorul aşează elevii pe un rând astfel încât între doi elevi de clasa a IV-a să se afle
doi elevi de clasa a III-a.Să se afle câţi elevi sunt în clasa a III-a şi câţi elevi sunt în
clasa a IV-a.
Soluţie.Dacă notăm cu a numărul elevilor din clasa a IV-a şi cu b numărul elevilor din
clasa a III-a din enunţ rezultă relaţiile:
a + b = 46 şi b = 2(a − 1) .Se obţine a = 16 şi b = 30 .
Problemă pentru ciclul primar,
Găsiţi numărul abcd :2 ştiind că cifrele sale verifică relaţiile:

(1)a + b + c + d = 11, (2)b + c + d = 7, (3)c + d = 7, (4)d = 2a − 2 .
Soluţie.Dacă scădem relaţiile (1) şi (2) obţinem a = 4 , apoi scădem relaţiile (2) şi (3) şi
rezultă b = 0 .Din (4) avem d = 6 , iar din (2) c = 1 .De aici obţinem abcd = 4016 .
Numărul căutat este 2008.
Problemă pentru ciclul primar,
Într-o şcoală, în luna mai 2008, raportul fete:băieţi era de 2:3.În prezent, raportul este
1:2, numărul băieţilor a rămas neschimbat, iar numărul fetelor este cu 10 mai mic.Să se
afle câte fete şi câţi băieţi erau în şcoală în luna mai 2008.
Dată la Concursul Sclipirea Minţii - 2008
3
Probleme rezolvate
Soluţie.Notăm cu f numărul fetelor şi cu b numărul băieţilor.Deoarece în luna mai
2008 raportul fete-băieţi era 2:3 ,rezultă f = 2k şi b = 3k .Din datele prezente avem
2(2k − 10) = 3k , de unde k = 20 .
Deci f = 40, b = 60 .
Dată la Concursul “Sclipirea Minţii” 2008
Problema pentru clasa a V - a,
Aratati ca fractia :
a 2 b + ab 2
, (∀a, b, c, d ∈ N ∗ ) este reductibila.Generalizati rezultatul.
c d + cd
2 2
Solutie :
Numerele de forma a 2 b + ab 2 = ab(a + b) sunt numere pare.

De aici rezulta ca numaratorul si numitorul fractiei se divide cu 2
si fractia este reductibila.
Generalizare :
2 2 2 2 2 2
a1 b1 + a1b1 + a 2 b2 + a 2 b2 + ... + a n bn + a n bn
Fractia 2 2 2 2 2 2
c1 d1 + c1 d1 + c 2 d 2 + c 2 d 2 + ... + c m d m + c m d m
este reductibila (∀ai , bi ∈ N ∗ , c j , d j ∈ N ∗ , i ∈ {1,2,..., n}, j ∈ {1,2,..., m})
Problema pentru clasa a V-a
Arãtaţi cã fracţia
3 a + 5 b + 7 c + 2d
, (a, b ∈ N ∗ , c, d ∈ N ) nu se simplificã
ab(a + b)
printr - un numar par.
Publicată în RIM – nr.XIV -2007 (10109)
Soluţie:
Se demonstreazã usor ca 3 a + 5 b + 7 c + 2d este un numar impar
(se calculeaza ultima cifrã a sa) ,
iar ab(a + b) un numãr par; deci fractia datã nu se simplificã
4
2005 a + 2007 b + 1
, (a, b ∈ N ∗ ) nu se simplifica
ab(a + b)
Publicată în RIM – nr.XIII -2007 (9945)
Soluţie:
Se demonstreaza usor ca 2005 a + 2007 b + 1 este un numar impar
(se calculeaza ultima cifra a sa),
iar ab(a + b) un numar par; deci fractia data nu se simplifica
Arãtati ca fractia
a 2 b + ab 2 + 7 n
, nu se simplifica printr - un numar par
c 2 d + cd 2 + 6 m
(∀a, b, c, d , n ∈ N ; ∀m ∈ N ∗ ).
Solutie :
Fractia data se scrie :
ab(a + b) + 7 n
.Tinand cont ca :
cd (c + d ) + 6 m
ab(a + b) = par , cd (c + d ) = par , 6 m = par , 7 n = impar ,
obtinem faptul ca numaratorul este un numar impar iar numitorul
un numar par.
De aici rezulta ca fractia nu se simplifica printr - un numar par.
5a + 7b + 1
, (a, b ∈ N ∗ ) nu se simplifica printr - un numar par.
ab(a + b)
Publicată în RIM – nr.XIII -2007 (9945); Publicată în RIM – nr.XV -2008 (10295)
5
Probleme rezolvate
Soluţie:
Se demonstreaza usor ca 5 a + 7 b + 1 este un numar impar
(se calculeaza ultima cifra a sa),
iar ab(a + b) un numar par; deci fractia data nu se simplifica
Sã se afle x şi y numere naturale astfel încât

3
fractia sa fie echiunitara.
( x − 1)( y − 2)
Solutie :
fractia data este echiunitara daca ( x − 1)( y − 2) = 3.
Avem urmatoarele posibilitati :
1.x − 1 = 1 si y − 2 = 3 ⇔ x = 2 si y = 5;
2.x − 1 = 3 si y - 2 = 1 ⇔ x = 4 si y = 3.
Deci ( x, y ) ∈ {(2,5), (4,3)}.
Sã se afle x şi y numere naturale astfel încât

xy - x + 2 y - 2
fractia sa fie subunitara.
3
Soluţie:
Avem xy − x + 2 y − 2 = x( y − 1) + 2( y − 1) = ( x + 2)( y − 1).
Valorile posibile ale produsului ( x + 2)( y − 1) sunt 0,1 si 2.
Efectuand calculele obtinem solutiile :
⎧y =1 ⎧x = 0
1.⎨ ; 2.⎨ .
⎩ x ∈ N ⎩y = 2

4n + 6
(n ∈ N), se poate simplifica.
n2 + n
Soluţie:
Numitorul se scrie n(n + 1).Produsul a doua numere naturale
consecutive este par.
Numaratorul se scrie 2(2n + 3), deci este divizibil cu 2.
Fractia se poate simplifica cu 2.
6

6
, (n ∈ N ∗ ) se poate simplifica.
10 − 1
n
Soluţie:
Observam ca 10 n − 1 = 10...0 − 1 = 99...9, deci numitorul se divide
cu 3 pentru orice n ∈ N ∗ ;
fractia se simplifica cu 3.
2003 a + 2005 b + 2007 c + 2d
, ( a , b ∈ N ∗ , c, d ∈ N )
ab(a + b)
nu se simplificã printr - un numar par.
Soluţie:
Se demonstreazã usor ca 2003 a + 2005 b + 2007 c + 2d
este un numar impar
(se calculeaza ultima cifrã a sa) ,
iar ab(a + b) un numãr par; deci fractia datã nu se simplificã
Problemã pentru clasa a V-a
a +1 b+2
Sa se afle suma numerelor de forma ab cu ∈ N si ∈ N.
b a
Publicată în RMT – nr. 3 / 2006 (VI.204.); G.M. – nr. 9 / 2006 (E: 13267)& Crux
M391 – aprilie 2009
Soluţie:
Este necesar ca b ≤ a + 1 si a ≤ b + 2, deci b ∈ {a − 2, a − 1, a, a + 1}.
⎧ a +1 a +1 3
⎪⎪ a − 2 ∈ N ⇒ a − 2 = 1 + a − 2 ∈ N
(1) Pentru b = a − 2 ⇒ ⎨
⎪ a − 2 + 2 ∈ N ⇒ 1∈ N
⎪⎩ a
⎧a = 3 ⇒ b = 1
⇒ a − 2 ∈ {1,3} ⇒ ⎨
⎩a = 5 ⇒ b = 3
7
Probleme rezolvate
⎧a + 1 a +1 2
⎪⎪ a − 1 ∈ N ⇒ a − 1 = 1 + a − 1 ∈ N
(2)Pentru b = a - 1 ⇒ ⎨ ⇒ a∈Φ
⎪a + 1 ∈ N ⇒ a +1 = 1+ 1 ∈ N
⎪⎩ a a a
⎧a +1
⎪⎪ a ∈ N
(3)Pentru b = a ⇒ ⎨ ⇒ a =1⇒ b =1
⎪a + 2 ∈ N
⎪⎩ a
⎧a +1
⎪⎪ a + 1 ∈ N ⇒ 1 ∈ N
(4)Pentru b = a + 1 ⇒ ⎨
⎪a + 3 ∈ N ⇒ a + 3 = 1+ 3 ∈ N
⎪⎩ a a a
⎧a = 1 ⇒ b = 2
⇒⎨
⎩a = 3 ⇒ b = 4
Asadar, ab ∈ {31,53,11,12,34}si suma ceruta este 141.
Problemǎ pentru clasa a V-a,
Fie A = 1 ⋅ 2 ⋅ 3 ⋅ ... ⋅ 2008 .Aflaţi cel mai mare număr natural n cu proprietatea că 3 n
divide A .
Publicată în G.M. –nr. 5 / 2007 (E: 13439)
Soluţie. Numărul A conţine 2008 factori.Notăm cu [a ] partea întreagă a numărului a.
⎡ 2008 ⎤ ⎡ 2008 ⎤
Din cei 2008 factori ⎢ ⎥ = 669 sunt divizibili cu 3; ⎢ = 223 sunt divizibili cu
⎣ 3 ⎦ ⎣ 9 ⎥⎦
⎡ 2008 ⎤ ⎡ 2008 ⎤ ⎡ 2008 ⎤
32 ; ⎢ ⎥ = 74 sunt divizibili cu 33 ; ⎢ ⎥ = 24 sunt divizibili cu 3 4 ; ⎢ ⎥ =8
⎣ 27 ⎦ ⎣ 81 ⎦ ⎣ 243 ⎦
⎡ 2008 ⎤
sunt divizibili cu 35 şi ⎢ ⎥ = 2 sunt divizibili cu 36 .Nu avem nici un factor
⎣ 729 ⎦
divizibil cu 3 = 2187 .Avem în total 669+223+74+24+8+2=1000 factori de
7
3 ⇒ n = 1000 .
În câte zerouri se termină numărul A = 1 ⋅ 2 ⋅ 3 ⋅ ... ⋅ 2007 ?.
Soluţie. Numărul A conţine 2007 factori.Notăm cu [a ] partea întreagă a numărului a.

⎡ 2007 ⎤ ⎡ 2007 ⎤
Din cei 2007 factori ⎢ = 401 sunt divizibili cu 5; ⎢⎣ 25 ⎥⎦ = 80 sunt divizibili cu
⎣ 5 ⎥⎦
⎡ 2007 ⎤ ⎡ 2007 ⎤
52 ; ⎢ ⎥ = 16 sunt divizibili cu 5 3 şi ⎢ ⎥ = 3 sunt divizibili cu 5 4 .Nu avem nici
⎣ 125 ⎦ ⎣ 625 ⎦
un factor divizibil cu 5 = 3125 .Avem în total 401+80+16+3=500 factori de 5 ⇒ 5 500
5
divide A .Deci A se termină cu 500 de zerouri.
8
Determinati solutiile naturale ale ecuatiei :

x( x + 1)( x + 7) = 2 y .
Solutie :
Fie x = 2 u , x + 1 = 2 v , x + 7 = 2 t .
Rezulta u + v + t = y si 2 v - 2 u = 1, respectiv 2 t - 2 u = 7
Ultimile doua relatii se mai scriu 2 u (2 v −u - 1) = 1 si 2 u (2 t −u - 1) = 7.
Urmeaza ca u = 0 si 2 v −u - 1 = 1 respectiv 2 t −u - 1 = 7,
de unde v = 0 si t = 3.
Pr in urmare solutia ecuatiei este : x = 1, y = 4.
Problemã pentru clasa a V-a,
Rezolvaţi în NxN ecuaţia :

1 2007
+ = 1, daca x − y ∈ N ∗ .
x + 2006 y + 2007
Publicată în GM – nr. 11 / 2006 (C:3086.) & dată la Olimpada de Matematică Faza
Locală – clasa a VIII – a , Sibiu, 2007; Publicată în RIM – nr.XIII -2007 (9942)
Soluţie:
Din x − y ∈ N ∗ ⇒ x − y ≥ 1 ⇒ x ≥ y + 1 ⇒ x + 2006 ≥ y + 2007
1 1
⇒ ≤
x + 2006 y + 2007
1 2007 1 2007 2008

Avem + ≤ + =
x + 2006 y + 2007 y + 2007 y + 2007 y + 2007
2008
⇒1≤ ⇒ y ≤1
y + 2007
De unde y ∈ {0,1}.
1
Pentru y = 0 ⇒ = 0 ⇒ nu avem solutie;
x + 2006
Pentru y = 1 ⇒ x = 2.
Solutia este x = 2, y = 1.
9
Probleme rezolvate
Sã se compare numerele:
2006 2006 + 2007 2007 si 2 8024 ⋅ 3 1003 ⋅ 7 4012 + 2 6021 ⋅ 223 2007 .
Soluţie:
2007 = 3 2 ⋅ 223;
23 3 2 ⇔ 2 3 ⋅ 223 2007 ⇔ 2 3⋅2007 ⋅ 223 2007 2007 2007
⇔ (1)2 6021 ⋅ 223 2007 2007 2007.
2006 = 2 ⋅ 17 ⋅ 59;
⎧3 2 2 ⎧31003 2 2006
⎪ ⎪ 2006
⎨49 59 ⇔ ⎨49 59 2006 ⇔ (2)31003 ⋅ 7 4012 ⋅ 2 8024 2006 2006.
⎪16 17 ⎪16 2006 17 2006
⎩ ⎩
Din (1) si (2) ⇒ 2006 2006 + 2007 2007 2 6021 ⋅ 223 2007 + 2 8024 ⋅ 31003 ⋅ 7 4012.
Sã se compare numerele:
2006 2006 ⋅ 2007 2007 si 2 14045 ⋅ 3 1003 ⋅ 7 4012 ⋅ 223 2007 .
Soluţie:
2007 = 3 2 ⋅ 223;
23 3 2 ⇔ 2 3 ⋅ 223 2007 ⇔ 2 3⋅2007 ⋅ 223 2007 2007 2007
⇔ (1)2 6021 ⋅ 223 2007 2007 2007.
2006 = 2 ⋅ 17 ⋅ 59;
⎧3 2 2 ⎧31003 2 2006
⎪ ⎪ 2006
⎨49 59 ⇔ ⎨49 59 2006 ⇔ (2)31003 ⋅ 7 4012 ⋅ 2 8024 2006 2006.
⎪16 17 ⎪16 2006 17 2006
⎩ ⎩
Din (1) si (2) ⇒ 2006 2006 ⋅ 2007 2007 214045 ⋅ 31003 ⋅ 7 4012 ⋅ 223 2007.
Rezolvaţi în NxN ecuaţia :

1 a+1
+ = 1, daca x − y ∈ N ∗ , a ∈ N .
x+a y +a+1
Publicată în RMT – nr. 3 / 2007 ( V.229.)
Soluţie:
10
Din x − y ∈ N ∗ ⇒ x − y ≥ 1 ⇒ x ≥ y + 1 ⇒ x + a ≥ y + a + 1
1 1
⇒ ≤
x + a y + a +1
1 a +1 1 a +1 a+2
Avem + ≤ + =
x + a y + a +1 y + a +1 y + a +1 y + a +1
a+2
⇒1≤ ⇒ y ≤1
y + a +1
De unde y ∈ {0,1}.
1
Pentru y = 0 ⇒ = 0 ⇒ nu avem solutie;
x+a
Pentru y = 1 ⇒ x = 2.
Solutia este x = 2, y = 1.
Sã se gãseascã numerele de forma abcd divizibile cu 15 care au 15 divizori.

Publicată în RMT – nr. 1 / 2007 (O.V.167.)
Soluţie:
abcd divizibile cu 15 ⇒ abcd = 3 n ⋅ 5 m ⋅ p k ⋅ ...
abcd au 15 divizori ⇒ 15 = (n + 1) ⋅ (m + 1) ⋅ (k + 1) ⋅ ...
⎧n + 1 = 3 si m + 1 = 5 ⇒ n = 2, m = 4
⎪
⇒ ⎨sau
⎪n + 1 = 5 si m + 1 = 3 ⇒ n = 4, m = 2
⎩
Avem : abcd = 3 2 ⋅ 5 4 = 5625 sau abcd = 3 4 ⋅ 5 2 = 2025.
abcd ∈ {2025 ,5625}.
Sã se gãseascã numerele de forma abcde divizibile cu 15 care au 25 divizori.
Soluţie:
abcde divizibile cu 15 ⇒ abcd = 3 n ⋅ 5 m ⋅ p k ⋅ ...
⇒ n + 1 = 5 si m + 1 = 5 ⇒ n = 4 si m = 4
Avem : abcde = 3 4 ⋅ 5 4 = 50625 .
abcde ∈ {50625}.
11
Probleme rezolvate
Sã se gãseascã numerele de forma abcde divizibile cu 35 care au 15 divizori.
Soluţie:
abcde divizibile cu 35 ⇒ abcd = 5 n ⋅ 7 m ⋅ p k ⋅ ...
⎧n + 1 = 3 si m + 1 = 5 ⇒ n = 2, m = 4
⎪
⇒ ⎨sau
⎪n + 1 = 5 si m + 1 = 3 ⇒ n = 4, m = 2
⎩
Avem : abcde = 5 2 ⋅ 7 4 = 60025 sau abcde = 5 4 ⋅ 7 2 = 30625.
abcde ∈ {30625 ,60025}.
Sã se afle numerele naturale n şi m care verificã condiţiile:

(i) n = 5 y ⋅ 11z ;
(ii) m = 2 x ⋅ 11z ;
(iii) n are 15 divizori;
(iv) m are 12 divizori.
Publicată în S.G.M – nr. 10 / 2008 (S.E 08 - 72), dată la concursul
interjudeţean”Jose Marti” –clasa a VI-a- Bucureşti, 2009
Soluţie:
⎧y + 1 = 5 ⎧x = 3
⎧din (iii) ⇒ (y + 1) ⋅ (z + 1) = 15 ⎪ ⎪
⎨ ⇒ ⎨x + 1 = 4 ⇒ ⎨ y = 4 ⇒
⎩din (iv) ⇒ (x + 1) ⋅ (z + 1) = 12 ⎪ z + 1 = 3 ⎪z = 2
⎩ ⎩
⎧⎪din (i) ⇒ n = 5 4 ⋅ 112 = 75625
⇒⎨
⎪⎩din (ii) ⇒ m = 2 3 ⋅ 112 = 968
Problemã pentru clasa a VI-a,
Aflaţi restul împãrţirii numãrului 3

2006
+ 3 2007 la 8.
Publicată în G.M. – nr. 4 / 2007 (25776)
Soluţie:
( )
3 2006 + 3 2007 = 3 2006 ( 1 + 3 ) = 4 ⋅ 3 2006 = 4 ⋅ 3 2
1003
= 4 ⋅ ( 8 + 1 )1003 =
= 4 ⋅ ( M 8 + 1 ) = M 8 + 4 , deci restul cerut este 4.
Problemă pentru clasa a VI- a,
Să se arate că 23 divide 3 23 + 5 23 + 15 23 .
Soluţie.Se aplică Mica teoremă a lui Fermat: ∀a ∈ Z , p = prim, p ≠ a ⇒ a p −1 = M p + 1.
12
3 23 + 5 23 + 15 23 = 3 ⋅ 3 22 + 5 ⋅ 5 22 + 15 ⋅ 15 22 = 3 ⋅ ( M 23 + 1) + 5 ⋅ ( M 23 + 1) + 15 ⋅ ( M 23 + 1) =
= M 23 + 3 + 5 + 15 = M 23
Să se determine mulţimea A = {x ∈ N / x = y + z , y = 3a, z = 6b, 0 ≺ a + 2b ≺ 4}.
Soluţie.(1) x = y + z = 3a + 6b = 3 ⋅ (a + 2b) ∈ N .Din 0 ≺ a + 2b ≺ 4 şi (1) rezultă

⎧ 1 2 4 5 7 8 10 11⎫
(2) a + 2b ∈ ⎨ , ,1, , ,2, , ,3, , ⎬ .Din (1) şi (2) avem
⎩3 3 3 3 3 3 3 3 ⎭
A = {1,2,3,4,5,6,7,8,9,10,11}.
{ }
Fie A = x ∈ N / x = y + z , y = na, z = 2nb,0 ≺ a + 2b ≺ 4, n ∈ N ∗ .Să se determine A şi
cardA.
Soluţie.(1) x = y + z = na + 2nb = n(a + 2b)

(1)
⎧1 2 3 4n − 1 ⎫
x ∈ N ⇒ a + 2b ∈ ⎨ , , ,..., ⎬ Avem A = {1,2,3,...,4n − 1} şi cardA=4n-1.
⎩n n n n ⎭
Problemǎ pentru clasa a V- a,
Aflaţi restul împǎrţirii numǎrului N= ababab + 10 la 13.
Soluţie. Numǎrul ababab =10101 ⋅ ab = M 13 .Obţinem cǎ restul împǎrţirii numǎrului N la

13 este 10.
Problemǎ pentru clasa a V- a,
Aflaţi restul împǎrţirii numǎrului N= ababab + 13 pe rând la 21 şi 37.
Vezi RMT – 1 / 2009, O.V. 214, şi SGMB- mai / 2009 (S:E09.168)
Soluţie. Numǎrul ababab =10101 ⋅ ab = M 21 = M 37 .Obţinem cǎ restul împǎrţirii

numǎrului N la 21 şi 37 este 13.
{
Fie A = x ∈ N / x = y + z , y = na, z = 2nb, m ≺ a + 2b ≺ p, n, m, p ∈ N ∗ Să se determine }
cardA.
Soluţie.(1) x = y + z = na + 2nb = n(a + 2b)

(1)
(2) m ≺ a + 2b ≺ p ⇔ mn ≺ x ≺ pn .Deoarece x, mn, pn ∈ N ∗ ⇒ cardA = pn − mn − 1.
Publicată în RIM – nr.XV -2008 (10294)
{ }
Să se determine mulţimea A = x ∈ N / 3 ⋅ 5 n < x < 5 n +1 , n ∈ N astfel încât cardA = 9 .
Soluţie.Primul element al lui A este pe de o parte 3 ⋅ 5 n + 1 şi pe de altă parte 5 n +1 − 9.
13
Probleme rezolvate
Deci avem egalitatea 3.5 n + 1 = 5 n +1 − 9 ⇔ 10 = 5 ⋅ 5 n − 3 ⋅ 5 n ⇔ 10 = 2 ⋅ 5 n ⇔ n = 1.
Mulţimea este A = {16,17,18,19,20,21,22,23,24,}.
{ }
Să se determine mulţimea A = x ∈ N / 3 ⋅ 5 n ≤ x ≤ 5 n +1 , n ∈ N astfel încât cardA = 11. .
Soluţie.Primul element al lui A este pe de o parte 3 ⋅ 5 n şi pe de altă parte 5 n +1 − 11 + 1.

Deci avem egalitatea 3.5 n = 5 n +1 − 11 + 1 ⇔ 10 = 5 ⋅ 5 n − 3 ⋅ 5 n ⇔ 10 = 2 ⋅ 5 n ⇔ n = 1.
Mulţimea este A = {15,16,17,18,19,20,21,22,23,24,25}.
Problemă pentru clasa a V-a,
2 2
Să se rezolve în N × N ecuaţia: 3 x + y +1 − 3 x + 2 = 216.
2
Soluţie.Scoatem pe 3 x + 2 factor şi avem:
2
3 x + 2 (3 y −1 − 1) = 33 ⋅ 2 3
Din cei doi factori din membrul stâng unul este multiplu de 3 fără a fi şi multiplu de 2
iar,
celălalt este multiplu de 2 fără a fi şi multiplu de 3, deci avem:
2
3 x + 2 = 33 şi 3 y −1 − 1 = 2 3 .În continuare x 2 + 2 = 3 ; y − 1 = 2 , de unde x = 1 şi y = 3.
Se consideră două numere de câte cinci cifre fiecare în care intră toate cifrele o singură
dată .Să se afle suma acestor două numere ştiind că este de tipul knmmm , cu n = m − 1
şi k = 2m + 1 .
Soluţie. Suma a două numere de câte cinci cifre în care să intre toate cifrele o singură
dată este multiplu de 9, deoarece suma cifrelor este 45.
Din 9 abcde + fghij = klmmm , cu n = m − 1 şi k = 2m + 1 rezultă că numărul
căutat nu poate fi decât 72333.
Problemă pentru ciclul primar (sau clasa a V-a),
Să se găsească toate numerele de trei cifre care satisfac simultan condiţiile:

(1) produsul cifrelor numărului este egal cu triplul sumei cifrelor acestuia ;
(2) una din cifrele numărului este egală cu suma celorlate două cifre ale numărului.
Soluţie.Fie a, b şi c cifrele numărului căutat şi, fără a restrânge generalitatea ,

presupunem a ≤ b ≤ c .Din abc = 3(a + b + c) şi c = a + b , rezultă abc = 6c , de
unde ab = 6 .Avem (a, b, c) ∈ {(1,6,7), (2,3,5)} .
Obţinem deci soluţiile:
abc ∈ {167,176,235,253,325,352,523,532,617,671,716,761}.
Să se arate că numărul numerelor naturale mai mici sau egale cu 2008 care se divid cu
3, sau cu 5 , sau cu 7 este multiplu de 109, iar numărul numerelor naturale mai mici sau
egale cu 2008 care nu sunt divizibile cu 3, nici cu 5 , nici cu 7 este multiplu de 17.
14
Publicată în SM – nr. 1 / 2008 (G.7.)
Soluţie.Fie A - mulţimea numerelor naturale nenule mai mici sau egale cu 2008
divizibile cu 3, B - mulţimea numerelor naturale nenule mai mici sau egale cu 2008
divizibile cu 5, iar C - mulţimea numerelor naturale nenule mai mici sau egale cu 2008
divizibile cu 7.
⎡ 2008 ⎤ ⎡ 2008 ⎤ ⎡ 2008 ⎤
Atunci cardA = ⎢ ⎥ = 669 , cardB = ⎢ ⎥ = 401 , cardC = ⎢ = 286 ,
⎣ 3 ⎦ ⎣ 5 ⎦ ⎣ 7 ⎥⎦
⎡ 2008 ⎤ ⎡ 2008 ⎤
card ( A ∩ B) = ⎢ ⎥ = 133 , card ( B ∩ C ) = ⎢ = 57 ,
⎣ 15 ⎦ ⎣ 35 ⎥⎦
⎡ 2008 ⎤ ⎡ 2008 ⎤
card ( A ∩ C ) = ⎢ ⎥ = 95 , card ( A ∩ B ∩ C ) = ⎢ = 19 .
⎣ 21 ⎦ ⎣ 105 ⎥⎦
card ( A ∪ B ∪ C ) = cardA + cardB + cardC −
Din
− card ( A ∩ B) − card ( B ∩ C ) −
- card ( A ∩ C ) + card ( A ∩ B ∩ C ) =1090= M 109 .
Acum putem afla şi numărul numerelor mai mici sau egali cu 2008 care nu sunt
divizibile cu 3, nici cu 5, nici cu 7.
Acestea sunt în număr de 2008-1090=918= M 17 .
Rezolvaţi în numere naturale ecuaţia:

a b b a + a b + b a = 89 .
Soluţie. Avem a b b a + a b + b a = 89 ⇔ a b b a + a b + b a + 1 = 90 ⇔ (a b + 1)(b a + 1) = 90 .

90 = 1 ⋅ 90 = 2 ⋅ 5 = 3 ⋅ 30 = 5 ⋅ 18 = 6 ⋅ 15 = 9 ⋅ 10 şi simetricile acestor produse.
⎪⎧a + 1 = 9 ⎧⎪a b + 1 = 10
b
Obţinem soluţii pentru ⎨ a respectiv ⎨ a

⎪⎩b + 1 = 10 ⎪⎩b + 1 = 9
Se obţin soluţiile (a, b) ∈ {(2,3), (3,2)}.
Să se găsească opt numere naturale distincte pătrate perfecte a cărui produs este 20088 .
Soluţie.Lemă.Dacă d1 , d 2 ,..., d k sunt toţi divizorii naturali ai numărului n atunci avem

relaţia: (d1 ⋅ d 2 ⋅ ... ⋅ d k ) 2 = n k .
Demonstraţie.Fie 1 = d1 < d 2 < ... < d k = n .Avem
n n n
relaţiile: d1 = , d2 = ,..., d k = care înmulţite membru cu membru dau relaţia
dk d k −1 d1
din enunţ.
În cazul nostru 2008 = 2 3 ⋅ 251 şi are opt divizori iar din lemă rezultă
(d1 ⋅ d 2 ⋅ ... ⋅ d 8 ) = 2008 .
2 8
Numerele căutate sunt deci pătratele divizorilor numărului 2008, adică:
15
Probleme rezolvate
12 ,2 2 ,4 2 ,8 2 ,2512 ,502 2 ,1004 2 ,2008 2 .
Să se arate că suma divizorilor naturali ai numărului 2008 este multiplu de 7.
Soluţie. Se ştie că suma

α1 α2 αn
divizorilor numărului a = p1 ⋅ p 2 ⋅ ... ⋅ p n este
α +1 α +1 α +1
p1 1 − 1 p 2 2 − 1 p n −1
S= ⋅ ⋅ ... ⋅ n .Descompunem numărul 2008 = 2 3 ⋅ 251 apoi se
p1 − 1 p2 − 1 pn − 1
calculează suma divizorilor S = 3780 = 2 2 ⋅ 33 ⋅ 5 ⋅ 7 = M 7 .
M391.Crux Mathematicorum
Aprilie
2009
a +1 b+2
Determine all positive integers a and b for which and are simultaneously
b a
positive integers.
Solution:
It is necesary that b ≤ a + 1 and a ≤ b + 2, so b ∈ {a − 2, a − 1, a, a + 1}.
⎧ a +1 a +1 3
⎪⎪ a − 2 ∈ N ⇒ a − 2 = 1 + a − 2 ∈ N
(1) For b = a − 2 ⇒ ⎨
⎪ a − 2 + 2 ∈ N ⇒ 1∈ N
⎩⎪ a
⎧a = 3 ⇒ b = 1
⇒ a − 2 ∈ {1,3} ⇒ ⎨
⎩a = 5 ⇒ b = 3
16
⎧a +1 a +1 2
⎪⎪ a − 1 ∈ N ⇒ a − 1 = 1 + a − 1 ∈ N
(2)For b = a - 1 ⇒ ⎨ ⇒ a∈Φ
⎪a +1 ∈ N ⇒ a +1 = 1+ 1 ∈ N
⎪⎩ a a a
⎧a +1
⎪⎪ a ∈ N
(3)For b = a ⇒ ⎨ ⇒ a =1⇒ b =1
⎪a + 2 ∈ N
⎪⎩ a
⎧a +1
⎪⎪ a + 1 ∈ N ⇒ 1 ∈ N
(4)For b = a + 1 ⇒ ⎨
⎪a + 3 ∈ N ⇒ a + 3 = 1+ 3 ∈ N
⎪⎩ a a a
⎧a = 1 ⇒ b = 2
⇒⎨
⎩a = 3 ⇒ b = 4
The sosution are, (a, b ) ∈ {(3,1), (5,3), (1,1), (1,2), (3,4)}
Problemã pentru clasa a V-a (a VI-a),
Arătaţi că dacă 2009 2a + 12b + 7c şi 2009 a + b + c atunci 2009 a + 5b + 3c .

Soluţie.Din
⎧⎪2009 2a + 12b + 7c ⎧⎪2009 2a + 12b + 7c (− )
⎨ ⇒⎨ ⇒ 2009 10b + 5c ⇒ 2009 5(2b + c)
⎪⎩2009 a + b + c ⎪⎩2009 2a + 2b + 2c
⇒ 2009 2b + c , deoarece (2009,5) = 1 .

Din
⎧2009 2b + c
⎪ (+ )
⎨2009 a + b + c ⇒ 2009 3a + 15b + 9c ⇒ 2009 3(a + 5b + 3c) ⇒ 2009 a + 5b + 3c ,
⎪
⎩2009 2a + 12b + 7c
deoarece (2009,3) = 1 .
Rezolvaţi în numere naturale ecuaţia: x 2 − 5 y = 2007 .

Publicată în SM – nr. 2 / 2008
Soluţie. Vom demonstra că ecuaţia nu are soluţii numere naturale.

Ecuaţia este echivalentă cu x 2 = 5 y + 2007 .
Ultima cifră a numărului 5 y + 2007 este 2 sau 7.Prin urmare nu poate fi pătrat perfect.
17
Probleme rezolvate
{
Determinaţi mulţimea A = ( x, y ) ∈ N × N 2006 < x 2 − 2005 ⋅ y < 2009 . }
Soluţie.Vom demonstra că A = φ .
Deoarece (x, y ) ∈ N × N rezultă x 2 − 2005 ⋅ y ∈ {2007,2008}.
1. Dacă x 2 − 2005 ⋅ y = 2007 , avem x 2 = 2005 ⋅ y + 2007 .Dar, ultima cifră a
numărului 2005 y + 2007 este 2 sau 7.Prin urmare nu poate fi pătrat perfect.
2. Dacă x 2 − 2005 ⋅ y = 2008 , avem x 2 = 2005 ⋅ y + 2008 .Dar, ultima cifră a
numărului 2005 y + 2008 este 3 sau 8.Prin urmare nu poate fi pătrat perfect.
În concluzie mulţimea nu are nici un element.
Să se determine numerele naturale x şi y ştiind că x 2 − 5 y ∈ {2,3,7,8} .
Publicată în SM – nr.2 / 2008

Soluţie.Vom demonstra că nu există numere naturale care respectă condiţia din ipoteză.
1. Dacă x 2 − 5 ⋅ y = 2 , avem x 2 = 5 ⋅ y + 2 .Dar, ultima cifră a numărului 5 y + 2 este 2
sau 7.Prin urmare nu poate fi pătrat perfect.
2. . Dacă x 2 − 5 ⋅ y = 3 , avem x 2 = 5 ⋅ y + 3 .Dar, ultima cifră a numărului 5 y + 3 este
3 sau 8.Prin urmare nu poate fi pătrat perfect.
Problemă pentru clasa a V- a,
2006 2007
Aflaţi cea mai mică fracţie cuprinsă între şi .
2007 2008
2006 x 2007 x
Soluţie.Avem (1) < < , unde este fracţia cerută .Relaţia (1) este
2007 y 2008 y
x x
echivalentă cu (2) 2006 < < 2007 .Deci este de forma:
y−x y−x
x a x 2006 ⋅ b + a
= 2006 + , cu a < b şi a ≠ 0, b ≠ 0 .Obţinem = . De aici
y−x b y−x b
deducem că x este minim dacă 2006 ⋅ b + a este minim , adică dacă b = 2 şi a = 1 .
Atunci x = 2006 ⋅ 2 + 1 = 4013 .Din y − x = b , avem y = 4015 .
4013
Fracţia cerută este .
4015
Problemă pentru clasa a V-a (XII),
Rezolvaţi în mulţimea numerelor naturale ecuaţia:

x 3 = 1024 y + 15 .
Soluţie.Vom demonstra că nu există soluţii numere naturale.

18
Cuburile perfecte prin împărţire la 7 dau resturile 0, 1 sau 6.
Puterile lui 2 prin împărţire la 7 dau resturile 1, 2 sau 4.
Numerele 1024 y + 15 prin împărţire la 7 dau resturile 2, 3 sau 5.
Rezultă că ecuaţia nu are soluţii în N × N .
Problemă pentru clasa a V-a (XII),
Rezolvaţi în mulţimea numerelor naturale ecuaţia:

27 x 3 = 8 y + 15 .
Soluţie.Vom demonstra că nu există soluţii numere naturale.

Cuburile perfecte prin împărţire la 7 dau resturile 0, 1 sau 6.
Puterile lui 2 prin împărţire la 7 dau resturile 1, 2 sau 4.
Numerele 8 y + 15 prin împărţire la 7 dau resturile 2, 3 sau 5.
Rezultă că ecuaţia nu are soluţii în N × N .
Problemă pentru clasa a V-a sau a VI-a,

1 3 5 2007 1
Fie N = ⋅ ⋅ ⋅ ... ⋅ .Arătaţi că 44 < < 2009 .
2 4 6 2008 N
⎧1 1
⎪2 > 3
⎪
⎪3 > 3
⎪ 1 3 2007 1
Soluţie.Din ⎨ 4 5 , rezultă N > ⋅ ⋅ ... ⋅ =
⎪.......... 3 5 2009 2009
⎪
⎪ 2007 > 2007
⎪⎩ 2008 2009
(1)
⎧1 2
⎪2 < 3
⎪
⎪⎪ 3 < 4
Din ⎨ 4 5 , avem:
⎪..........
⎪
⎪ 2007 < 2008 (deoarece 2007 ⋅ 2009 = 2008 2 − 1 < 2008 2 )
⎪⎩ 2008 2009
2 4 2008 ⎛ 2 4 2008 ⎞ 1 1 1
N < ⋅ ⋅ ... ⋅ = ⎜ ⋅ ⋅ ... ⋅ ⎟⋅ = ⋅ , de unde
3 5 2009 ⎝ 1 3 2007 ⎠ 2009 N 2009
1 1 1
N2 < < = 2 , deci:
2009 1936 44
1
N<
44
(2)
Din relaţiile (1) şi (2) rezultă Q.E.D.
19
Probleme rezolvate
Problemă pentru clasa a V-a sau a VI-a,
2 4 6 2010
Arătaţi că 44 < ⋅ ⋅ ⋅ ... ⋅ < 2011 .
1 3 5 2009
1 3 5 2009
Soluţie. Fie N = ⋅ ⋅ ⋅ ... ⋅ .
2 4 6 2010
⎧1 1
⎪2 > 3
⎪
⎪⎪ 3 > 3
Din ⎨ 4 5 , rezultă
⎪..........
⎪
⎪ 2009 > 2009
⎪⎩ 2010 2011
1 3 2009 1
N > ⋅ ⋅ ... ⋅ =
3 5 2011 2011
(1)
⎧1 2
⎪2 < 3
⎪
⎪⎪ 3 < 4
Din ⎨ 4 5 , avem:
⎪..........
⎪
⎪ 2009 < 2010 (deoarece 2009 ⋅ 2011 = 2010 2 − 1 < 2010 2 )
⎪⎩ 2010 2011
2 4 2010 ⎛ 2 4 2010 ⎞ 1 1 1
N < ⋅ ⋅ ... ⋅ = ⎜ ⋅ ⋅ ... ⋅ ⎟⋅ = ⋅ , de unde
3 5 2011 ⎝ 1 3 2009 ⎠ 2011 N 2011
1 1 1
N2 < < = 2 , deci:
2011 1936 44
1
N<
44
(2)
Din relaţiile (1) şi (2) rezultă Q.E.D.
Problemă pentru Gimnaziu,
Să se rezolve în numere naturale sistemul:

c+d
a ≤ c ≤ b, a ≤ d ≤ b, a ≤ ≤b.
cd
c+d 2
Soluţie. Pentru c = d = a, avem = , şi din ultima relaţie rezultǎ a 2 ≤ 2 ;ţinând
cd a
cont că a ∈ N , rezultǎ a = 1 .
20
c+d 2 2
Pentru c = d = b , avem = , şi tot din ultima relaţie rezultǎ 1 ≤ ≤ b .Atunci
cd b b
b ≤ 2 , şi cum 1 < b ∈ N rezultǎ b = 2 .
Apoi din primele două relaţii rezultǎ c ∈ {1,2} şi d ∈ {1,2} care îndeplinesc şi ultima
condiţie.
Soluţia sistemului este: a = 1 , b = 2 , c ∈ {1,2} , d ∈ {1,2}
Problemǎ pentru clasa a VI-a,
Sǎ se determine toate numerele naturale a, b, c, d care îndeplinesc condiţiile:

(1) a ≤ c ≤ b ;
(2) a ≤ d ≤ b ;
c+d
(3) a ≤ ≤b.
cd
c+d 2
Soluţie. Pentru c = d = a, avem = , deci din (3) rezultǎ a 2 ≤ 2 şi
cd a
a ∈ N .Rezultǎ a = 1 .
c+d 2 2
Pentru c = d = b , avem = , şi din (3) rezultǎ 1 ≤ ≤ b .Atunci b ≤ 2 , şi cum
cd b b
1 < b ∈ N rezultǎ b = 2 .
Apoi din condiţiile (1) şi (2) rezultǎ c ∈ {1,2} şi d ∈ {1,2} care îndeplinesc şi condiţia
(3).
Problemǎ pentru clasa a VI- a,

2 2 2
Fie x, y, z numere întregi nenule şi A = x n ⋅ y m + 2 ⋅ z p + 2 , B = x n + 4 ⋅ y m + 2 ⋅ z p .
Sǎ se arate cǎ A şi B au acelaşi semn.
2 2 2
Soluţie.Avem A ⋅ B = x n + n + 4 ⋅ y m + m + 4 ⋅ z p + p + 2 0 (deoarece n 2 + n, m 2 + m şi p 2 + p
sunt numere pare) ⇒ A şi B au acelaşi semn.

Fie numǎrul n = 2006 2006 + 2007 2007 .Determinaţi restul împǎrţirii lui n prin 5.
Soluţie.Se calculeazǎ ultima cifrǎ a lui n , u (n) = 9 .Avem cǎ n = M 5 + 9 , de unde

rezultǎ cǎ restul împǎrţirii lui n prin 5 este 4.
Sǎ se arate cǎ numerele A = 2006 2006 + 2007 2007 şi B = 2007 2007 + 2008 2008 dau
acelaşi rest prin împǎrţirea lor la 5.
Publicată în RMT – nr. 4 / 2007 (V.234.)
Soluţie.Se calculeazǎ ultima cifrǎ a celor douǎ numere şi obţinem u(A)=u(B)=9.
Avem A = M 5 + 9 , B = M 5 + 9 , de unde rezultǎ cǎ restul împǎrţirii lor la 5 este 4.
Sǎ se rezolve în Z ecuaţia ( x + 2005) 2008 = ( x + 2007) 2008 .
21
Probleme rezolvate
Soluţie.
( x + 2005) 2008 = ( x + 2007) 2008 ⇒ ( x + 2005) 2 = ( x + 2007) 2 ⇒ x + 2005 = x + 2007 sau
x + 2005 = − x − 2007 ⇒ x = −2006 .
Fie P perimetrul şi S suma diagonalelor unui poligon convex cu 5 laturi.
Să se arate că S ≥ P .
Soluţie.Să notăm cu A1 , A2 , A3 , A4 , A5 vârfurile poligonului.Poligonul are 5 diagonale:

A1 A3 , A1 A4 , A2 A4 , A2 A5 şi A3 A5 .Se ştie (sau se verifică uşor ) că suma diagonalelor unui
patrulater convex ABCD este cel puţin egală cu suma a două laturi opuse,
AC + BD ≥ AB + CD
şi pentru ca să avem egalitate este necesar ca punctele A, B, C , D să fie pe o
dreaptă.Luăm acum câte două diagonale consecutive şi obţinem patrulatere convexe
pentru care avem relaţiile:
A1 A3 + A2 A4 ≥ A1 A2 + A3 A4 , A1 A4 + A2 A5 ≥ A1 A2 + A4 A5 ,
A3 A5 + A4 A1 ≥ A3 A4 + A5 A1 ,m
A1 A3 + A2 A5 ≥ A2 A3 + A1 A5 , A3 A5 + A2 A4 ≥ A2 A3 + A4 A5
de unde deducem, adunând membru cu membru
2 S ≥ 2 P care demonstrează relaţia din enunţ.Condiţia să avem egalitate este ca 3
vârfuri ale poligonului să fie confundate într-un punct al segmentului determinat de
celelalte două vârfuri.
Fie P perimetrul şi S suma diagonalelor unui poligon convex cu 6 laturi.
3P
Să se arate că S ≥ .
2
Publicată în RMT – nr. 4 / 2008 (O.VI.211)
Soluţie. Soluţie.Să notăm cu A1 , A2 , A3 , A4 , A5 , A6 vârfurile poligonului.Poligonul are 9

diagonale: A1 A3 , A1 A5 , A2 A4 , A2 A6 , A3 A5 , A4 A6 , şi A1 A4 , A2 A5 , A3 A6 .Se ştie (sau se
verifică uşor ) că suma diagonalelor unui patrulater convex ABCD este cel puţin egală
cu suma a două laturi opuse,
AC + BD ≥ AB + CD
şi pentru ca să avem egalitate este necesar ca punctele A, B, C , D să fie pe o dreaptă.
Notăm cu S1 = A1 A3 + A1 A5 + A2 A4 + A2 A6 + A3 A5 + A4 A6 şi S 2 = A1 A4 + A2 A5 + A3 A6 .
Folosind inegalitatea de mai sus obţinem :
⎧ A1 A4 + A2 A5 ≥ A1 A2 + A4 A5
⎪ P
⎨ A2 A5 + A3 A6 ≥ A2 A3 + A5 A6 , de unde prin adunare rezultă 2S 2 ≥ P ⇔ (1) S 2 ≥
⎪A A + A A ≥ A A + A A 2
⎩ 3 6 1 4 1 6 3 4
Analog se obţin :
⎧ A1 A3 + A2 A4 ≥ A1 A2 + A3 A4
⎪A A + A A ≥ A A + A A
⎪ 1 5 4 6 1 6 4 5
⎪⎪ A2 A6 + A1 A3 ≥ A1 A6 + A2 A3
⎨
⎪ A3 A5 + A4 A6 ≥ A3 A4 + A5 A6
⎪ A1 A5 + A2 A6 ≥ A1 A2 + A5 A6
⎪
⎪⎩ A2 A4 + A3 A5 ≥ A2 A3 + A4 A5
22
care adunate membru cu membru dau 2 S1 ≥ 2 P ⇔ (2) S1 ≥ P
Prin adunarea relaţiilor (1) şi (2) ţinând cont că S = S1 + S 2 se obţine relaţia de
demonstrat.
Fie P perimetrul şi S suma diagonalelor unui poligon oarecare (convex sau neconvex)
cu 5 laturi.
Să se arate că S ≤ 2 P .
Publicată în RMT – nr. 4 / 2008 (O.VI.211)
Soluţie.Să notăm cu A1 , A2 , A3 , A4 , A5 vârfurile poligonului.Poligonul are 5 diagonale:

A1 A3 , A1 A4 , A2 A4 , A2 A5 şi A3 A5 .Să ne reamintim acum proprietatea bine cunoscută că o
latură a unui poligon este cel mult egală cu suma ceorlalte laturi, egalitatea având loc
dacă şi numai dacă toate vârfurile sunt pe latura considerată (şi nu pe prelungirile
acestei laturi).În cazul nostru o diagonală subîntinde două laturi consecutive şi o latură
este subîntinsă de două diagonale.
Avem deci inegalităţile:
⎧ A1 A3 ≤ A1 A2 + A2 A3
⎪A A ≤ A A + A A
⎪⎪ 1 4 1 5 5 4
⎨ A2 A4 ≤ A2 A3 + A3 A4 ;
⎪A A ≤ A A + A A
⎪ 2 5 2 1 1 5
⎪⎩ A3 A5 ≤ A3 A4 + A4 A5
o condiţie necesară şi suficientă ca să avem egalitate este ca, în afară de permutare
circulară şi de sens , punctele A1 , A2 , A3 , A4 , A5 să fie pe o dreaptă în ordinea crescătoare
a indecilor iar primele 2 puncte precum şi ultimile 2 puncte să fie confundate.
Prin adunarea inegalităţilor de mai sus obţinem S ≤ 2 P şi inegalitatea din enunţ este
demonstrată.
Fie P perimetrul şi S suma diagonalelor unui poligon oarecare (convex sau neconvex)
cu 6 laturi.
7P
Să se arate că S ≤ .
2
Soluţie. . Soluţie.Să notăm cu A1 , A2 , A3 , A4 , A5 , A6 vârfurile poligonului.Poligonul are 9

diagonale: A1 A3 , A1 A5 , A2 A4 , A2 A6 , A3 A5 , A4 A6 , şi A1 A4 , A2 A5 , A3 A6 . Să ne reamintim
acum proprietatea bine cunoscută că o latură a unui poligon este cel mult egală cu suma
ceorlalte laturi, egalitatea având loc dacă şi numai dacă toate vârfurile sunt pe latura
considerată (şi nu pe prelungirile acestei laturi).În cazul nostru o diagonală subîntinde
două sau trei laturi consecutive .
Vom nota cu:
S1 = A1 A3 + A1 A5 + A2 A4 + A2 A6 + A3 A5 + A4 A6 şi S 2 = A1 A4 + A2 A5 + A3 A6 .
Cu proprietatea de mai sus obţinem:
23
Probleme rezolvate
⎧ A1 A3 ≤ A1 A2 + A2 A3
⎪A A ≤ A A + A A
⎪ 1 5 5 6 6 1
⎪⎪ A2 A4 ≤ A2 A3 + A3 A4
⎨ ; de unde rezultă prin adunare (1) S1 ≤ 2 P ;
⎪ A2 A6 ≤ A 6 A1 + A1 A2
⎪ A3 A5 ≤ A3 A4 + A4 A5
⎪
⎪⎩ A4 A6 ≤ A4 A5 + A5 A6
Analog se obţin:
⎧ A1 A4 ≤ A1 A6 + A6 A5 + A5 A4
⎪A A ≤ A A + A A + A A
⎪ 1 4 1 2 2 3 3 4
⎪⎪ A2 A5 ≤ A2 A1 + A1 A6 + A6 A5
⎨
⎪ A2 A5 ≤ A2 A3 + A3 A4 + A4 A5
⎪ A3 A6 ≤ A3 A4 + A4 A5 + A5 A6
⎪
⎪⎩ A3 A6 ≤ A3 A2 + A2 A1 + A1 A6
3P
Care adunate membru cu membru dau 2 S 2 ≤ 3P ⇔ (2) S 2 ≤ ; Prin adunarea
2
relaţiilor (1) şi (2) ţinând cont că S = S1 + S 2 se obţine relaţia de demonstrate, cu
egalitate ca, în afară de permutare circulară şi de sens , punctele A1 , A2 , A3 , A4 , A5 , A6 să
fie pe o dreaptă în ordinea crescătoare a indecilor iar primele 3 puncte precum şi
ultimile 3 puncte să fie confundate.

Dacǎ acele unui ceasornic aratǎ ora 12 00 , la ce orǎ minutarul şi orarul fac pentru prima
datǎ unghiul de 330 ?
Dată la Concursul Interjudeţean de Matematică “ Speranţe Rîmnicene”, clasa a
VI-a, Rîmnicu Sărat, 2008
Soluţie.Notǎm cu S drumul parcurs de orar.Deoarece minutarul este de 12 ori mai rapid

va parcurge drumul 12 S .De aici , unghiul dintre orar şi minutar este
(1) α = 12 S − S = 11S .
Dar (2) S = 30 0 t , unde t este timpul mǎsurat în ore.Din (1) , (2) şi α = 330 rezultǎ
t = 0,1 ore =6 min, deci ora la care cele douǎ ace fac pentru prima datǎ unghiul de 330
este 12 06 .
Dacǎ acele unui ceasornic aratǎ ora 12 00 , la ce orǎ minutarul şi secundarul fac pentru
prima datǎ unghiul de 177 0 ?
Soluţie.Notǎm cu S drumul parcurs de minutar.Deoarece secundarul este de 60 ori mai

rapid va parcurge drumul 60 S .De aici , unghiul dintre secundar şi minutar este
(1) α = 60 S − S = 59 S .
Dar (2) S = 6 0 t , unde t este timpul mǎsurat în minute.Din (1) , (2) şi α = 177 0 rezultǎ
t = 0,5 min =30s, deci ora la care cele douǎ ace fac pentru prima datǎ unghiul de 177 0
este 12 00.30 .
Problemã pentru clasa a VI –a
24
Se da triunghiul isoscel ABC (AB = AC ), m(∠A) = 20 0 si
D ∈ (AB) astfel incat AD = BC.
Se construieste ΔADE ≡ ΔBCA astfel incat AC separa
punctele D si E (D si E sunt de o parte si de alta a
dreptei AC sau sunt in semiplane diferite fata de dreapta AC).
Sa se determine m(∠CDE) si m(∠DCE).
Publicată în GM (suplimentul cu exerciţii) – nr. 4 / 2008 (S:E08.17)& Publicată în
RIM – nr.XIV -2007 (10127)
Soluţie:
⎧ AE = BA = AC = DE
⎧ Δ ABC - isoscel ⎪
⎨ ⇒ ⎨ m( ∠ AED) = m( ∠ BAC) = 20 0
⎩ Δ ADE ≡ Δ BCA ⎪ ∠
⎩ m( DAE) = m( ∠ CBA) = 80
0
m( ∠ CAE) = m( ∠ DAE) − m( ∠ DAC) = 60 0 , AE = AC si m( ∠ CAE) = 60 0 ⇒

Δ ACE - echilatera l ⇒ AC = CE = EA ⇒
⇒ DE = CE = EA ⇒ DE = CE ⇒ Δ DEC - isoscel.
m( ∠ DEC) = m( ∠ AEC) - m( ∠ AED) = 60 0 − 20 0 = 40 0 ⇒
180 0
− 40 0
m( ∠ DCE) = m( ∠ CDE) = = 70 0 .
2

Se da triunghiul isoscel ABC (AB = AC) in care m(∠A) = 20 0 ,
D ∈ (AB) si AD = BC.
Fie M ∈ (AB) cu m(∠BCM) = 20 0 si N ∈ (AC) cu m(∠NMC) = 60 0 .
Sa se determine m(∠CDN).
Solutie :
Fie D ′ ∈ (AB) cu m(∠AND ′) = 20 0 .
⎧ΔBCM - isoscel
⎪ΔCMN - echilateral
⎪
Se observa ca ⎨ ⇒ BC = MC = MN = ND ′ = AD ′ ⇒
⎪ΔNAD ′ - isoscel
⎪⎩ΔMND ′ - isoscel
⇒ BC = AD ′.Dar BC = AD, deci AD = AD ′, adica D = D ′
si din ΔNDC - isoscel ⇒ m(∠CDN) = 10 0 .
25
Probleme rezolvate
Se da triunghi ul isoscel ABC (AB = AC), m( ∠ A) = 20 0 , D ∈ (AB) astfel
incat AD = BC.
Se construies te triungh iul echilatera l ADE astfel incat AB separa punctele C si E .
Sa se arate ca CD este bisectoare a unghiului ∠ ACE.
Solutie :
⎧ AB = CA
⎪
⎨ m( ∠ ABC) = m( ∠ CAE) = 80 ⇒ ( L.U.L ) Δ ABC = Δ CAE ⇒ CE = AC
0
⎪ BC = AE
⎩
ED = AD, EC = AC, DC = DC ⇒ (L.L.L) Δ DEC = Δ DAC ⇒
m( ∠ DCE) = m( ∠ DCA) ⇒ DC - bisectoare a ∠ ACE.
Publicată în RMT – nr. 4 / 2007 (VI.234.) , dată la Concursul interjudeţean
„Cezar Ivănescu”, Tîrgovişte, jud. Dîmboviţa, clasa a VI-a, 2008

Se construieste rombul ACEF, E ∈ BC si AB separa punctele E si C.
Sa se determine m(∠EDC).
Solutie :
⎧AB = FA
⎪
⎨m(∠FAD) = m(∠ABC) = 80 ⇒ ΔFAD ≡ ΔABC ⇒
0
⎪AD = BC
⎩
FA = FD = AC = AB = FE
m(∠AFD) = 20 0 , m(∠DFE) = 60 0 ⇒ ΔFDE - echilateral;
ED = EC ⇒ ΔDEC - isoscel
m(∠DEC) = m(∠FEC) - m(∠FED) = 100 0 − 60 0 = 40 0
180 0 − 40 0
m(∠EDC) = = 70 0.
2

26
Se construies te BCE triunghi echilatera l astfel incat
BC nu separa punctele A si E.
Sa se determine m( ∠ EDC).
Solutie : Fie F ∈ (AC), astfel incat EF paralela cu AB.
Din m( ∠ EFC) = m( ∠ FCE) = 20 0
⇒
⇒ Δ EFC - triunghi isoscel (EF = EC).
Deoarece AD paralela cu EF si AD = EF.
Asadar m( ∠ BDE) = 20 0 , adica Δ BDE - isoscel (DE = EB).
Rezulta DE = EC, adica Δ DEC - isoscel.
In concluzie, m( ∠ EDC) = 10 0 .
Publicată în RMT – 2 / 2008 (VI.245.)
Problemã clasa a VI-a
Aratati ca fractia
7n + 5
12n + 17 n + 6
2
este ireductibila ∀n ∈ N.
Publicată în RMT – nr. 1 / 2006 (VII.187.)
Soluţie:
Descompunem numitorul fractiei :
12n 2 + 17 n + 6 = 12n 2 + 9n + 8n + 6 = 3n(4n + 3) + 2(4n + 3) =
= (4n + 3)(3n + 2).
7n + 5 7n + 5
Avem =
12n + 17n + 6 (4n + 3)(3n + 2)
2
⎧d /(7 n + 5) ⇒ d / 4(7 n + 5)
Fie d = (7n + 5,4n + 3) ⇒ ⎨ ⇒
⎩d /(4n + 3) ⇒ d / 7(4n + 3)
⇒ d /[7(4n + 3) − 4(7 n + 5)] ⇒ d / 1 ⇒ d = 1
⇒ (1) (7n + 5,4n + 3) = 1

⎧d/(7n + 5) ⇒ d/3(7n + 5)
Fie (7n + 5,3n + 2) = d ⇒ ⎨ ⇒
⎩d/(3n + 2) ⇒ d/7(3n + 2)
⇒ d /[3(7 n + 5) − 7(3n + 2)] ⇒ d / 1 ⇒ d = 1 ⇒
⇒ (2) (7n + 5,3n + 2) = 1.
Din (1) si (2) ⇒ fractia este ireductibila.
Problemã clasa a VI-a

Arãtaţi cã fracţia:
5n + 7
6n + 17 n + 12
2
este ireductibila ∀n ∈ N.
Soluţie:
27
Probleme rezolvate
6n 2 + 17 n + 12 = 6n 2 + 9n + 8n + 12 = 2n(3n + 4) + 3(3n + 4) =
= (2n + 3)(3n + 4)
5n + 7 5n + 7
Avem 2 =
6n + 17 n + 12 (2n + 3)(3n + 4)
⎧d /(5n + 7) ⇒ d / 2(5n + 7)
daca (5n + 7,2n + 3) = d ⇒ ⎨ ⇒
⎩d /(2n + 3) ⇒ d / 5(2n + 3)
⇒ d /[5(2n + 3) − 2(5n + 7)] ⇒ d / 1 ⇒ d = 1 ⇒
⇒ (1) (5n + 7,3n + 4) = 1.
⎧d/(5n + 7) ⇒ d/3(5n + 7)
Daca (5n + 7,3n + 4) = d ⇒ ⎨ ⇒
⎩d/(3n + 4) ⇒ d/5(3n + 4)
d /[3(5n + 7) − 5(3n + 4)] ⇒ d / 1 ⇒ d = 1 ⇒
⇒ (2) (5n + 7,3n + 4) = 1.
Din (1) si (2) ⇒ fractia este ireductibila.
Problemă pentru clasa a VI-a,
⎧ 5ab − 1 ⎫
Să se determine mulţimea A = ⎨(a, b, c) ∈ N ∗ × N ∗ × N ∗ ∈ N⎬ .
⎩ abc + 1 ⎭
Publicată în SM – nr. 1 / 2008 (G.12.) & Crux Mathematicorum – M399 (mai 2009)
5ab − 1
Soluţie.Din ∈ N , rezultă 5ab − 1 ≥ abc + 1 ⇔ ab((5 − c) ≥ 2 , deci c < 5 .
abc + 1
Analizăm în continuare cazurile:
5x − 1
1) Dacă c = 1 , atunci notăm x = ab şi obţinem ∈ N de unde rezultă:
x +1
⎧⎪ x + 1 5 x − 1
⎨ ⇒ x + 1 ∈ D6 ⇒ x ∈ {1,2,5} .Din x = ab ∈ N avem
⎪⎩ x + 1 x + 1 ⇒ x + 1 5 x + 5
soluţiile:
(a, b) ∈ {(1,1), (1,2), (2,1), (1,5), (5,1)} .
5x − 1
2)Dacă c = 2 , avem ∈ N de unde obţinem că
2x + 1
⎧⎪2 x + 1 5 x − 1 ⇒ 2 x + 110 x − 2
⎨ ⇒ 2 x + 1 ∈ D7 ⇒ x ∈ {3} ⇒
⎪⎩2 x + 1 2 x + 1 ⇒ 2 x + 110 x + 5 .
⇒ (a, b) ∈ {(1,3), (3,1)}.
5x − 1
3) Dacă c = 3 , procedăm analog şi se avem că ∈N .
3x + 1
⎧⎪3x + 1 5 x − 1 ⇒ 2 x + 115 x − 3
⎨ ⇒ 3 x + 1 ∈ D8 ⇒ x ∈ {1} ⇒
Din ⎪3x + 1 3x + 1 ⇒ 2 x + 115 x + 5 .
⎩
⇒ (a, b) ∈ {(1,1)}.
28
5x − 1
4)Dacă c = 4, atunci ∈N şi
4x + 1
⎧⎪4 x + 1 5 x − 1 ⇒ 2 x + 1 20 x − 4
⎨ ⇒ 3 x + 1 ∈ D9 ⇒ x ∈ {2} ⇒
⎪⎩4 x + 1 4 x + 1 ⇒ 2 x + 1 20 x + 5 .
⇒ (a, b) ∈ {(1,2), (2,1)}
Cu cele de mai sus se obţine:
⎧(1,1,1), (1,2,1), (2,1,1), (1,5,1), (5,1,1), (1,3,2),⎫
A=⎨ ⎬.
⎩(3,1,2), (1,1,3), (1,2,4), (2,1,4) ⎭
Problemã pentru clasa a V-a sau a VI-a,
xy
Fie ecuaţia = 4 , x ∈ N ∗, y ∈ N ∗ .
x+ y
a) Arătaţi că x şi y nu pot fi simultan mai mari ca opt.
b) Rezolvaţi ecuaţia.
Publicată în GM (suplimentul cu exerciţii) – nr. 4 / 2008 (S:E08.8)
Soluţie.
xy 1 1 1
a) =4⇔ + = .
x+ y x y 4
⎧1 1
⎧x > 8 ⎪⎪ x < 8 1 1 1
Presupunem prin reducere la absurd că ⎨ ⇒⎨ ⇒ + < , ceea ce
⎩y > 8 ⎪1 < 1 x y 4
⎪⎩ y 8
contrazice ipoteza.
b) De la punctul a) avem x ≤ 8 .Înlocuim pe rând x cu 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8 şi obţinem
soluţiile:
( x, y ) ∈ {(5,20), (6,12), (8,8), (12,6), (20,5)} .
{ }
Fie A = 1,20081 ,2008 2 ,2008 3 ,...,2008 2009 .Determinaţi numărul elementelor lui A care
sunt simultan pătrate şi cuburi perfecte.
Crux Mathematicorum – octombrie 2008 – M358
Soluţie.
2008 = 2 3 ⋅ 251 .
Condiţia ca 2008 n să fie pătrat perfect implică n = 2k .
Condiţia ca 2008 n să fie cub perfect implică n = 3 p .
Pentru ca 2008 n să fie simultan pătrat şi cub perfect trebuie ca n = 6t .
Rezultă 0 ≤ 6t < 2009 ⇔ 0 ≤ t < 334,8... Se obţin astfel 335 de numere.
{ }
Fie A = 1,20091 ,2009 2 ,2009 3 ,...,2009 2009 .Determinaţi numărul elementelor lui A care
sunt simultan pătrate şi cuburi perfecte.
Soluţie.
2009 = 7 2 ⋅ 41 .
Condiţia ca 2009 n să fie pătrat perfect implică n = 2k .
Condiţia ca 2009 n să fie cub perfect implică n = 3 p .
29
Probleme rezolvate
Pentru ca 2009 n să fie simultan pătrat şi cub perfect trebuie ca n = 6t .
Rezultă 0 ≤ 6t < 2009 ⇔ 0 ≤ t < 334,8... Se obţin astfel 335 de numere.
Să se rezolve în Z × Z ecuaţia:
2009 ⋅ x − 2008 ⋅ y = 2007 .
Soluţie. Ecuaţiile de tipul ax + by = c , unde a, b, c ∈ Z , ab ≠ 0 se numesc ecuaţii
diofantice, şi au soluţii dacă şi numai dacă d = (a, b) divide c .Soluţia acestor ecuaţii
este dată de:
tb ta
x = x0 + , y = y 0 − , unde x0 şi y 0 sunt soluţii particulare , iar, t ∈ Z .
d d
În cazul nostru, se observă uşor că d = (2009,2008) = 1, deoarece 2008 = 2 3 ⋅ 251 şi
2009 = 7 2 ⋅ 41 , deci ecuaţia are soluţii, pentru că 1 divide 2007.Apoi x0 = 2007 şi
y 0 = 2007 este o soluţie particulară.
Soluţia generală este :
x = 2007 − 2008 ⋅ t , y = 2007 − 2009 ⋅ t , t ∈ Z .
Să se rezolve în Z × Z ecuaţia:
2009 ⋅ x + 2008 ⋅ y = 2011 .
Soluţie. Ecuaţiile de tipul ax + by = c , unde a, b, c ∈ Z , ab ≠ 0 se numesc ecuaţii

diofantice, şi au soluţii dacă şi numai dacă d = (a, b) divide c .Soluţia acestor ecuaţii
este dată de:
tb ta
x = x0 + , y = y 0 − , unde x0 şi y 0 sunt soluţii particulare , iar, t ∈ Z .
d d
În cazul nostru, se observă uşor că d = (2009,2008) = 1, deoarece 2008 = 2 3 ⋅ 251 şi
2009 = 7 2 ⋅ 41 , deci ecuaţia are soluţii pentru că 1 divide 2011.Apoi, intuim x0 = 3 şi
y 0 = −2 , soluţii particulare.
Soluţia generală este : x = 3 + 2008 ⋅ t , y = −2 − 2009 ⋅ t , t ∈ Z .
Problemă pentru clasa a VI - a,
Să se afle cel mai mic număr N = 5 3− n ⋅ 135− n + 5 5− n ⋅ 133− n , n ∈ Z , divizibil cu 250.
Publicată în RIM – nr. IX – 2005 (9175), şi SGMB – iunie / 2009 (S:E09.217)
Soluţie. N = 5 3− n ⋅ 135− n + 5 5− n ⋅ 133− n = 5 3− n ⋅ 133− n (13 2 + 5 2 ) = 194 ⋅ 65 3− n .
( )
Deoarece 194 = 2 ⋅ 97 şi 65 = 5 ⋅ 13 , iar, 250 = 2 ⋅ 5 3 , 2,5 3 = 1 , rezultă
3 − n ≥ 3 ⇔ n ≤ 0. Cel mai mic număr N se obţine pentru n = 0 .
Rezultă N = 194 ⋅ 653 .
Problemă pentru clasa a VII-a,

a b
Să se afle numerele naturale a şi b ştiind că = .
b+5 a+9
Publicată în G.M. – nr. 6 / 2007 (O.G.:460)
Soluţie. Din enunţ rezultă (∗) a (a + 9) = b(b + 5) .
Dacă a ≥ b ⇒ a 2 + 9a ≥ b 2 + 9b > b 2 + 5b , fals.
Deci (1) a < b .
Dacă b ≥ a + 2 ⇒ b 2 + 5b ≥ (a + 2) 2 + 5(a + 2) = a 2 + 9a + 14 > a 2 + 9a , fals.
Deci (2) b < a + 2 .
30
Din (1) şi (2) ⇒ a < b < a + 2 , deci b = a + 1 , care înlocuite în relaţia (∗) ⇒ a = 3 şi
b = 4.
Numărul căutat este 34.
⎧ x2 − 9 ⎫
Să se determine mulţimea A = ⎨ x ∈ Z ∈ Z⎬ .
⎩ x+2 ⎭
Publicată în GM – nr. 6 / 2007 (E:13450) & dată la Concursul judeţean de
matematică „Speranţe Rîmnicene”, clasa a VII –a , Rîmnicu Sărat, 2007 & dată la
Concursul Taberei de Matematică Bisoca, clasa a VII –a, 2007.
x2 − 9 x2 − 4 − 5 x2 − 4 5 5
= = − = x−2− ∈Z ⇒
Soluţie. Scriem x + 2 x+2 x+2 x+2 x+2
⇒ x + 2 ∈ D5 = {− 5,−1,1,5}
Deci A = {− 7,−3,−1,3} .
Problemã pentru clasa a VII-a şi a VIII-a,
Sã se rezolve în NxN ecuaţia:

20012 + 2002 2 + 2003 2 + 2004 2 + 2005 2 + 2006 2 + 2007 2
a 2 + b2 =
7
Publicată în RMT – nr. 2 / 2007 (O.VII.191.)
Soluţie:
Se observã cã: 2001=2004-3, 2002=2004-2, 2003=2004-1, 2005=2004+1,

2006=2004+2 şi 2007=2004+3.
Atunci 2001 + 2002 + 2003 + 2004 + 2005 2 + 2006 2 + 2007 2 =
2 2 2 2
= (2004 - 3) 2 + (2004 − 2) 2 +
+ (2004 − 1) 2 + 2004 2 + (2004 + 1) 2 + (2004 + 2) 2 + (2004 + 3) 2 =
( ) ( )
= 27 ⋅ 2004 2 + 28 = 7 2004 2 + 4 = 7 2004 2 + 2 2 .
Prin urmare soluţia ecuaţiei este :
(a, b ) ∈ {(2004 ,2 ); (2 ,2004 )}.
Problemã pentru clasa a VII-a şi a VIII-a,
Sã se rezolve în ZxZ ecuaţia:
20012 + 2002 2 + 2003 2 + 2004 2 + 2005 2 + 2006 2 + 2007 2
a +b =
2 2
7
Publicată în GM – nr. 1 / 2009 (E:13770)
Soluţie:
31
Probleme rezolvate
Se observã cã: 2001=2004-3, 2002=2004-2, 2003=2004-1, 2005=2004+1,
2006=2004+2 şi 2007=2004+3.
Atunci 2001 + 2002 + 2003 + 2004 + 2005 2 + 2006 2 + 2007 2 =
2 2 2 2
= (2004 - 3) 2 + (2004 − 2) 2 + + (2004 − 1) 2 + 2004 2 + (2004 + 1) 2 +

+ (2004 + 2) 2 + (2004 + 3) 2 = 27 ⋅ 2004 2 + 28 =
( ) (
= 7 2004 2 + 4 = 7 2004 2 + 2 2 . )
Prin urmare soluţia ecuaţiei este :
(− 2,−2004); (− 2,2004); (2,−2004); (2004,−2);⎫
(a, b ) ∈ ⎧⎨ ⎬.
⎩(− 2004,−2 ); (− 2004,2 ); (2004,2 ); (2,2004 ) ⎭
Fie numerele naturale b şi a − 1 direct proporţionale cu a şi b + 1 .

a
Să se arate că fracţia este ireductibilă.
b
Publicată în RMT – nr. 4 / 2007 (O.VI.182.) & Publicată în GM (suplimentul cu
exerciţii) – nr. 4 / 2008 (S:E08.21); Publicată în RIM – nr.XV -2008 (10324)
Soluţie.
b a −1
Din enunţ rezultă = deci,
a b +1
a 2 − a = b 2 + b ⇔ a 2 − b 2 − (a + b) = 0 ⇔ (a + b)(a − b − 1) = 0 ⇔ a = −b (fals) sau
a − b − 1 = 0 ⇒ a = b + 1 şi obţinem că fracţia dată este ireductibilă.
⎧ 3x + 5 ⎫ ⎡ 3x + 2 ⎤
Să se rezolve în Q + ecuaţia : ⎨ ⎬+ = 2, (7) , unde {x} respectiv [x ] ,
⎩ x + 2 ⎭ ⎢⎣ x + 1 ⎥⎦
reprezintă partea fracţionară respectiv partea întreagă a numărului raţional pozitiv x .
Publicată în RMT – nr. 4 / 2007 ( O.VII.199); G.M. – nr. 4 / 2008 (E:13641.);
3x + 5 2( x + 2) + x + 1 x +1
Soluţie.Deoarece = = 2+ , şi ţinând seama că în Q +
x+2 x+2 x+2
x +1 ⎧ 3 x + 5 ⎫ x + 1
0< < 1 , rezultă (1) ⎨ ⎬= .
x+2 ⎩ x+2 ⎭ x+2
3 x + 2 2( x + 1) + x x x ⎡ 3x + 2 ⎤
Din = = 2+ şi 0 < < 1 avem (2) ⎢ = 2.
x +1 x +1 x +1 x +1 ⎣ x + 1 ⎥⎦
x +1 7 5
Cu cele de mai sus ecuaţia devine: + 2 = 2 + care are soluţia x = .
x+2 9 2
Problemã clasa a VII-a
Fie un triunghi dreptunghic AOC cu m(∠AOC) = 900 si B ∈ (AC)
astfel incat m(∠AOB) = 300.Sa se arate ca :
2 1
OA ⋅ ( − ) = 3.
OB OC
Soluţie:
32
Avem : Aria(OAB) + Aria(OBC) = Aria(OAC) ⇒

OA ⋅ OB ⋅ sin30 0 OB ⋅ OC ⋅ sin60 0 OC ⋅ OA ⋅ sin90 0
+ = ⇒
2 2 2
1 3
⇒ OA ⋅ OB ⋅ + OB ⋅ OC ⋅ = OA ⋅ OC / : (OB ⋅ OC ) ⇒
2 2
OA 3 OA 2 1
⇒ + = ⇒ OA ⋅ ( − ) = 3.
2OC 2 OB OB OC
Problemã pentru clasa a VII-a

Consideram un patrulater convex ABCD si punctele M, N ∈ Ext(ABCD)
asa incat : m(∠BAN) = m(∠DCA), m(∠ABN) = m(∠CAD),
m(∠MAD) = m(∠BCA), m(∠ADM) = m(∠BAC).
Sa se arate ca AB ⋅ CD = BC ⋅ DA daca si numai daca ΔANM este isoscel.
Soluţie:
Din m(∠BAN) = m(∠DCA) si m(∠ABN) = m(∠CAD) ⇒
AB NA
ΔABN ≈ ΔCAD ⇒ = ⇒
CA DC
AB ⋅ CD
⇒ (1) AN =
AC
Din m(∠MAD) = m(∠BCA) si m(∠ADM) = m(∠BAC) ⇒
AD MA
ΔADM ≈ ΔCAB ⇒ = ⇒
CA BC
BC ⋅ DA
⇒ (2) AM =
AC
Necesitatea : AB ⋅ CD = BC ⋅ DA ⇒ din (1) si (2) AN = AM ⇒
ΔAMN este isoscel.
Suficienta : ΔAMN este isoscel ⇒ AN = AM ⇒
din (1) si (2) AB ⋅ CD = BC ⋅ DA.

Fie A, B, C , D ∈ C (O; R), astfel incat m(∠BAD) = m(∠BCD) = 900.
Daca AB = a, si BC = b sa se calculeze AC in functie de a, b si R.
Soluţie:
33
Probleme rezolvate
din ipoteza ⇒
⎧ BD = 2 R
⎪
(1)⎨ ⎧∠BAC = ∠BDC
⎪ ABCD = patrulater inscriptibil ⇒ ⎨∠BCA = ∠BDA
⎩ ⎩
Fie M = Pr AC B ⇒ (2) AC = AM + MC
⎧ DC
⎪ AM = AB cos ∠BAM = AB cos ∠BDC = AB ⋅ BD
⎪
⎪ 4R 2 − b 2
⎪⎪ = a ⋅
2R
din (1) ⇒ (3)⎨
⎪MC = BC cos ∠BCM = BC cos ∠BDA = BC ⋅ AD
⎪ BD
⎪
⎪= b ⋅ 4 R − a
2 2
⎪⎩ 2R
1
Din (2) si (3) ⇒ AC = (a 4 R 2 − b 2 + b 4 R 2 − a 2 )
2R
Se considerã poligonul convex ABCDE in care m(∠ABC) = m(∠CED),

m(∠BCA) = m(∠ECD)
si AB ⋅ CE = AC ⋅ BE. Sã se arate ca ΔADE este isoscel.
Soluţie:
Din m(∠ABC) = m(∠CED) si m(∠BCA) = m(∠ECD)

avem ΔABC ≈ ΔDEC ⇒
AB BC CA AB ⋅ CE
⇒ (1) = = ⇒ (2) ED =
DE EC CD BC
⎧m(∠BCE ) = m(∠ACD )
⎪ BC CE EB
⎨ BC CE ⇒ ΔBCE ≈ ΔACD ⇒ = =
⎪⎩(1) ⇒ = AC CD DA
AC CD
AC ⋅ BE
⇒ (3) AD =
BC
AD AC ⋅ BE BC AC ⋅ BE
Din (2) si (3) ⇒ = ⋅ = =1⇒
ED BC AB ⋅ CE AB ⋅ CE
⇒ AD = DE ⇒ ΔADE este isoscel.
Problemã pentru clasa a VII-a,
Se consideră triunghiul isoscel ABC cu m(∠BAC ) = 150 0 şi M mijlocul lui AB.Să se

arate că aria triunghiului ABC este egală cu aria pătratului AMPQ.
34
Soluţie.Din datele problemei rezultă că m(∠ABC ) = m(∠ACB ) = 15 0 .Dacă AM=a
atunci AB=AC=2a.Considerăm D ∈ AB astfel încât m(∠CDB) = 90 0 deci,
m(∠CAD) = 30 0 şi CD=a.Aplicăm teorema lui Pitagora în triunghiul ADC şi obţinem
AD = a 3 .În continuare calculăm
( 2a + a 3 ) ⋅ a a 3 ⋅ a
Aria(ABC)=Aria(BDC)-Aria(ADC)= − = a 2 =Aria(AMPQ).
2 2
Problemã pentru clasa a VII-a,

Se consideră dreptunghiul ABCD în care m(∠ADB) = 75 0 şi {O} = AC ∩ BD .Să se
arate că aria dreptunghiului ABCD este egală cu aria pătratului DOMN.
Publicată în RIM – nr.XIV -2007 (10146),& GMB – 9/2008,E:13709
Soluţie.
Construim AE ⊥ BD şi considerăm AE=a.Deoarece într-un triunghi dreptunghic care

are un unghi de 15 0 înălţimea corespunzătoare unghiului drept este un sfert din
ipotenuză, avem că BD = 4a .În continuare
BD ⋅ AE
(1) Aria(ABCD)=2Aria(BAD)= 2 ⋅ = a ⋅ 4 a = 4a 2
2
(2) Aria(DOMN)= DO = (2a) = 4a
2 2 2
Din relaţiile (1) şi (2) rezultă ceea ce trebuia demonstrat.
Problemǎ pentru clasa a VII- a,
Să se calculeze perimetrul şi aria unui triunghi dreptunghic ale cărui laturi sunt numere
c2 1 1
+ + = 1, şi c 2 = a 2 + b 2 .
naturale şi verifică relaţiile:
ab a b
Publicată în RIM – nr.XIII -2007 (9971) & Crux Mathematicorum – aprilie 2009
(M390)
Soluţie.Ecuaţia este echivalentă cu (1) a 2 + b 2 + a + b = ab. Din ipoteză avem:

⎧a = x 2 − y 2 , x 2 > y 2
⎪
(2) a 2 + b 2 ∈ Z + ⇔ ⎨b = 2 xy .
⎪ x, y ∈ N
⎩
Din (1) şi (2) ⇒ y ( x − y ) = 1 ⇒ x1 = 2, y1 = 1 sau x 2 = −2, y 2 = −1 ⇒ a = 3 şi
b = 4 .Ipotenuza triunghiului este c=5 , deci perimetrul este 12 u . şi aria 6 u 2 .
Observaţie. Analog se rezolvă şi următoarele probleme:
1. Să se calculeze laturile unui triunghi dreptunghic ştiind că sunt numere naturale şi
aria este egală cu semiperimetrul.
1 1 1
2. Fie un triunghi dreptunghic cu + + = 1 , unde a şi b sunt catete iar h este
a b h
înălţimea corespunzătoare ipotenuzei.Să se afle laturile acestui triunghi ştiind că în plus
sunt numere naturale.
3. Să se rezolve în N × N × N sistemul de ecuaţii:
35
Probleme rezolvate
⎧⎪a + b + c = ab
⎨ .
⎪⎩c = a 2 + b 2

Să se arate că dacă laturile unui triunghi dreptunghic sunt numere naturale atunci aria şi
semiperimetrul acestuia sunt numere naturale.
Soluţie. Într-un triunghi dreptunghic avem : b 2 + c 2 = a 2 ⇔ (b + c) 2 − 2bc = a 2 ⇔
(b + c + a )(b + c − a)
⇔ 2bc = (b + c) 2 − a 2 ⇔ (∗)bc = .
2
Însă produsul bc este număr natural , rezultă atunci că produsul
(b + c + a )(b + c − a) trebuie să fie divizibil cu 2, adică unul din factorii (b + c + a ) , sau
(b + c − a) trebuie să fie par .Fie k un număr natural :
(1) Să presupunem că b + c + a = 2k ⇒ b + c − a = 2(k − a) , şi prin urmare din
⎧ bc
⎪⎪S = 2 = k (k − a) ∈ N
(∗) ⇒ bc = 2k (k − a) = par ⇒ ⎨ ,
⎪p = a + b + c = k ∈ N
⎪⎩ 2
(2) Să presupunem că b + c − a = 2k ⇒ b + c + a = 2(k + a) , şi prin urmare din
⎧ bc
⎪⎪S = 2 = k (k + a) ∈ N
(∗) ⇒ bc = 2k (k + a) = par ⇒ ⎨
⎪p = a + b + c = k + a ∈ N
⎪⎩ 2
Din (1) şi (2) rezultă că în ambele cazuri aria şi semiperimetrul sunt numere
naturale.
Considerăm patrulaterul convex ABCD şi {O} = AB ∩ CD .Prin punctele A, B, C, D şi

O ducem OO1 CC1 DD1 , OO2 AA1 DD2 , OO3 AA2 BB1 , OO4 CC 2 BB2 , unde
O1 ∈ CD, O2 ∈ AD , O3 ∈ AB , O4 ∈ CB ; A1 , C1 ∈ OD ; A2 , C 2 ∈ OB ; B1 , D2 ∈ OA ;
B2 , D1 ∈ OC .
Să se arate că:
C1 D D1O O1C A1 D D2 O O2 A A2 B B1O O3 A
⋅ ⋅ ⋅ ⋅ ⋅ ⋅ ⋅ ⋅ ⋅
C1O D1C O1 D A1O D2 A O2 D A2 O B1 A O3 B
.
C 2 B B2 O O4 B
⋅ ⋅ =1
C 2 O B2 C O4 C
Soluţie. Pentru rezolvarea problemei se aplică următoarea:
36
Lemă (Teorema lui Ceva cu punct impropriu) .Dacă prin vârfurile triunghiului ABC
ducem AA0 BB0 CC 0 , unde A0 ∈ BC , B0 ∈ CA, C 0 ∈ AB , atunci avem (∗)
C 0 A A0 B B0 C
⋅ ⋅ = 1.
C 0 B A0 C B0 A
B0 C BC
Demonstraţie.Avem ΔAA0 C ≈ ΔB0 BC ⇒ (1) = şi
B0 A BA0
C 0 A CA0
ΔC 0 CB ≈ ΔAA0 B ⇒ (2) = . Se observă că relaţiile (1) şi (2) se pot obţine mai
C 0 B CB
uşor utilizând teorema lui Thales în triunghiurile BCB0 şi BCC 0 cu paralela AA0 .
Prin înmulţirea relaţiilor (1) şi (2) se obţine relaţia de demonstrat.
Pentru rezolvarea problemei propuse se aplica această Lemă
ΔDOC (cu OO1 CC1 DD1 ), ΔDOA (cu OO2 AA1 DD2 ), ΔBOA (cu OO3 AA2 BB1 ) şi
ΔBOC (cu OO4 CC 2 BB2 ).Rezultă relaţiile:
C1 D D1O O1C A1 D D2 O O2 A A2 B B1O O3 A
⋅ ⋅ = 1, ⋅ ⋅ = 1, ⋅ ⋅ =1 şi
C1O D1C O1 D A1O D2 A O2 D A2 O B1 A O3 B
C 2 B B2 O O4 B
⋅ ⋅ = 1 care, prin înmulţire demonstrează relaţia din problemă.
C 2 O B2 C O4 C
Problemǎ pentru clasa a VII-a,
Fie a, b, c, d ∈ Q+∗ astfel încât a, b sunt invers proporţionale cu c, d .

Sǎ se arate cǎ m a ( a , b ) ⋅ m g ( c, d ) − m a ( c , d ) ⋅ m g ( a , b ) = 0 , unde prin
ma (.,.) respectiv, m g (.,.) am notat media aritmeticǎ respectiv, media geometricǎ a douǎ
numere din Q+∗ .
2
⎛a+b⎞ ab
Soluţie.Relaţia de demonstrat este echivalentǎ cu ⎜ ⎟ = care rezultǎ imediat
⎝c+d ⎠ cd
k k
luând a = şi b = .
c d
Problemǎ pentru clasa a VII-a,
Se considerǎ dreptunghiul ABCD şi punctele : M mijlocul laturii AB , N mijlocul

laturi CD , Q mijlocul lui DN , {R} = AN ∩ DB , {S } = DM ∩ AQ .Dacǎ AB = 2a şi
AD = a 2 sǎ se arate cǎ ΔARB este dreptunghic şi ΔASM este isoscel.
Soluţie. Fie {O} = AC ∩ DB .Se observǎ uşor cǎ AN şi DO sunt mediane în triunghiul

ADC , de unde avem cǎ R este centrul de greutate al triunghiului ADC şi de aici
2 2 1 1 a 6 2a 6
AR = ⋅ AN = ⋅ a 3 , RO = ⋅ DO = ⋅ , RB = RO + OB = .Deoarece
3 3 3 3 2 3
AR 2 + RB 2 = AB 2 utilizând reciproca teoremei lui Pitagora rezultǎ cǎ ΔARB este
dreptunghic.
37
Probleme rezolvate
Fie {O′} = DM ∩ AN şi Q mijlocul lui DN .Observǎm cǎ DO′ şi AS sunt mediane în
2 2 3a
ΔADN , cu centrul de greutate S , de unde AS = ⋅ AQ = ⋅ = a .Din
3 3 2
AS = AM = a rezultǎ cǎ ΔASM este isoscel.
Să se calculeze x + y dacă :
x 4 = y 4 + 48 , x 2 + y 2 = 12 şi x = y + 2 .
x4 − y4 48
Soluţie. x + y = = = 2.
( x + y )( x − y ) 12 ⋅ 2
2 2
Considerăm trapezul ABCD cu laturile paralele AB şi CD de lungimi 15 şi 30 şi

laturile AD şi BC de lungimi 9 şi 12.Determinaţi aria trapezului ABCD .
Dată la Concursul „Speranţe Rîmnicene” 2009
Soluţie1. Fie K mijlocul lui DC .Unim K cu A şi B .Atunci AB = DK = KC =15.Din
AB = DK şi AB paralel cu DK avem AD şi BK sunt paralele şi egale, deci BK = 9 .
Din AB = KC şi AB paralel KC avem AK şi BC sunt paralele şi egale, deci
AK = 12 .
Atunci, trapezul este împărţit în trei triunghiuri, fiecare cu laturile de lungimi 9, 12 şi
15.Un triunghi cu laturile 9, 12 şi 15 este dreptunghic ( 9 2 + 12 2 = 15 2 ) şi are aria
9 ⋅ 12
= 54 .Atunci aria trapezului este 3 ⋅ 54 = 162 .
2
Soluţie 2. Fie BF paralel cu AD cu F pe CD .Atunci ABFD este paralelogram cu
BF = AD = 9 şi DF = AB = 15 . Deoarece triunghiul BFC are lungimile laturilor 9, 12
şi 15 , din reciproca teoremei lui Pitagora avem că BFC este dreptunghic cu aria 54.
Deasemenea, deoarece BF este mediană în triunghiul DBC , aria triunghiului
DBF este tot 54 şi este mai departe egală cu aria lui ABD .
Aria ( ABCD) = Aria ( ABD) + Aria ( BDK ) + Aria ( BKC ) = 3 ⋅ 54 = 162 .
Soluţia 3.Fie AM ⊥ DC , BN ⊥ DC cu M şi N pe CD .Notăm AM = h şi DM = x .
81 9 ⋅ 12
x 2 + h 2 = 81, NC = 15 − x, (15 − x) 2 + h 2 = 144 .Rezultă x = şi h = .
15 15
(30 + 15) 9 ⋅ 12
Obţinem Aria( ABCD) = ⋅ = 162 .
2 15
Soluţia 4. Fie AP ⊥ DC , BQ ⊥ DC cu P şi Q pe CD .Înlăturăm dreptunghiul ABPQ
din trapez şi lipim triunghiurile ADP , respectiv BCQ pe linia AP respectiv BQ ,
astfel că DC = 15 .Se obţine astfel triunghiul DEC cu DE = DA = 9 şi
CE = CB = 12 .Din reciproca teoremei lui Pitagora ( 9 2 + 12 2 = 15 2 ) triunghiul DEC
este dreptunghic.
12 4
Apoi sin(∠EDC ) = = de unde înălţimea trapezului ABCD este
15 5
4 36
d ( E , DC ) = ED ⋅ sin(∠EDC ) = 9 ⋅ = .Rezultă
5 5
(30 + 15) 9 ⋅ 4
Aria( ABCD) = ⋅ = 162 .
2 5
38
Soluţia 5.Fie DA ∩ BC = {P} .Avem AB paralel cu CD , ∠PAB = ∠PDC ,
∠PBA = ∠PCD , de unde triunghiurile PAB şi PDC sunt asemenea cu raportul de
1
asemănare .Se obţine PA = 9 şi PB = 12 .Din reciproca Teoremei lui Pitagora
2
18 ⋅ 24
triunghiurile APB şi DPC sunt dreptunghice cu Aria ( PDC ) = = 216 , respectiv
2
9 ⋅ 12
Aria( PAB) = = 54 . Aria( ABCD) = Aria( PDC ) − Aria( PAB) = 162.
2
Soluţia 6. Fie DA ∩ BC = {P} .Avem AB paralel cu CD , AB linie mijlocie în ∆ PCD şi
mai departe se continuă ca în soluţia 5.
Se consideră hexagonul regulat A1 A2 A3 A4 A5 A6 cu aria S .

∆ A1 A3 A5 ∩ ∆ A2 A4 A6 = B1 B2 B3 B4 B5 B6 , ∆ B1 B3 B5 ∩ ∆ B2 B4 B6 = C1C 2 C 3 C 4 C 5 C 6 .
Calculaţi aria hexagonului regulat C1C 2 C 3C 4 C 5 C 6 .
Soluţie.
Toate hexagoanele regulate sunt figuri asemenea.Se demonstrează uşor că latura

1
hexagonului B1 B2 B3 B4 B5 B6 este din latura hexagonului A1 A2 A3 A4 A5 A6 şi mai
3
1
departe că latura hexagonului C1C 2 C 3C 4 C 5 C 6 este din latura hexagonului
3
1
B1 B2 B3 B4 B5 B6 .Rezultă că latura hexagonului C1C 2 C 3C 4 C 5 C 6 este din latura
3
hexagonului A1 A2 A3 A4 A5 A6 .Acum utilizăm rezultatul că raportul ariilor a două figuri
asemenea este egal cu pătratul raportului de asemănare şi obţinem că aria hexagonului
S
C1C 2 C 3C 4 C 5 C 6 este .
9
Fie a = 2 2 + 4 2 + 6 2 + ... + 2008 2 şi b = 12 + 3 2 + 5 2 + ... + 2007 2 .

Arătaţi că a − b = M 2009 .
Soluţie. a − b = (2008 2 − 2007 2 ) + (2006 2 − 2005 2 ) + (2004 2 − 2003 2 ) + ... + (2 2 − 12 ) =
39
Probleme rezolvate
(2008 − 2007)(2008 + 2007) + (2006 − 2005)(2006 + 2005) + (2004 − 2003)(2004 + 2003)
+…+(2-1)(2+1)=1 ⋅ (2008 + 2007) + 1 ⋅ (2006 + 2005) + 1 ⋅ (2004 + 2003) + ... + 1 ⋅ (2 + 1) =
(1 + 2008) ⋅ 2008
= 1 + 2 + 3 + ... + 2008 = = 2009 ⋅ 1004 = M 2009 .
2
Problemă pentru clasa a VII –a,
Fie punctele A, B, C , D aşezate în această ordine pe o dreaptă d şi punctele V

respectiv, V ′ în exteriorul dreptei d , în acelaşi plan, astfel încât :
6− 2
m(∠AVD) = 60 0 , m(∠AVC ) = 30 0 şi m(∠AVB) = 15 0 ( sin 15 0 = ).
4
Se consideră în acelaşi plan dreptele d ′ şi d ′′ astfel încât : d ′ ∩ VA = A′ ,
d ′ ∩ VB = B ′ , d ′ ∩ VC = C ′ , d ′ ∩ VD = D ′ , d ′ ∩ V ′A = A′′ , d ′ ∩ V ′B = B ′′ , d ′ ∩ V ′C = C ′′
CA ⋅ DB C ′A′ ⋅ D ′B ′ C ′′A′′ ⋅ D ′′B ′′
, d ′ ∩ V ′D = D ′′ .Calculaţi rapoartele , , .
CB ⋅ DA C ′B ′ ⋅ D ′A′ C ′′B ′′ ⋅ D ′′A′′
Soluţie.Notăm cu S ( XYZ ) aria triunghiului de vârfuri X , Y şi Z , iar cu h distanţa de

la vărful V la dreapta d .
CA CA ⋅ h 2 ⋅ S (CVA) S (CVA) VC ⋅ VA ⋅ sin(∠CVA)
Atunci = = = = .
CB CB ⋅ h 2 ⋅ S (CVB ) S (CVB) VC ⋅ VB ⋅ sin(∠CVB)
DB VD ⋅ VB ⋅ sin(∠DVB) CA ⋅ DB sin(∠CVA) ⋅ sin(∠DVB)
Analog = .Obţinem = =
DA VD ⋅ VA ⋅ sin( DVA) CB ⋅ DA sin(∠CVB ) ⋅ sin(∠DVA)
sin 30 0 ⋅ sin 45 0 3 + 3
= = .
sin 15 0 ⋅ sin 60 0 3
Procedăm ca mai sus şi rezultă
C ′A′ ⋅ D ′B ′ C ′′A′′ ⋅ D ′′B ′′ sin 30 ⋅ sin 45
0 0
3+ 3
= = = .
C ′B ′ ⋅ D ′A′ C ′′B ′′ ⋅ D ′′A′′ sin 15 ⋅ sin 60
0 0
3
V’
V A’’
B’’
C’ D’
C” D”
B’
A’
d’
d’’
d A B C D
Problemã pentru clasa a VII-a (a VIII-a),
Rezolvaţi în Z × Z ecuaţia:
a 2 + b 2 − 2a + b = 5 .
Publicată în GM (suplimentul cu exerciţii) – nr. 4 / 2008 (S:E08.24)
Soluţie. a 2 + b 2 − 2a + b = 5 ⋅ 4 ⇒ 4a 2 + 4b 2 − 8a + 4b = 20 + 5 ⇒
40
⇒ 4a 2 + 4b 2 − 8a + 4b + 5 = 25 ⇒ (4a 2 − 8a + 4) + (4b 2 + 4b + 1) = 25 ⇒
⇒ (2a − 2) 2 + (2b + 1) 2 = 25 .Avem cazurile:
⎧2a − 2 = ±4
(1)⎨ ⇒ (a, b) ∈ {(−1,1); (−1,−2); (3,1); (3,−2)} ;
⎩2b + 1 = ±3
⎧2a − 2 = ±3
(2)⎨ , nu are soluţii în Z × Z ;
⎩2b + 1 = ±4
⎧2 a − 2 = 0
(3)⎨ ⇒ (a, b) ∈ {(1,−3); (1,2)} ;
⎩2b + 1 = ±5
⎧2a − 2 = ±5
(4)⎨ , nu are soluţii în Z × Z .
⎩2b + 1 = 0
Soluţiile ecuaţiei sunt:
( a, b) ∈ {( −1,−2); ( −1,1); (1,−3); (1,2); (3,−2); (3,1)}.
Problemã pentru clasa a VII-a (a VIII-a),
Rezolvaţi în N × N ecuaţia:
a 2 − b 2 + 18a − 3b = 0 .
Soluţie. a 2 − b 2 + 18a − 3b = 0 ⇔ (∗) a 2 + 18a = b 2 + 3b
Dacă a ≥ b ⇒ a 2 + 18a ≥ b 2 + 18b > b 2 + 3b , deci (1) a < b .
Dacă b ≥ a + 8 ⇒ b 2 + 3b ≥ (a + 8) 2 + 3(a + 8) = a 2 + 19a + 72 > a 2 + 18a , deci
(2) b < a + 8 .
Din (1) şi (2) ⇒ b ∈ {a + 1, a + 2, a + 3, a + 4, a + 5, a + 6, a + 7} .
Analizăm cele 7 cazuri:
⎧ ( ∗)
⎪b = a + 1⇒ a ∉ N
⎪ ( ∗)
⎪b = a + 2 ⇒ a∉N
⎪
⎪ ( ∗)
⎪b = a + 3 ⇒ a = 2 ⇒ b = 5
⎪
⎪
⎪ (*)
⎨ b = a + 4 ⇒ a=4⇒b=8
⎪ ( ∗)
⎪b = a + 5 ⇒ a = 8 ⇒ b = 13
⎪ (∗)
⎪b = a + 6 ⇒ a = 18 ⇒ b = 24
⎪ ( ∗)
⎪b = a + 7 ⇒ a = 70 ⇒ b = 77
⎪
⎪
⎪⎩
Soluţiile ecuaţiei sunt:

( a, b) ∈ {(0,0); (2,5); (4,8); (8,13); (18,24); (70,77)}.
Notă. O altă metodă de soluţionare a problemei face apel la ecuaţiile de gradul II.
(Relaţia din enunţ este privită ca o ecuaţie de gradul II în a cu condiţia Δ = k 2 , k ∈ N .).
Problemã pentru clasa a VIII-a
Sã se rezolve în R3 ecuaţia :
41
Probleme rezolvate
( x − y ) 3 ( x − z ) 3 + ( y − x) 3 ( y − z ) 3 + ( z − x) 3 ( z − y ) 3 + m = 0,
unde m ≥ 0 .
Soluţie:
Notam
E ( x, y , z ) = ( x − y ) 3 ( x − z ) 3 + ( y − x ) 3 ( y − z ) 3 + ( z − x ) 3 ( z − y ) 3 .
Dacã x ≤ y ≤ z , notãm a = y − x, b = z − y si avem
z − x = a + b, a ≥ 0, b ≥ 0.
E ( x, y, z ) = a 3 ( a + b) 3 − a 3b 3 + ( a + b) 3 b 3 ≥ 0, care este evidentã .
Egalitatea are loc dacã a = b = 0.
Daca m > 0 ⇒ ecuatia nu are solutii.
Daca m = 0 ⇒ x = y = z .
( 1 − y )3 ( 1 − z )3 + ( y − 1 )3 ( y − z )3 + ( z − 1 )3 ( z − y )3 = 0 .
Publicată în RIM – nr.XIII -2007 (9983); Publicată în RIM – nr.XV -2008 (10344)
Soluţie:
Notam
E ( x, y , z ) = ( x − y ) 3 ( x − z ) 3 + ( y − x ) 3 ( y − z ) 3 + ( z − x ) 3 ( z − y ) 3 .
Dacã x ≤ y ≤ z , notãm a = y − x, b = z − y si avem z − x = a + b,
a ≥ 0, b ≥ 0.
E ( x, y, z ) = a 3 (a + b) 3 − a 3 b 3 + (a + b) 3 b 3 ≥ 0,
care este evidentã .
E ( x, y, z ) = 0 ⇔ x = y = z.In cazul nostru x = 1
si avem solutia y = z = 1.
(2007 − y ) 3 (2007 − z ) 3 + ( y − 2007) 3 ( y − z ) 3 +
( z − 2007) 3 ( z − y ) 3 = 0.
Soluţie:
42
Notam E ( x, y, z ) = ( x − y ) 3 ( x − z ) 3 + ( y − x) 3 ( y − z ) 3 +
( z − x) 3 ( z − y ) 3 .
a ≥ 0, b ≥ 0.
E ( x, y, z ) = a 3 (a + b) 3 − a 3 b 3 + (a + b) 3 b 3 ≥ 0, care este evidentã .

Pe planul triunghiului ABC se ridica perpendicularele AA ′, BB′si

CC′ astfel incat
AA ′ = a, BB′ = b, CC′ = c ; A ′B′ = x, B′C′ = y, C′A ′ = z si
∠((ABC), (A ′B′C′)) = 60 0.
Sa se calculeze in functie de a, b, c, x, y, z
volumul corpului ABCA ′B′C′.
Soluţie:
Fie α = (ABC), S = Aria(ABC),S′ = Aria(A′B′C′) si a = min(a, b, c).
Sectionam prisma ABCA′B′C′ cu un plan α ′ paralel
cu planul α a.i A′ ∈ α ′ , B1 = α ′ ∩ BB′, C1 = α ′ ∩ CC ′, AD ⊥ B1C1.
1 B C (C ′C1 + B′B1 )
Vol ( ABCA′B′C ′) = Vol ( ABCA′B1C1 ) + Vol ( A′B1C1C ′B′) = Sa + ⋅ AD ⋅ 1 1 =
3 2
S (b + c − 2a ) S (a + b + c)
Sa + = .
3 3
S′ x+y+z
Dar S = S′cos600 = . Notam p = si determinam S′ cu formula lui Heron ⋅
2 2
Volumul cerut este :
a+b+c
Vol(ABCA′B′C′) = p(p - x)(p - y)(p - z) ⋅ ⋅
6
Problemǎ pentru clasa a VIII-a,

2007
Să se determine resturile împărţirii numărului 3 2 la 2 2008 respectiv la 2 2009 .
Publicată în RMT – nr. 4 / 2007 (O.VIII.201)
Soluţie.
2007 2007 2006 2006
32 = (3 2 − 1) + 1 = (3 2⋅2 − 1) + 1 = [(3 2 ) 2 − 1] + 1 =
2006 2006
= (3 2 + 1)(3 2 − 1) + 1 =
Metoda 1.Scriem 2006 2005 2004 1
= ... = (3 2 + 1)(3 2 + 1)(3 2 + 1)...(3 2 + 1)(31 + 1)(3 − 1) + 1 =
= M 22009 + 1 = M 22008 + 1.
Deci resturile sunt egale cu 1.
Metoda 2. Folosim Teorema lui Euler : dacă a, m ∈ Z , (a, m) = 1 ⇒ a ϕ ( m ) ≡ 1(mod m),
unde ϕ (m) = numărul numerelor naturale cel mult egale m, relativ prime cu m.
43
Probleme rezolvate
1 1 1
Se ştie că dacă m = p1k1 ⋅ p 2k 2 ⋅ ... ⋅ p nk n , atunci ϕ (m) = m ⋅ (1 − ) ⋅ (1 − ) ⋅ ...(1 − ) .
p1 p2 pn
2008
Deoarece (3,2 2008 ) = 1 ⇒ 3ϕ ( 2 )
≡ 1(mod 2 2008 ), unde
1 2007
ϕ (2 2008 ) = 2 2008 (1 − ) = 2 2007 ⇒ 3 2 ≡ 1(mod 2 2008 )
2

x 2 + 6x + 8
Să se determine minimul expresiei E ( x) = ,
x 2 + 6 x + 10
( unde x ∈ R ) şi pentru ce valoare a lui x se realizează.
Dată la Concursul Judeţean de Matematică, „Speranţe Rîmnicene”, clasa a VIII-a,
Rîmnicu Sărat, 2007
( x + 3) 2 − 1
Soluţie.Scriem E ( x) = ⇒ min E ( x) = −1 şi se realizează dacă x = −3 .
( x + 3) 2 + 1
Pentru x < −3 şi x > −3 ⇒ E ( x) > −1.
x( y + 1) y ( z + 1) z ( x + 1)
Să se rezolve în N × N × N sistemul : = = =6.
x −1 y −1 z −1
Soluţie.Ţinând seama de faptul că dacă x = x 0 , y = y 0 , z = z 0 . orice permutare circulară

a numerelor x0 , y 0 , z 0 este deasemenea o soluţie.Din cele trei ecuaţii obţinem:
⎧ y +1 ⎧ y +1
⎪6 = 1 + y + x − 1 ⎪a = x − 1
⎪ ⎪
⎪ z +1 ⎪ z +1
(1)⎨6 = 1 + z + , deducem că numerele (2)⎨b = trebuie să fie naturale.
⎪ y −1 ⎪ y −1
⎪ x +1 ⎪ x +1
⎪6 = 1 + x + ⎪c =
⎩ z −1 ⎩ z −1
x +1 y +1 z +1
Observăm că : a ⋅ b ⋅ c = ⋅ ⋅ > 1 de unde rezultă că cel puţin unul din
x −1 y −1 z −1
⎧a ≥ 1
⎪
numerele a, b, c este deci > 1.Să presupunem, pentru fixarea ideilor ⎨b ≥ 1
⎪c ≥ 2
⎩
Aceste inegalităţi se mai pot scrie y ≥ x − 2, z ≥ y − 2, x ≥ 2 z − 3
din care deducem x ≥ 2( y − 2) − 3 = 2 y − 7 ≥ 2( x − 2) − 7 = 2 x − 11 sau x ≤ 11 .
Rezultă apoi 11 ≥ 2 z − 3, z ≤ 7,7 ≥ y − 2, y ≤ 9 .Printr-un număr finit de încercări pentru
x ≤ 11, y ≤ 9, z ≤ 7 obţinem soluţiile: ( x, y, z ) ∈ {(2,2,2), (3,3,3)}.
Problemã pentru clasa a VIII-a,
Se consideră triunghiul ABC cu lungimile laturilor a, b şi c care verifică relaţia:
2a + 3b + 4c = 4 2a − 2 + 6 3b − 3 + 8 4c − 4 − 20 .
Arătaţi că triunghiul este dreptunghic.
44
Soluţie.
Relaţia din enunţ este echivalentă cu
( 2a − 2 − 2) + ( 3b − 3 − 3) + ( 4c − 4 − 4) = 0 .Se obţine a = 3 , b = 4 şi c = 5 .
2 2 2
Conform reciprocei Teoremei lui Pitagora triunghiul este dreptunghic.

Problemă pentru clasa a VIII-a (sau a IX-a),
⎡1⎤ ⎡3⎤
Să se rezolve în R ∗ ecuaţia ⎢ ⎥ + ⎢ ⎥ = 4 , unde simbolul [a ] reprezintă cel mai mare
⎣x⎦ ⎣x⎦
număr întreg mai mic sau egal cu a .
Publicată în SM – nr. 2 / 2008 (L.31.)
Soluţie.
1 ⎡1⎤ 1 ⎡3⎤
I. Dacă x < 0 , atunci < 0 , aşa că ⎢ ⎥ ≤ < 0 .Analog , ⎢ ⎥ < 0 , deci nu putem
x ⎣x⎦ x ⎣x⎦
⎡1⎤ ⎡3⎤
avea ⎢ ⎥ + ⎢ ⎥ = 3 .Rezultă că x > 0 .
⎣x⎦ ⎣x⎦
1 3 ⎡1⎤ ⎡3⎤ ⎡1⎤ ⎡3⎤
II. Dacă x > 0 , avem < , deci ⎢ ⎥ ≤ ⎢ ⎥ .Deoarece ⎢ ⎥ şi ⎢ ⎥ sunt întregi avem
x x ⎣x⎦ ⎣x⎦ ⎣x⎦ ⎣x⎦
două posibilităţi:
⎡1⎤ ⎡3⎤
II.1. ⎢ ⎥ = 0 şi ⎢ ⎥ = 4 .
⎣x⎦ ⎣x⎦
⎧⎡ 1 ⎤ 1
⎪⎢ x ⎥ = 0 ⇔ 0 ≤ x < 1 ⇔ x > 1
⎪⎣ ⎦
⎨ ⇔ x∈∅ .
⎪⎡ 3 ⎤ = 4 ⇔ 4 ≤ 3 < 5 ⇔ 3 < x ≤ 3
⎪⎩⎢⎣ x ⎥⎦ x 5 4
⎡1⎤ ⎡3⎤
II.2. ⎢ ⎥ = 1 şi ⎢ ⎥ = 3
⎣x⎦ ⎣x⎦
⎧⎡ 1 ⎤ 1 1
⎪⎢ x ⎥ = 1 ⇔ 1 ≤ x < 2 ⇔ 2 < x ≤ 1
⎪⎣ ⎦ ⎛3 ⎤
⎨ ⇔ x ∈ ⎜ ,1⎥
⎪⎡ 3 ⎤ = 3 ⇔ 3 ≤ 3 < 4 ⇔ 3 < x ≤ 1 ⎝4 ⎦
⎪⎩⎢⎣ x ⎥⎦ x 4
⎛3 ⎤
Soluţia ecuaţiei este x ∈ ⎜ ,1⎥ .
⎝4 ⎦
Problemã pentru clasa a VIII-a, a X-a
Fie dreptele a, b, c din spatiu astfel incat a ∩ b ∩ c = {O}.

Consideram punctele A ∈ a, B ∈ b, C ∈ c
si A ′ ∈ (OA, B′ ∈ (OB, C′ ∈ (OC astfel incat
OA ⋅ OB ⋅ OC = OA ′ ⋅ OB′ ⋅ OC′.
Sa se arate ca vol(OABC) = vol(OA ′B′C′).
Publicată în RIM – nr.X -2005 (9433)
Soluţie:
45
Probleme rezolvate
Fie OABC siO A ′B ′ C ′ cele doua tetraedre si C 0 , C 0′ proiectiil e
varfurilo r C si C ′ pe planul
OAB; A 0 , A 0′ proiectiil e varfurilo r A si A ′ pe dreapta OB.
OB ⋅ AA 0 ⋅ CC 0
Avem Vol(OABC) = si
6
O B ′ ⋅ A ′ A 0′ ⋅ C ′C 0′
Vol(O A ′B ′ C ′ ) = ⋅
6
Din Δ OC 0 C ≈ Δ O C 0′ C ′ si Δ OAA 0 ≈ Δ O A ′ A 0′ ⇒
CC 0 OC AA 0 OA
= si =
C ′C 0′ OC ′ A ′A ′0 OA′
Vol(OABC) OB ⋅ AA 0 ⋅ CC 0 OA ⋅ OB ⋅ OC
Deci = = = 1⇒
Vol(O A ′B ′ C ′ ) O B ′ ⋅ A ′ A 0′ ⋅ C ′C 0′ OA′⋅OB′⋅OC ′
Vol ( OABC ) = Vol ( O A ′ B ′ C ′ )
Problemã pentru clasa a VIII-a sau a IX-a,
Sã se rezolve în Z3 sistemul :
⎧⎪ xy 2 + xy − x − y − 1 = 0
⎨
⎪⎩ xz − x 2 − x − z = 0
Publicată în RIM – nr.XI -2006 (9629) ; Publicată în RIM – nr.XIII -2007 (9990)
Soluţie:
x2 + x
A doua ecuatie se scrie z(x - 1) = x 2 + x ⇔ z = ,
x −1
2
apoi scriem pe z sub forma z = x + 2 + ∈ Z.
x -1
Rezulta x - 1/2, adica x - 1 = ±1 sau x - 1 = ±2.
Re zulta x ∈ {- 1,0,2,3}.
1) pt.x = −1 ⇒ z = 0;
2) pt.x = 0 ⇒ z = 0;
3) pt.x = 2 ⇒ z = 6;
4) pt.x = 3 ⇒ z = 6.
Din prima ecuatie se obtine succesiv :
a) pt. x = -1`⇒ -y2 − 2 y = 0 si y = o sau y = -2;
b)pt.x = 0 ⇒ -y - 1 = 0 si y = -1;
3
c)pt.x = 2 ⇒ 2y 2 + y − 3 = 0 si y = 1 sau y = - ∉ Z ;
2
d ) pt.x = 3 ⇒ 3 y + 2 y − 4 = 0 si y ∉ Z.
2
Avem deci solutiile :

(x, y, z ) ∈ {(− 1,0,0), (− 1,−2,0), (0,−1,0), (2,1,6)}
46
Demonstraţi inegalitatea :
( x − y ) 3 ( x − z ) 3 + ( y − x ) 3 ( y − z ) 3 + ( z − x ) 3 ( z − y ) 3 ≥ 0,
∀ x , y , z ∈ R.
Publicată în RMT – nr. 2 / 2007 (O.VIII.192); Publicată în RIM – nr.XIII -2007

(9983)
Soluţie:
a ≥ 0, b ≥ 0.
Inegalitatea devine a 3 (a + b) 3 − a 3 b 3 + (a + b) 3 b 3 ≥ 0, care este evidentã .
Egalitatea are loc dacã a=b=0.

Sã se demonstreze inegalitatea:
1 1 1 1 1 1
− + − + ... − + < 0,2
4 5 6 7 2005 2006
Soluţie:
1 1 1 1 1 1
Notam S = − + − + ... − +
4 5 6 7 2005 2006
Conform identitati i Botez - Catalan :
1 1 1 1 1 1 1 1
1 - + − + ... − = + + + ... + , avem :
2 3 4 2n n + 1 n + 2 n + 3 2n
1 1 1 1 1 1 1 1 1 1
1 - + − + ... + − = + + + ... + + , rezulta :
2 3 4 2005 2006 1004 1005 1006 2005 2006
⎛ 1 1⎞ 1 1 1 1 1 1003 2
⎜1 - + ⎟ − S = + + + ... + +
⎝ 2 3⎠ 1004 1005 1006 2005 2006 1004 + 1005 + ... + 2006
1003
=
1505
( s - a utilizat inegalitat ea mediilor
1 1 1
( a1 + a 2 + ... + a n )( + + ... + ) ≥ n 2 )
a1 a 2 an
5 1003 1507 1
Deci −S ⇒ S = 0,2 .
6 1505 6 ⋅ 1505 5
Problema pentru clasa a X-a (sau a VIII-a)
47
Probleme rezolvate
Rezolvati ecuatia ;
( x + 2) 7 − x 7 − 128 21 29 5 − 25 5 − 4 5
= , apoi simplificati fractia .
( x + 2) 5 − x 5 − 32 5 29 7 − 25 7 − 4 7
Solutie;
Se utilizeaza formulele :
( x + y ) 5 − x 5 − y 5 = 5 xy ( x + y )( x 2 + xy + y 2 )
( x + y ) 7 − x 7 − y 7 = 7 xy ( x + y )( x 2 + xy + y 2 ) 2
7 ⋅ x ⋅ 2( x + 2)( x 2 + 2 x + 4) 2 21
Luam y = 2 si ecuatia data devine = ,
5 ⋅ x ⋅ 2( x + 2)( x 2 + 2 x + 4) 5
x 2 + 2 x + 4 = 3, x 2 + 2 x + 1 = 0, x = −1.
Pentru simplificarea fractiei se utilizeaza aceleasi formule ca mai sus,
29 5 − 25 5 − 4 5
respectiv luam x = 25 si y = 4 si obtinem =
29 7 − 25 7 − 4 7
5 ⋅ 25 ⋅ 4 ⋅ (25 + 4)(25 2 + 25 ⋅ 4 + 4 2 ) 5
= = .
7 ⋅ 25 ⋅ 4 ⋅ (25 + 4)(25 + 25 ⋅ 4 + 4 )
2 2 2
5187
2 x 2 − 8 x + 17
Să se determine maximul expresiei: E ( x) = .
x 2 − 4x + 7
Dată la Concursul Interjudeţean de Matematică, „Speranţe Rîmnicene”, clasa a

VIII-a, Rîmnicu Sărat, 2008
Soluţie.Expresia se mai scrie:

2( x 2 − 4 x + 7) + 3 3 3
E ( x) = = 2+ 2 = 2+ .
x − 4x + 7
2
x − 4x + 7 ( x − 2) 2 + 3
Deci E (x) este maximă când ( x − 2) 2 + 3 este minimă şi aceasta se întâmplă când
x = 2 .Rezultă că maximul expresiei este 3.

2 n +1 2n
Să se arate că pentru orice număr natural n ≥ 0 numărul 2 2 + 2 2 + 1 nu este prim.
2n 2 n +1
Soluţie. Fie x 2 = 2 2 , deci x 4 = 2 2 .Atunci putem scrie :
2 n +1 2n
2 2 + 2 2 + 1 = x 4 + x 2 + 1 = ( x 2 + 1 + x)( x 2 + 1 − x)
şi fiecare din cei doi factori este diferit de 1 (c.c.t.d).

Să se arate că pentru orice număr natural n ≥ 0 numărul 2 6 n − 2 2 n + 2 n +1 − 1 nu este
prim.
Soluţie.Fie x = 2 n .Atunci putem scrie:
48
2 6 n − 2 2 n + 2 n +1 − 1 = x 6 − x 2 + 2 x − 1 = x 6 − ( x − 1) 2 = ( x 3 + x − 1)( x 3 − x + 1)
şi fiecare din cei doi factori este diferit de 1 (c.c.t.d).
Problemă pentru clasa a VIII-a,
Se consideră un cub pentru care volumul (în m 3 ) plus perimetrul bazei (în m) este egal
cu aria laterală (în m 2 ).
Căţi m are lungimea diagonalei cubului dat?
Publicată în GM (suplimentul cu exerciţii) – nr. 4 / 2008 (S:E08.33.), Publicată în
SM – nr.2 / 2008
Soluţie.Dacă latura cubului este a , atunci condiţia implică a 3 + 4a = 4a 2 , sau

a (a 2 − 4a + 4) = a(a − 2) 2 = 0 .Deci a = 2 , şi diagonala are lungimea 2 3 m .
Problemă pentru clasa a VIII-a (a IX-a),
Arătaţi că 2009 divide 12007 + 2 2007 + ... + 2008 2007 .
Soluţie.Din identitatea x n + y n = ( x + y )( x n −1 − x n − 2 y + x n −3 y 2 − ... − xy n − 2 + y n −1 ) ,
valabilă pentru orice n impar avem că x + y divide x n + y n .Acum, deoarece fiecare
dintre numerele 12007 + 2008 2007 ,2 2007 + 2007 2007 ,...,1004 2007 + 1005 2007 se divide cu 2009
rezultă concluzia.
Problemă pentru clasa a VIII-a ,
Arătaţi că 2009 divide 13 + 2 3 + ... + 2008 3 .
Soluţie.Din identitatea x 3 + y 3 = ( x + y )( x 2 − x y + y 2 ) , avem că x + y divide
x 3 + y 3 .Acum, deoarece fiecare dintre numerele
1 + 2008 ,2 + 2007 ,...,1004 + 1005 se divide cu 2009 rezultă concluzia.
3 3 3 3 3 3

Rezolvaţi în N ecuaţia:
2x = x2 + x +1.
Soluţie. 2 x = x 2 + x + 1 ⇔ 2 x − 1 = x( x + 1) .Cum 2 x( x + 1) rezultă că 2 2 x − 1 , deci

x = 0.
Rezolvaţi în N ecuaţia:
3 x = x 3 + 3x 2 + 2 x + 1 .
Crux Mathematicorum – octombrie 2008 – M360.
Soluţie. 3 x = x 3 + 3 x 2 + 2 x + 1 ⇔ 3 x − 1 = x( x + 1)( x + 2) .Cum 3 x( x + 1)( x + 2) rezultă

că 3 3 x − 1 , deci x = 0 .
Problemă pentru clasa a VIII-a sau a IX-a,
4x
Fie E ( x) = x .Rezolvaţi ecuaţia:
4 +2
1 2 2009 x
E( ) + E( ) + ... + E ( )= .
2010 2010 2010 2
49
Probleme rezolvate
Soluţie.Trebuie să observăm că E ( x) + E (1 − x) = 1 .Apoi
1 2 2009 2009 k 1004
⎡ k 2010 − k ⎤
E( ) + E( ) + ... + E ( ) = ∑ E( ) = ∑ ⎢E( ) + E( ) +
2010 2010 2010 k =1 2010 k =1 ⎣ 2010 2010 ⎥⎦
1005
E( )=
2010
1004
⎡ k k ⎤ 1 1 2 2009
= ∑ ⎢E( ) + E (1 − )⎥ + E ( ) = 1004 + E ( ) = 1004 + = .
k =1 ⎣ 2010 2010 ⎦ 2 2 2+2 2
Soluţia ecuaţiei este x = 2009 .
16 x 1 2 2009
Fie E ( x) = .Calculaţi suma : S= E ( ) + E( ) + ... + E ( ).
16 + 4
x
2010 2010 2010
1 2 2009 2009 k 1004
⎡ k 2010 − k ⎤
S= E ( ) + E( ) + ... + E ( ) = ∑ E( ) = ∑ ⎢E( ) + E( ) +
2010 2010 2010 k =1 2010 k =1 ⎣ 2010 2010 ⎥⎦
1005
E( )=
2010
1004
⎡ k k ⎤ 1 1 4 2009
= ∑ ⎢E( ) + E (1 − )⎥ + E ( ) = 1004 + E ( ) = 1004 + = .
k =1 ⎣ 2010 2010 ⎦ 2 2 4+4 2
Rezolvaţi în R ecuaţia:
4 x 2 − 8[x ] − 5 = 0 , unde [x ] ∈ Z şi x ≥ [x ] > x − 1 .
Soluţie.Deoarece [x ] > x − 1 , avem
4 x 2 − 5 = 8[x ] > 8( x − 1) ⇔ 4 x 2 − 8 x + 3 > 0 ⇔ (2 x − 1)(2 x + 3) > 0 ⇔
1 3
⇔ x < sau x >
2 2
(1)
De asemenea din x ≥ [x ], avem:
1 5
4 x 2 − 5 = 8[x ] ≤ 8 x ⇔ 4 x 2 − 8 x − 5 ≤ 0 ⇔ (2 x − 5)(2 x + 1) ≤ 0 ⇔ − ≤ x ≤
2 2
(2)
1 1 3 5
Din (1) şi (2) avem − ≤ x < sau < x ≤ .
2 2 2 2
1 1
Cazul 1. − ≤ x < .
2 2
Rezultă [x ] = −1 ⇒ 4 x 2 = −3 , ecuaţia nu are soluţii reale, sau
⎧ 5 5⎫
[x] = 0 ⇒ 4 x 2 = 5 ⇒ x ∈ ⎨− , ⎬.
⎩ 2 2 ⎭
3 5 5 3
Deoarece − <− < −1 şi 1 < < nu avem soluţii.
2 2 2 2
3 5
Cazul 2. < x ≤ .
2 2
Acum [x ] ∈ {1,2,3}.
50
3 9 13 16 13
Dacă [x ] = 1 ⇒ 4 x 2 = 13 .Deoarece = < < = 2 , rezultă soluţia x = .
2 2 2 2 2
3 9 21 25 5
Dacă [x ] = 2 ⇒ 4 x 2 = 21 . Deoarece = < < = , rezultă
2 2 2 2 2
21
soluţia x = .
2
5 25 29 36 6 29
Dacă [x ] = 3 ⇒ 4 x 2 = 29 .Deoarece = < < = , rezultă x = nu
2 2 2 2 2 2
este soluţie.
⎧ 13 21 ⎫
Soluţiile ecuaţiei sunt x ∈ ⎨ , ⎬.
⎩ 2 2 ⎭
Fie un paralelipiped dreptunghic cu dimensiunile a, b, c şi diagonala d .
a+b+c
Să se arate că dacă d = , atunci paralelipepedul este cub.
3
Dată la concursul naţional “Gh. Mihoc” - 2009
Soluţie.Ridicăm la pătrat relaţia din ipoteză, apoi înlocuim d 2 = a 2 + b 2 + c 2 şi

obţinem:
3(a 2 + b 2 + c 2 ) = (a + b + c) 2 ⇔ (a − b) 2 + (b − c) 2 + (c − a ) 2 = 0 ⇔ a = b = c .Q.E.D.
Problemă pentru clasa a IX-a ,

Să se arate că 23 divide 3 22 n +1 + 5 22 m +1 + 15 22 p +1 , ∀n, m, p ∈ N .
Soluţie.Se aplică Mica teoremă a lui Fermat: ∀a ∈ Z , p = prim, p ≠ a ⇒ a p −1 = M p + 1.
În cazul nostru avem
3 22 n +1 + 5 22 m +1 + 15 22 p +1 = 3 ⋅ 3 22 n + 5 ⋅ 5 22 m + 15 ⋅ 15 22 p =
= 3 ⋅ ( M 23 + 1) n + 5 ⋅ ( M 23 + 1) m + 15 ⋅ ( M 23 + 1) p =
= 3 ⋅ ( M 23 + 1) + 5 ⋅ ( M 23 + 1) + 15 ⋅ ( M 23 + 1) = = M 23 + 3 + 5 + 15 = M 23 .
Problemã pentru clasa a IX-a
( x − y ) 2007 ( x − z ) 2007 + ( y − x) 2007 ( y − z ) 2007 +

+ ( z − x) 2007 ( z − y ) 2007 + m = 0, unde m ≥ 0 .
Publicată în RIM – nr.XII -2006 (9618)
Soluţie:
51
Probleme rezolvate
( z − x) 2007 ( z − y ) 2007 .
a ≥ 0, b ≥ 0.
E ( x, y, z ) = a 2007 (a + b) 2007 − a 2007 b 2007 + (a + b) 2007 b 2007 ≥ 0,
Daca m > 0 ⇒ ecuatia nu are solutii.
Daca m = 0 ⇒ x = y = z .
(1 − y ) 2007 (1 − z ) 2007 + ( y − 1) 2007 ( y − z ) 2007 +
+ ( z − 1) 2007 ( z − y ) 2007 = 0.
Soluţie:
( z − x) 2007 ( z − y ) 2007 .
a ≥ 0, b ≥ 0.
E ( x, y, z ) = a 2007 (a + b) 2007 − a 2007 b 2007 + (a + b) 2007 b 2007 ≥ 0,

(2006 − y ) 2007 (2006 − z ) 2007 + ( y − 2006) 2007 ( y − z ) 2007 +
+ ( z − 2006) 2007 ( z − y ) 2007 = 0.
Soluţie:
+ ( z − x) 2007 ( z − y ) 2007 .
a ≥ 0, b ≥ 0.
E ( x, y, z ) = a 2007 (a + b) 2007 − a 2007 b 2007 + (a + b) 2007 b 2007 ≥ 0,
Problemă pentru clasa a IX-a,
52
Fie triunghiul ABC asemenea cu triunghiul A′B ′C ′ în care: AB = c, BC = a, CA = b ,
1
A′B ′ = a + b , B ′C ′ = b + c , C ′A′ = c + a şi raportul de asemănare .
k
Să se determine lungimile laturilor şi măsurile unghiurilor celor două triunghiuri în
funcţie de k .
a+b b+c c+a
Soluţie. Din enunţ avem = = = k.
c a b
⎧ a + b = kc
⎪⎪
Rezultă sistemul ⎨ b + c = ka
⎪
⎪⎩ c + a = kb
Datorită simetriei, putem presupune a ≤ b ≤ c .
Atunci a + b ≤ b + c ⇒ kc ≤ ka , deci a = b = c .
2
Prima ecuaţie devine: 2a = ka ⇒ a = b = c = 2 .Deci cele două triunghiuri sunt
k
2 2
echilaterale primul cu latura 2 iar celălalt cu latura .
k k
Să se rezolve în N ecuaţia x m = x n + a , dacă m, n, a ∈ N şi a impar .
Soluţie.Este necesar ca m > n .Din x m − x n = a avem x n ( x m − n − 1) = a , apoi

x n ( x − 1)( x m − n −1 + x m − n − 2 +... + 1) = a ⇔ x n −1 ⋅ x ⋅ ( x − 1)( x m − n −1 + x m − n − 2 +... + 1) = a .
Deoarece x ⋅ ( x − 1) este un număr par şi a este un număr impar rezultă că ecuaţia nu
are soluţii.
Fie in planul euclidian punctele O, M, A 0 , A1 , A 2 , ..., A n astfel incat

d(O, M) = d, m(∠A i-1OA i ) = iα ∈ (0 0 ,180 0 ), i = 1, n .
Consideram punctele Bi = prOA i M, i = 0, n .
n -1
Sa se calculeze ∑ Bi Bi +1.
i =0
Soluţie:
Avem doua situatii:
1 )M ∈ Int( ∠AiOAi + 1 ); 2) M ∈ Ext (∠Ai OAi +1 )
Deoarece m(∠OBi M ) + m(OBi +1M ) = 1800 ⇒ OBi MBi +1 este patrulater inscriptibil in
cercul de diametru OM = d.Din teorema sinusurilor in triunghiurile OBi Bi +1
Bi Bi +1
⇒ = 2 R = OM = d ⇒⇒ Bi Bi +1 = d sin(i + 1)α ..
sin(i + 1)α
53
Probleme rezolvate
n -1 n −1
Avem ∑ Bi Bi +1 = d ∑ sin(i + 1)α = d (sin α + sin 2α + sin 3α + ... + sin nα ).
i =0 i =0
Tinand cont de egalitatea cunoscuta

nα
sin
sinα + sin 2α + sin 3α + ... + sin nα = 2 ⋅ sin (n + 1)α
α 2
sin
2
nα
sin
2 ⋅ sin (n + 1)α
n -1
obtinem ∑ Bi Bi +1 = d ⋅
i=0 α 2
sin
2
Dacă a, b, c, d ∈ R+∗ , cu condiţia abcd = 1 să se arate că:
(a 2 + b 2 + c 2 + d 2 )(ab + ac + ad + bc + bd + cd ) ≥ 24 .
Soluţie.Aplicăm inegalitate medilor A-G de două ori şi obţinem:

a2 + b2 + c2 + d 2 4 2 2 2 2
≥ a b c d = 1 , respectiv,
4
ab + ac + ad + bc + bd + cd 6 3 3 3 3
≥ a b c d = 1.
6
Prin înmulţirea celor două inegalităţi se obţine concluzia.
n
Dacă xi ∈ R+∗ , i = 1, n , cu ∏x
i =1
i = 1 , să se arate că:
n
n(n + 1)
∑x
i =1
2
i + ∑x x
1≤i < j ≤ n
i j ≥
2
.
Soluţie. Aplicăm inegalitate medilor A-G de două ori şi obţinem:

x12 + x 22 + ... + x n2 n 2 2 2 n
≥ x1 x 2 ...x n = 1 ⇔ ∑ xi2 ≥ n ,respectiv,
n i =1
∑ xi x j n( n−1) n(n − 1)
≥ 2 ( x1 x 2 ...x n ) n −1 = 1 ⇔ ∑ xi x j ≥
1≤i < j ≤ n
n(n − 1) 1≤i < j ≤ n 2

2
Prin adunarea celor două inegalităţi se obţine concluzia.

Problemã pentru clasa a IX-a, a X-a
Se considerã în planul euclidian punctele: A(1,0),B(-1,2) şi C(2,-1).

Sã se scrie :
54
a )ecuatiile translatiei tCB ;
b)ecuatiile omotetiei hB− 2 ;
c)ecuatiile simetriei centrale S C ;
d )ecuatiile simetriei axiale S BC ;
π
−
e)ecuatiile rotatiei RA 3 .
Soluţie :
⎧ x′ = x + a
a )ecuatiile translatiei de vector v(a, b) sunt (t v ) : ⎨
⎩ y′ = y + b
⎧ x′ = x − 3
Deoarece CB(−3,3) ⇒ (tCB ) : ⎨ ⋅
⎩ y′ = y + 3
⎧ x′ = kx + (1 − k ) xB
b)ecuatiile omotetiei sunt date de (h KB ) : ⎨
⎩ y′ = ky + (1 − k ) y B
⎧ x′ = −2 x − 3
In cazul nostru avem (h -B2 ) : ⎨
⎩ y ′ = −2 y + 6
⎧ x′ = 2 xC − x
c)ecuatiile simetriei centrale sunt date de (SC ) : ⎨
⎩ y ′ = 2 yC − y
⎧ x′ = 4 − x
Re zulta (SC ) : ⎨
⎩ y ′ = −2 − y
d )daca avem o drepta (d) de ecuatie ax + by + c = 0 atunci simetria axiala
in raport cu dreapta (d) este data de ecuatiile
⎧ b2 − a2 2ab 2ac
⎪⎪ x ′ = x− 2 y− 2
a +b
2 2
a +b 2
a + b2
⎨
⎪ y ′ = - 2ab x + a − b y − 2bc
2 2
⎩⎪ a 2 + b2 a2 + b2 a2 + b2
⎧x′ = − y + 1
Dreapta (BC) are ecuatia x + y - 1 = 0 ⇒ (S BC ) : ⎨
⎩ y′ = − x + 1
55
Probleme rezolvate
⎧ x′ = x cosθ − y sin θ + x0′
e)ecuatiile rotatiei sunt date de ( R θA ) ⎨
⎩ y′ = x sin θ + y cosθ + y0′
⎧ θ
⎪⎪ x0′ = ( x Atg 2 + y A ) sin θ
unde ⎨
⎪ y′ = ( y tg θ − x ) sin θ
⎪⎩ 0 A
2
A
⎧ 1
⎪⎪ x0′ = 2
In cazul nostru avem⎨
⎪ y′ = 3
⎪⎩ 0 2
⎧ x y 3 1
π ⎪ x ′= + +
- ⎪ 2 2 2
de unde rezulta ecuatiile (R A ) : ⎨
3
⎪ y′ = − x 3 + y + 3
⎪⎩ 2 2 2

Sã se calculeze centrul de greutate al triunghiului DEF,unde
D = t ( A), E = hB−2 (C ), F = SC ( B ) ⋅
CB
(t v = translatia de vector v; hok = omotetia de centru O si raport k;

S o = simetria de centru O)
Soluţie :
⎧ x′ = x + a
a )ecuatiile translatiei de vector v(a, b) sunt (t ) : ⎨
v
⎩ y′ = y + b
⎧ x′ = x − 3
Deoarece CB(−3,3) ⇒ (t ) : ⎨ ⋅ ⇒ t ( A) = D(−2,3)
CB
⎩ y′ = y + 3 CB
⎧ x′ = kx + (1 − k ) xB
b)ecuatiile omotetiei sunt date de (h KB ) : ⎨
⎩ y′ = ky + (1 − k ) yB
⎧ x′ = −2 x − 3
In cazul nostru avem (h -B2 ) : ⎨ ⇒ hB− 2 (C ) = E (−7,8)
⎩ y ′ = −2 y + 6
⎧ x′ = 2 xC − x
c)ecuatiile simetriei centrale sunt date de (SC ) : ⎨
⎩ y′ = 2 yC − y
⎧ x′ = 4 − x
Re zulta (SC ) : ⎨ ⇒ SC ( B ) = F (5,−4)
⎩ y′ = −2 − y
Din a),b),c) rezultã coordonatele centrului de greutate sunt
− 2−7 +5 3+8− 4 −4 7
G( , ) ⇒ G( , )
3 3 3 3
Problemã clasa a IX-a
Sã se arate cã:
56
MA MB MC
a) + + = 0;
BA ⋅ CA AB ⋅ CB AC ⋅ BC
MA 2 MB 2 MC 2
b) + + = 1,
unde A, B, C si M sunt puncte din spatiu.
Soluţie:
Consideram un punct oarecare O din spatiu si notam cu
a , b , c si x vectorii de pozitie ai punctelor A, B, C si M fata de O.
MA MB MC a−x b−x c−x
a) + + = + + =
BA ⋅ CA AB ⋅ CB AC ⋅ BC (a − b) ⋅ (a − c) (b − a ) ⋅ (b − c ) (c − a ) ⋅ (c − b )
=
1
( a − b ) ⋅ (b − c ) ⋅ ( c − a )
[a ⋅ c − c ⋅ x − a ⋅ b + b ⋅ x + a ⋅ b − a ⋅ x − b ⋅ c + c ⋅ x + b ⋅ c − b ⋅ x − a ⋅ c + a ⋅ x ] = 0;
MA 2 MB 2 MC 2
b) + + =
(a − x) 2 (b − x ) 2 (c − x ) 2
= + + =
(a − b) ⋅ (a − c) (b − a ) ⋅ (b − c ) (c − a ) ⋅ (c − b )
1
( a − b ) ⋅ (b − c ) ⋅ ( c − a )
[(a 2
]
+ x 2 − 2 ⋅ a ⋅ x )( c − b ) + (b 2 + x 2 − 2 ⋅ b ⋅ x )( a − c ) + ( c 2 + x 2 − 2 ⋅ c ⋅ x )( b − a ) =
a 2 ( c − b ) + b 2 ( a − c ) + c 2 (b − a )
= = 1.
( a − b )( b − c )( c − a )
( Am utilizat formula cunoscutã:

a 2 (c − b) + b 2 (a − c) + c 2 (b − a ) = (a − b)(b − c)(c − a ) ).
Problema clasa a IX-a
Sã se afle locul geometric al punctelor M din spaţiu care verificã relaţia:

MA2 ⋅ MA MB 2 ⋅ MB MC 2 ⋅ MC
+ + = 0, ∀A, B, C din spatiu.
BA ⋅ CA CB ⋅ AB AC ⋅ BC
Soluţie:
57
Probleme rezolvate
Consideram un punct oarecare O din spatiu si a , b, c si x

vectorii de pozitie ai punctelor A, B, C si M.
MA 2 ⋅ MA MB 2 ⋅ MB MC 2 ⋅ MC (a − x ) 3 (b − x ) 3 (c − x ) 3
E= + + = + +
BA ⋅ CA CB ⋅ AB AC ⋅ BC (a − b)(a − c ) (b − a )(b − c ) (c − b)(c − b)
Dupa aducerea la acelasi numitor si reducerea termenilo r avem :
(1)E =
1 ⎧ 3 3 3
[
⎨a (c − b ) + b ( a − c ) + c (b − a ) − 3 x a (c − b) + b ( a − c ) + c (b − a )
(a − b)(b − c )(c − a ) ⎩
2 2 2
]}
Avem relatiile : (2) a 3 (c − b) + b 3 ( a − c ) + c 3 (b − a ) = ( a + b + c )( a − b)(b − c )(c − a ) si
(3) a 2 (c − b) + b 2 (a − c ) + c 2 (b − a ) = (a − b)(b − c )(c − a ), cunoscute de la algebra.
Din (1), (2) si (3) ⇒
(4)E =
1
(a − b)(b − c )(c − a )
[
⋅ (a + b + c )(a − b)(b − c )(c − a ) − 3 x ( a − b)(b − c )(c − a ) =]
= a + b + c − 3 x = OA + OB + OC − 3OM ,
Din ipoteza ⇒ OA + OB + OC = 3OM
Stim (5) OA + OB + OC = 3OG.Deci M ≡ G, centrul de greutate al triunghiu lui ABC.

Sã se arate cã mijlocul segmentului DE se aflã pe prima bisectoare, unde
π
−
D = R A 3 ( B) si E = S BC ( A) .
( Roθ = rotatia de centru O si de unghi θ ; S d = simetria axiala de axa d)
58
a) daca avem o drepta (d) de ecuatie ax + by + c = 0 atunci
simetria axiala
⎧ b2 − a 2 2ab 2ac
⎪⎪ x ′ = x− 2 y− 2
a +b
2 2
a +b 2
a + b2
⎨
⎪ y′ = - 2ab x + a − b y − 2bc
2 2
⎪⎩ a 2 + b2 a2 + b2 a2 + b2
Dreapta (BC) are ecuatia x + y - 1 = 0 ⇒
⎧ x′ = − y + 1
(SBC ) : ⎨ ⇒ S BC ( A) = E (1,0)
⎩ y′ = − x + 1
⎧ x ′ = x cos θ − y sin θ + x 0′
b)ecuatiile rotatiei sunt date de ( R θA )⎨
⎩ y ′ = x sin θ + y cos θ + y 0′
⎧ θ
⎪⎪ x 0′ = ( x A tg 2 + y A ) sin θ
unde ⎨
⎪ y ′ = ( y tg θ − x ) sin θ
⎪⎩ 0 A
2
A
⎧ 1
⎪⎪ x0′ = 2
⎪y′ = 3
⎪⎩ 0 2
⎧ x y 3 1
⎪
π x ′= + +
- ⎪ 2 2 2
3
⇒
⎪ y′ = − x 3 y 3
⎪⎩ + +
2 2 2
π
−
R A 3 ( B) = D( 3 , 3 + 1)
Din a) şi b) avem
3 +1 3 +1
M( , )
2 2
Problemǎ pentru clasa a IX-a,
Să se arate că numărul A = 11x ⋅ 12 x ⋅ 13 x ⋅ 14 x ⋅ 15 x ⋅ 16 x ⋅ 17 x ⋅ 18 x ⋅ 19 x nu poate fi cub

perfect oricare ar fi baza de numeraţie x .
Soluţie.Numărul A se scrie ( x + 1)( x + 2)( x + 3)( x + 4)( x + 5)( x + 6)( x + 7)( x + 8)( x + 9) .
Fără a restrânge generalitatea ( A este produsul a nouă numere consecutive ) luom
A = ( n − 4)(n − 3)(n − 2)(n − 1)n(n + 1)(n + 2)(n + 3)(n + 4) , unde din x ≥ 10 ⇒ n ≥ 15.
Deoarece numărul A = (n 3 − 10n) 3 − n(27n 4 − 180n 2 − 576), se observă uşor că pentru
∀n > 10 scăzătorul este pozitiv ⇒ (1) A < (n 3 − 10n) 3 ;
În continuare avem
A − (n − 10n − 1) = 3n − 27 n − 60n + 177n + 300n + 606n + 1 > 0, ∀n > 10
3 3 6 5 4 3 2
De unde ⇒ (2)(n 3 − 10n − 1) 3 < A .
59
Probleme rezolvate
Din relaţiile (1) şi (2) rezultă că A este cuprins între cuburile a două numere
consecutive, deci el nu poate fi cub perfect.

Sã se arate cã mijlocul segmentului DE se aflã pe prima bisectoare, unde
π
−
D = R A 3 ( B) si E = S BC ( A) .
( Roθ = rotatia de centru O si de unghi θ ; S d = simetria axiala de axa d)
Soluţie :
a )daca avem o drepta (d) de ecuatie ax + by + c = 0 atunci

simetria axiala
⎧ b2 − a2 2ab 2ac
⎪⎪ x ′ = x− 2 y− 2
a +b
2 2
a +b 2
a + b2
⎨
⎪ y ′ = - 2ab x + a − b y − 2bc
2 2
⎪⎩ a 2 + b2 a2 + b2 a2 + b2
Dreapta (BC) are ecuatia x + y - 1 = 0 ⇒
⎧x′ = − y + 1
(S BC ) : ⎨ ⇒ S BC ( A) = E (1,0)
⎩ y′ = − x + 1
⎧ x ′ = x cos θ − y sin θ + x 0′
b)ecuatiile rotatiei sunt date de ( R θA )⎨
⎩ y ′ = x sin θ + y cos θ + y 0′
⎧ θ
⎪⎪ x 0′ = ( x A tg 2 + y A ) sin θ
unde ⎨
⎪ y ′ = ( y tg θ − x ) sin θ
⎪⎩ 0 A
2
A
⎧ 1
⎪⎪ x0′ = 2
⎪y′ = 3
⎪⎩ 0 2
⎧ x y 3 1
⎪x′ = +
π +
- ⎪ 2 2 2
3
⇒
⎪ y′ = − x 3 + y + 3
⎪⎩ 2 2 2
π
−
R A 3 ( B) = D( 3 , 3 + 1)
Din a) şi b) avem
3 +1 3 +1
M( , )
2 2
60
kπ 2008
2007
kπ
Să se calculeze suma : S =
k =1
∑ cos
6
+ ∑ cos
k =1 6
.
Dată la Concursul Interjudeţean de Matematică, „Speranţe Rîmnicene”, clasa a

IX-a, Rîmnicu Sărat, 2008
Soluţie.Deoarece funcţia cos este periodică şi pentru că

π 2π 3π 12π 2007
kπ 3 +1
avem cos + cos
6 6
+ cos
6
+ …+ cos
6
=0 rezultă ∑k =1
cos
6
=
2
(pt. că
2008
kπ 3
2007=167 ⋅ 12 +3) şi ∑ cos
k =1 6
=
2
(pt. că 2008=167 ⋅ 12 +4).
2 3 +1
Suma din enunţ este S = .
2
Problemă pentru clasa a IX-a, octombrie
n
kπ
Să se calculeze suma : S n = ∑ cos .
k =1 6
Publicată în SM – 1 / 2008 (L.6.); G.M. – nr. 3 / 2008 (25971)
Soluţie.Deoarece funcţia cos este periodică şi pentru că
π 2π 3π 12π
avem cos + cos + cos + …+ cos =0 rezultă că se obţin 12 valori pentru
6 6 6 6
suma dată.
⎧0, dacã n = M 12
⎪
⎪ 3 , dacã n = M + 1
⎪ 2 12
⎪
⎪ 3 + 1 , dacã n = M + 2
⎪ 2 12
⎪
⎪ 3 + 1 , dacã n = M + 3
⎪ 2 12
⎪
⎪ 3 , dacã n = M + 4
⎪ 2 12
⎪
⎪0, dacã n = M 12 + 5
S =⎨
⎪− 1, dacã n = M 12 + 6
⎪ 2+ 3
⎪− , dacã n = M 12 + 7
⎪ 2
⎪ 3+ 3
⎪− , dacã n = M 12 + 8
⎪ 2
⎪ 3+ 3
⎪− , dacã n = M 12 + 9
⎪ 2
⎪ 2+ 3
⎪− , dacã n = M 12 + 10
⎪ 2
⎪⎩− 1, dacã n = M 12 + 11
Problemă pentru clasa a VII-a (a VIII-a,a IX-a),
61
Probleme rezolvate
30 + 30 + 30 + ...
Arătaţi că numărul A = - 42 + 42 + 42 + ... este întreg.
6 + 6 + 6 + ...
Soluţie.Notăm x = 30 + 30 + 30 + ... , apoi ridicăm la pătrat şi obţinem

x 2 = 30 + x .
Rezolvăm ecuaţia x 2 − x − 30 = 0 şi se obţin soluţiile : x1 = 6 , x 2 = −5 .Convine doar
soluţia pozitivă x = 6 .Analog se procedează pentru calculul numărului
y = 6 + 6 + 6 + ... .Ecuaţia care se obţine este y 2 − y − 6 = 0 cu soluţia pozitivă
y = 3 .Se procedează ca mai sus şi rezultă 42 + 42 + 42 + ... =7.

6
Numărul din enunţ este deci A = − 7 = −5 ∈ Z , c.c.t.d.
3
Notă. Exerciţiul poate fi efectuat şi de elevii clasei a VII-a deoarece au de rezolvat o

ecuaţie de tipul x 2 − x = a ⇔ x( x − 1) = a , produsul a două numere
consecutive=natural şi prin încercări rezultă soluţiile.
Fie α > 0 , rădăcina ecuaţiei x 2 − 2207 x + 1 = 0 . Să se găsească numerele naturale a,

a+ b
b şi c diferite de zero astfel încât 8 α = .
c
Publicată în RMT – 1 / 2008 (IX.238.) & SM – 1 / 2008 (L.24.)
Soluţie . Folosim următoarea lemă :”dacă α este rădăcina pozitivă a ecuaţiei

x 2 − bx + 1 = 0 , atunci α este cea mai mare rădăcină a ecuaţiei x 2 − x b + 2 + 1 = 0
“ (se demostrează uşor).Cu această lemă obţinem că α este cea mai mare rădăcină
ecuaţiei x 2 − 47 x + 1 = 0 , mai departe 4 α este cea mai mare rădăcină a ecuaţiei
x 2 − 7 x + 1 = 0 , şi 8 α este cea mai mare rădăcină a ecuaţiei x 2 − 3x + 1 = 0 .
3+ 5
Obţinem 8 α = şi valorile : a = 3, b = 5 şi c = 2 .
2
⎡ 2008 ! + 2005 !⎤
Calculaţi : ⎢ ,( unde [x ] reprezintă cel mai mare număr întreg mai mic
⎣ 2007 ! + 2006 !⎥⎦
sau egal cu x ) apoi generalizaţi rezultatul.
62
⎡ 1 ⎤ ⎡ 1 ⎤
⎢ 2006 ! (2007 ⋅ 2008 + ) ⎥ ⎢ 2007 ⋅ 2008 +
⎡ 2008 ! + 2005 !⎤
Soluţie. ⎢ = 2006 = 2006 ⎥ =
⎥ ⎢ ⎥ ⎢ ⎥
⎣ 2007 ! + 2006 !⎦ ⎢ 2006 ! (2007 + 1) ⎥ ⎢ 2008 ⎥
⎢⎣ ⎥⎦ ⎢⎣ ⎥⎦
⎡ 1 ⎤
= ⎢2007 + = 2007 .
⎣ 2006 ⋅ 2008 ⎥⎦
⎡ (n + 3) ! + n ! ⎤
Generalizare. ⎢ ⎥ = n + 2 , ∀n ∈ N .
⎣ (n + 2) ! + (n + 1) !⎦
Problemă pentru clasa a IX-a , a X-a, a XI-a,
Să se rezolve sistemul:
⎧1 4 9
⎪ x2 + y2 + z2 = 4
⎪⎪
⎨x + y + z = 9
2 2 2
⎪ 9
⎪ xyz =
⎪⎩ 2
Crux Mathematicorum, decembrie 2008, M 375

Soluţie.Primele două ecuaţii ne sugerează considerarea următorilor vectori:
1 2 3
a = ( , , ) şi b = ( x, y, z ) .Avem a ⋅ b = 6 , a = 2 , b = 3 .Rezultă a ⋅ b = a ⋅ b ,
x y z
deci, unghiul vectorilor este nul, prin urmare vectorii sunt coliniari şi au coordonatele
proporţionale.
x2 y2 z2 x2 + y2 + z2 9 3
Obţinem: = = = = = , de unde
1 2 3 1+ 2 + 3 6 2
6 3 2
x=± , y = ± 3, z = ± .
2 2
Ţinând cont de ecuaţia a treia, avem soluţiile:
⎛ 6 3 2⎞ ⎛ 6 3 2⎞ ⎛ 6 3 2⎞ ⎛ 6 3 2⎞
⎜ ⎟ ⎜ ⎟ ⎜ ⎟ ⎜ ⎟
⎜ 2 , 3 , 2 ⎟, ⎜ − 2 ,− 3 , 2 ⎟, ⎜ 2 ,− 3 ,− 2 ⎟, ⎜ − 2 , 3 ,− 2 ⎟ .
⎝ ⎠ ⎝ ⎠ ⎝ ⎠ ⎝ ⎠
Problemã clasa a X-a
Sã se afle rãdãcinile polinomului

f = aX 3 + bX 2 + cX + d ∈ R∗ [X ], daca b + d = a + c.
Soluţie:
b c d
b + d = a + c ⇒ b + d − c = a / : (− a ) ⇒ − + − = −1 ⇒
a a a
⇒ S1 + S 2 + S 3 + 1 = 0 ⇒
x1 + x 2 + x3 + x1 x 2 + x 2 x3 + x3 x1 + x1 x 2 x3 + 1 = 0 ⇒
⇒ x1 (1 + x 2 + x3 + x 2 x3 ) + (1 + x 2 + x3 + x 2 x3 ) = 0 ⇒
(1 + x 2 + x3 + x 2 x3 )( x1 + 1) = 0 ⇒
⇒ ( x1 + 1)( x 2 + 1)( x3 + 1) = 0 ⇒ x1 = x 2 = x3 = −1.
63
Probleme rezolvate
Problemã clasa a X-a
Fie f = aX 3 + bX 2 + cX + d ∈ R ∗ [X ].
Sa se arate ca bc = ad daca si numai daca f are o radacina
egala cu opusul alteia.
Soluţie:
x1 = − x2 ⇔ x1 + x2 = 0 ⇔ ( x1 + x2 )( x2 + x3 )( x3 + x1 ) = 0 ⇔
⇔ ( x1 + x2 + x3 )( x1 x2 + x2 x 3 + x3 x1 ) − x1 x2 x3 = 0 ⇔
b c d
⇔ S1S 2 = S 3 ⇔ − ⋅ = − ⇔ bc = ad .
a a a
Problemǎ pentru clasa a X-a,
Să se arate că :
( x + x 2 − 1) n +1 + ( x − x 2 − 1) n +1 + ( x + x 2 − 1) n −1 + ( x − x 2 − 1) n −1
( x + x 2 − 1) n + ( x − x 2 − 1) n ∀x ∈ [− 1,1].
≤ 2,
Soluţie.Notăm Tn ( x) = ( x + x 2 − 1) n + ( x − x 2 − 1) n ; facem substituţia x = cos α ,

Tn ( x) = (cos α + cos 2 α − 1) n + (cos α − cos 2 α − 1) n =
de unde :
= (cos α + i sin α ) n + (cos α − i sin α ) n = 2 cos nα .
Analog Tn −1 ( x) = 2 cos(n − 1)α şi Tn +1 ( x) = 2 cos(n + 1)α .
Calculăm
Tn +1 ( x) + Tn −1 ( x) 2 cos(n + 1)α + 2 cos(n − 1)α
= =
Tn ( x) 2 cos nα
(n + 1)α + (n − 1)α (n + 1)α − (n − 1)α
2 cos cos
= 2 2 =
cos nα
2 cos nα cos α
= = 2 cos α = 2 cos(arccos x) = 2 x.
cos nα
T ( x) + Tn −1 ( x)
Expresia din enunţ devine: n +1 = 2 x = 2 x ≤ 2, deoarece x ≤ 1 .
Tn ( x)
Problemã pentru clasa a X-a

Sã se arate cã în orice triunghi ABC, are loc inegalitatea:
n
sin n A + sin n B + sin n C ⎛ p ⎞
≥ ⎜ ⎟ , ∀n ∈ (−∞, 0] ∪ [1, ∞ ).
3 ⎝ 3R ⎠
Soluţie:
64
Folosim inegalitatea cunoscuta
x1n + x 2n + ... + x mn x + x 2 + ... + x m n
≥( 1 ) ,
m m
unde x1 , x 2 ,..., x m 0 si n ∈ (- ∞.0] ∪ [1, ∞ ).
Punand x1 = sin A, x 2 = sin B, x3 = sin C , rezulta
sin n A + sin n B + sin n C sin A + sin B + sin C n
≥( )
3 3
p
si tinand seama de identitatea sin A + sin B + sin C =
R
obtinem inegalitatea din enunt.
Problemã pentru clasa a X-a
Sã se arate cã în orice triunghi ABC, are loc inegalitatea:
n
sin n A + sin n B + sin n C ⎛ 4 ⎞ A B c
≥ ⎜ ⎟ cos n cos n cos n ,
3 ⎝3⎠ 2 2 2
∀n ∈ (−∞, 0] ∪ [1, ∞ ).
Soluţie:
Folosim inegalitatea cunoscuta
x1n + x 2n + ... + x mn x + x 2 + ... + x m n
≥( 1 ) ,
m m
unde x1 , x 2 ,..., x m 0 si n ∈ (- ∞.0] ∪ [1, ∞ ).
Punand x1 = sin A, x 2 = sin B, x3 = sin C , rezulta
sin n A + sin n B + sin n C sin A + sin B + sin C n
≥( )
3 3
A B c
si tinand seama de identitatea sin A + sin B + sin C = 4 cos cos cos
2 2 2
obtinem inegalitatea din enunt.
Problemǎ pentru clasa a X-a,
Să se arate că :
2 k ≤ n +1 2 k ≤ n −1
∑ C n2+k1 x n−2k +1 ( x 2 − 1) k + ∑C 2k
n −1 x n −2 k −1 ( x 2 − 1) k
k ∈N
2k ≤n
k∈N
≤ 2 , ∀x ∈ [− 1,1] .
∑C
k∈N
2k
n x n−2 k
( x − 1)
2 k
2k ≤n
Soluţie.Notăm Tn ( x) = ∑C
k ∈N
2k
n x n − 2 k ( x 2 − 1) k .
Fie C n ( x) = cos(n arccos x) , unde x ∈ [− 1,1] ; dacă substituim x = cos α atunci

C n ( x) = cos nα = cos n α − C n2 cos n − 2 α sin 2 α + C n4 cos n − 4 α sin 4 α − ..
. = x n − C n2 x n − 2 (1 − x 2 ) + C n4 x n − 4 (1 − x 2 ) 2 − ... =
2k ≤n 2k ≤n
= ∑ (−1) k C n2k x n−2k (1 − x 2 ) k =
k∈N
∑C
k ∈N
2k
n x n − 2 k ( x 2 − 1) k = Tn ( x).
În continuare calculăm
65
Probleme rezolvate
Tn +1 ( x) + Tn −1 ( x) 2 cos(n + 1)α + 2 cos(n − 1)α
= =
Tn ( x ) 2 cos nα
(n + 1)α + (n − 1)α (n + 1)α − (n − 1)α
2 cos cos
2 2 2 cos nα cos α
= = =
cos nα cos nα
= 2 cos α = 2 cos(arccos x) = 2 x.
Tn +1 ( x) + Tn −1 ( x)
Expresia din enunţ devine: = 2 x = 2 x ≤ 2, deoarece x ≤ 1 .
Tn ( x)
Problemă pentru clasa a X-a ,
Să se determine forma generală a şirurilor definite prin:

a) x n +1 = −3x n + 2 , ∀n ∈ N , x0 = 1 . (recurenţă liniară de ordinul 1 cu coeficienţi
constanţi);
n
3 ⎛1⎞
b) x n +1 = x n + ⎜ ⎟ n , ∀n ∈ N , x0 = 1 .(recurenţă liniară cu un coeficient variabil);
2 ⎝3⎠
n
1 ⎛1⎞
c) x n +1 = x n + ⎜ ⎟ , ∀n ∈ N , x0 = 1 .(recurenţă liniară cu un coeficient variabil);
3 ⎝3⎠
n +1 1
d) x n +1 = x n + , ∀n ∈ N ∗ , x1 = 0 .(recurenţă liniară cu ambii coeficienţi
n+2 n
variabili).
⎧ x1 = −3x0 + 2 ⋅ (−3) n −1
⎪
⎪ x 2 = −3x1 + 2 ⋅ (−3) n −2
⎪⎪
Soluţie. a) Avem relaţiile ⎨........................... iar prin adunarea lor obţinem
⎪ x = −3 x + 2 ⋅ (−3)
⎪ n −1 n −2
⎪ x n = −3x n −1 + 2
⎪⎩
(−3) n + 1
xn = . Forma generală a şirului x n +1 = a x n + b , ∀ ∈ N este
2
x n = a n x0 + b(a n −1 + a n − 2 + ... + 1) .
b) soluţia generală a relaţiei de recurenţă ( x n ) este suma dintre soluţia relaţiei omogene
( y n ) şi o soluţie particulară a relaţiei neomogene ( z n ) .
n
⎛3⎞
Considerăm y n = c⎜ ⎟ , c ∈ R este o constantă ce se va determina ulterior.
⎝2⎠
n
⎛1⎞
Soluţia particulară o căutăm de tipul z n = ⎜ ⎟ Q(n) , unde Q(n) este un polinom de
⎝3⎠
1 3
grad 1 , care, înlocuită în relaţia de recurenţă dă Q(n + 1) − Q(n) = n .Dacă
3 2
Q ( n ) = αn + β
n
6 12 6 ⎛1⎞
obţinem α = − şi β = − .Atunci soluţia particulară este z n = − ⎜ ⎟ (7n − 2) .
7 49 49 ⎝ 3 ⎠
66
n n
⎛3⎞ 6 ⎛1⎞ 37
Deci x n = c⎜ ⎟ − ⎜ ⎟ (7 n − 2) , dând lui n valoarea 0 obţinem c = şi se
⎝2⎠ 49 ⎝ 3 ⎠ 49
obţine:
n n
37 ⎛ 3 ⎞ 6 ⎛1⎞
xn = ⎜ ⎟ − ⎜ ⎟ (7 n − 2) .
49 ⎝ 2 ⎠ 49 ⎝ 3 ⎠
c) se procedează ca la punctual b) sau ca la punctual a) şi se obţine
n n −1
⎛1⎞ ⎛1⎞
xn = ⎜ ⎟ + ⎜ ⎟ n . Forma generală a şirului x n +1 = a x n + f (n), ∀ ∈ N este
⎝ 3⎠ ⎝3⎠
n −1
x n = a n x0 + ∑ f (k )a n − k −1 .
k =0
d) Se utilizează procedeul iterării directe, ca la punctul a).Forma generală a şirului
⎛ n −1 ⎞
x n +1 = a n x n + bn , ∀ ∈ N este: x n +1 = a 0 a1 ...a n x 0 + ⎜ ∑ bk a k +1 a k + 2 ...a n ⎟ + bn .
⎝ k =0 ⎠
În cazul nostru x n +1 = a1 ...a n x1 + b1 a 2 ...a n + b2 a3 ...a n + bn −1 a n + bn şi
1 3 4 5 n +1
obţinem: x n +1 = ( + + + ... + ).
n+2 1 2 3 n −1
Problemă pentru clasa a X –a,
Să se determine forma generală a şirurilor (recurenţe liniare de ordinul 2 cu coeficienţi

constanţi) definite prin:
a) x n + 2 = 7 x n +1 − 12 x n , ∀n ∈ N , x0 = 1, x1 = 2 ;
b) x n + 2 = 6 x n +1 − 9 x n , ∀n ∈ N , x0 = x1 = 1 ;
c) x n + 2 = 3 x n +1 − x n , ∀n ∈ N , x0 = x1 = 1 .
n n
Soluţie.a) termenul general este de forma x n = c1 r1 + c 2 r2 , unde r1 şi r2 sunt
rădăcinile reale şi distincte ale ecuaţiei reciproce ataşate, r 2 − 7 r + 12 = 0 , iar, c1 şi c 2
sunt constante care se determină din condiţiile iniţiale.Avem r1 = 3, r2 = 4 , iar, din
⎧c + c 2 = 1
sistemul ⎨ 1 rezultă c1 = 2, c 2 = −1 . Rezultă x n = 2 ⋅ 3 n − 4 n .
3c
⎩ 1 + 4 c 2 = 2
b) ecuaţia caracteristică asociată relaţiei de recurenţă este r 2 − 6r + 9 = 0 şi are rădăcina
not .
dublă r1 = r2 = α = 3 .Termenul general este de forma x n = c1α n + c 2 nα n , deci
2
x n = c1 ⋅ 3 n + c 2 ⋅ n ⋅ 3 n .Din condiţiile iniţiale rezultă c1 = 1 şi c 2 = − , apoi obţinem
3
n −1
x n = 3 ⋅ (3 − 2n) .
c) ecuaţia caracteristică, r 2 − 3r + 1 = 0 , are rădăcinile complexe
3±i π π
r1, 2 = = cos ± i sin = cos t + i sin t .Termenul general este de tipul
2 6 6
x n = r (c1 cos nt + i sin nt ) , unde r = r1, 2 .Din condiţiile iniţiale obţinem c1 = 1 şi
n
nπ nπ
c 2 = 2 − 3 .Rezultă x n = cos + (2 − 3 ) sin .
6 6

67
Probleme rezolvate
4x
Fie E ( x) = .Rezolvaţi ecuaţia:
4x + 2
1 2 2009 x
E( ) + E( ) + ... + E ( )= .
2010 2010 2010 2

1 2 2009 2009 k 1004
⎡ k 2010 − k ⎤
E( ) + E( ) + ... + E ( ) = ∑ E( ) = ∑ ⎢E( ) + E( ) +
2010 2010 2010 k =1 2010 k =1 ⎣ 2010 2010 ⎥⎦
1005
E( )=
2010
1004
⎡ k k ⎤ 1 1 2 2009
= ∑ ⎢E( ) + E (1 − )⎥ + E ( ) = 1004 + E ( ) = 1004 + = .
k =1 ⎣ 2010 2010 ⎦ 2 2 2+2 2
16 x 1 2 2009
Fie E ( x) = .Calculaţi suma : S= E ( ) + E( ) + ... + E ( ).
16 + 4
x
2010 2010 2010

1 2 2009 2009 k 1004
⎡ k 2010 − k ⎤
S= E ( ) + E( ) + ... + E ( ) = ∑ E( ) = ∑ ⎢E( ) + E( ) +
2010 2010 2010 k =1 2010 k =1 ⎣ 2010 2010 ⎥⎦
1005
E( )=
2010
1004
⎡ k k ⎤ 1 1 4 2009
= ∑ ⎢E( ) + E (1 − )⎥ + E ( ) = 1004 + E ( ) = 1004 + = .
k =1 ⎣ 2010 2010 ⎦ 2 2 4+4 2
4 x 2 − 8[x ] − 5 = 0 , unde [x ] ∈ Z şi x ≥ [x ] > x − 1 .
Soluţie.Deoarece [x ] > x − 1 , avem
4 x 2 − 5 = 8[x ] > 8( x − 1) ⇔ 4 x 2 − 8 x + 3 > 0 ⇔ (2 x − 1)(2 x + 3) > 0 ⇔
1 3
⇔ x < sau x >
2 2
(1)
De asemenea din x ≥ [x ], avem:
68
1 5
4 x 2 − 5 = 8[x ] ≤ 8 x ⇔ 4 x 2 − 8 x − 5 ≤ 0 ⇔ (2 x − 5)(2 x + 1) ≤ 0 ⇔ − ≤x≤
2 2
(2)
1 1 3 5
Din (1) şi (2) avem − ≤ x < sau < x ≤ .
2 2 2 2
1 1
Cazul 1. − ≤x< .
2 2
Rezultă [x ] = −1 ⇒ 4 x 2 = −3 , ecuaţia nu are soluţii reale, sau
⎧ 5 5⎫
[x] = 0 ⇒ 4 x 2 = 5 ⇒ x ∈ ⎨− , ⎬.
⎩ 2 2 ⎭
3 5 5 3
Deoarece − <− < −1 şi 1 < < nu avem soluţii.
2 2 2 2
3 5
Cazul 2. < x ≤ .
2 2
Acum [x ] ∈ {1,2,3}.
3 9 13 16 13
Dacă [x ] = 1 ⇒ 4 x 2 = 13 .Deoarece = < < = 2 , rezultă soluţia x = .
2 2 2 2 2
3 9 21 25 5
Dacă [x ] = 2 ⇒ 4 x 2 = 21 . Deoarece = < < = , rezultă
2 2 2 2 2
21
soluţia x = .
2
5 25 29 36 6 29
Dacă [x ] = 3 ⇒ 4 x 2 = 29 .Deoarece = < < = , rezultă x = nu
2 2 2 2 2 2
este soluţie.
⎧ 13 21 ⎫
Soluţiile ecuaţiei sunt x ∈ ⎨ , ⎬.
⎩ 2 2 ⎭

Fie un paralelipiped dreptunghic cu dimensiunile a, b, c şi diagonala d .
a+b+c
Să se arate că dacă d = , atunci paralelipepedul este cub.
3
Soluţie.Ridicăm la pătrat relaţia din ipoteză, apoi înlocuim d 2 = a 2 + b 2 + c 2 şi
obţinem:
3(a 2 + b 2 + c 2 ) = (a + b + c) 2 ⇔ (a − b) 2 + (b − c) 2 + (c − a) 2 = 0 ⇔ a = b = c .Q.E.D.
Problemă pentru gimnaziu sau clasa a XII-a ,
Fie N = 2 ⋅ 4 ⋅ 6 ⋅ ... ⋅ 2008 − 1 ⋅ 3 ⋅ 5 ⋅ ... ⋅ 2007 .Arătaţi că 2009 divide pe N .

Publicată în GMB – 4 / 2009 (C.O.: 5019)
Soluţie 1. (clasa a XII-a)
69
Probleme rezolvate
2 ⋅ 4 ⋅ 6 ⋅ ... ⋅ 2008 ≡ [(−2007) ⋅ (−2005) ⋅ (−2003) ⋅ ... ⋅ (−3) ⋅ (−1)]mod(2009)
≡ (1 ⋅ 3 ⋅ 5 ⋅ ... ⋅ 2007 ) mod(2009) .
Rezultă N ≡ 0 mod(2009) .Q.E.D.
Soluţie 2.(gimnaziu).Generalizare.
Notăm A = 1 ⋅ 3 ⋅ 5 ⋅ ... ⋅ (2k − 1) , B = 2 ⋅ 4 ⋅ 6 ⋅ ... ⋅ (2k ) , C = 2k + 1 .
Observăm că
A = (C − 2k )(C − (2k − 2)) ⋅ ... ⋅ (C − 2) = M C + (− 1) ⋅ 2 ⋅ 4 ⋅ ... ⋅ (2k ) = M C + (−1) k ⋅ B .
k
Rezultă N = − M C + (1 + (−1) k +1 ) ⋅ B .
Acum luom k = 1004 şi rezultă 2009 N .Q.E.D.
Fie N = 2 ⋅ 4 ⋅ 6 ⋅ ... ⋅ 2010 + 1 ⋅ 3 ⋅ 5 ⋅ ... ⋅ 2009 .Arătaţi că 2011 divide pe N .
2 ⋅ 4 ⋅ 6 ⋅ ... ⋅ 2010 ≡ [(−2009) ⋅ (−2007) ⋅ (−2005) ⋅ ... ⋅ (−3) ⋅ (−1)]mod(2011)

≡ −(1 ⋅ 3 ⋅ 5 ⋅ ... ⋅ 2009 ) mod(2011) .
Notăm A = 1 ⋅ 3 ⋅ 5 ⋅ ... ⋅ (2k − 1) , B = 2 ⋅ 4 ⋅ 6 ⋅ ... ⋅ (2k ) , C = 2k + 1 .
Observăm că
A = (C − 2k )(C − (2k − 2)) ⋅ ... ⋅ (C − 2) = M C + (− 1) ⋅ 2 ⋅ 4 ⋅ ... ⋅ (2k ) = M C + (−1) k ⋅ B .
k
Rezultă N = M C + (1 + (−1) k ) ⋅ B .
Problemă pentru clasa a XI-a,
⎛ 4 8⎞
Să se rezolve în M 2 (C ) ecuaţia : A 4 = ⎜⎜ ⎟⎟ , n ∈ N ∗ .
⎝ 3 6 ⎠
Soluţie.Observăm că det( A 4 ) = 0 .De aici (det A) = 0 , de unde det A = 0 .Utilizând

4
⎛ 4 8⎞
relaţia Cayley-Hamilton obţinem A 4 = (TrA) ⋅ A .Considerăm B = ⎜⎜
3
⎟⎟ şi obţinem
⎝ 3 6⎠
70
(TrA)3 ⋅ A = B , în care egalând urmele, obţinem (TrA)3 ⋅ TrA = TrB , deci

(TrA) 4 = TrB = 10 ⇒ TrA ∈ ± 4 10 ,±i 4 10 . { }
B B TrA
În continuare, din cele de mai sus avem A = = = ⋅B.
(TrA) 3
TrB TrB
TrA
⎧ 10
4 4
10 ⎫ ⎛ 4 8⎞
Soluţiile ecuaţiei sunt: A ∈ ⎨± ⋅ B , ±i ⋅ B ⎬ , unde B = ⎜⎜ ⎟⎟ .
⎩ 10 10 ⎭ ⎝ 3 6 ⎠
Problemă pentru clasa a X-a,
Rezolvaţi în R + ecuaţia : 4 log7 x + 3 ( )

log 7 4
= x − 3.
Dată la Concursul Speranţe Rîmnicene 2009

Soluţie.
Deoarece (∗) a logb c = c logb a , ∀a, c > 0, b ≠ 1 ,atunci avem
(
∀u ∈ R , 4 u + 3 )
log 7 4
= 4 log7 (4
u
+3 ) (valabilă şi în cazul particular u = log x ).
7
(∗ )
Fie f ( x) = 4 log7 x + 3, ∀x > 0 .Atunci f ( x) = x log7 4 + 3 şi ecuaţia de rezolvat devine
f ( f ( x)) = x .
Funcţia f (x) este crescătoare .Dacă f ( x) < x , atunci f ( f ( x)) < f ( x) , iar, dacă
f ( x) > x , atunci f ( f ( x)) > f ( x) .Deci, pentru a avea f ( f ( x)) = x , trebuie ca
f ( x) = x .
u u
⎛4⎞ ⎛1⎞
Cum u = log 7 x , avem 4 u + 3 = 7 u ⇔ ⎜ ⎟ + 3 ⋅ ⎜ ⎟ = 1 .Deoarece, membrul stâng
⎝7⎠ ⎝7⎠
este o funcţie strict descrescătoare, deci injectivă, rezultă că unica soluţie este
u =1⇔ x = 7.
(
Rezolvaţi în R + ecuaţia : a log a + b x + b )
log a + b a
= x − b , ∀a, b > 1 .
Soluţie.
Deoarece (∗) x y = z y , ∀x, z > 0, y ≠ 1 ,atunci avem
log z log x
(
∀u ∈ R , a u + b ) log a + b a
= a log a + b (a
u
+b ) (valabilă şi în cazul particular u = log x ).
a +b
(∗ )
Fie f ( x) = a log a + b x + b, ∀x > 0 .Atunci f ( x) = x log a + b a + b şi ecuaţia de rezolvat devine
f ( f ( x)) = x .
71
Probleme rezolvate
Funcţia f (x) este crescătoare .Dacă f ( x) < x , atunci f ( f ( x)) < f ( x) , iar, dacă
f ( x) > x , atunci f ( f ( x)) > f ( x) .Deci, pentru a avea f ( f ( x)) = x , trebuie ca
f ( x) = x .
u u
⎛ a ⎞ ⎛ 1 ⎞
Cum u = log a +b x , avem a + b = (a + b) ⇔ ⎜
u u
⎟ + b⋅⎜ ⎟ = 1 .Deoarece,
⎝a+b⎠ ⎝a+b⎠
membrul stâng este o funcţie strict descrescătoare, deci injectivă, rezultă că unica soluţie
este u = 1 ⇔ x = a + b .
Problemă pentru clasa a X-a
Rezolvaţi în Z ecuaţia: (4 − x )
4− x
+ (3 − x) 3− x + 20 = 4 x + 3 x .
Soluţie.Dacă x < 0 , membrul stâng este număr natural mai mare ca 20, iar, membrul
drept nu este număr natural şi este mai mic ca 1.
Dacă x > 4 , membrul drept este număr natural , iar membrul stâng nu este număr
natural .
Analizând valorile x ∈ (0,4) ∩ Z , obţinem soluţia x = 2 .
1 1 1 1
Rezolvaţi în R + ecuaţia: 1 + + 3
+ x + 1− + + x =x.
2 2 2 23
Publicată în GMB – 4 / 2009 (26137)
Soluţie.Ecuaţia este echivalentă cu 2+ 2+ 2+ x + 2− 2+ 2+ x =x 2.

x ⎡ π⎤
Din 2 − 2 + 2 + x ≥ 0 , rezultă 0 ≤ x ≤ 2 ⇔ 0 ≤ ≤ 1 .Deoarece există a ∈ ⎢0, ⎥ ,
2 ⎣ 2⎦
x x
∀0≤ ≤ 1 , a.î. cos a = vom folosi substituţia x = 2 cos a .
2 2
t t
Vom utiliza de asemenea şi formulele: 2 + 2 cos t = 2 cos şi 2 − 2 cos t = 2 sin .
2 2
Avem
a
2 + 2 + 2 + x = 2 + 2 + 2 + 2 cos a = 2 + 2 + 4 cos 2 =
2
a
2 + 2 + 2 cos =
2
72
a a
= 2 + 2 cos = 2 cos .
4 8
a
Analog 2 − 2 + 2 + x = 2 sin .
8
Ecuaţia devine :
a a 2 a 2 a ⎛π a ⎞
2 cos + 2 sin = 2 2 cos a ⇔ cos + sin = cos a ⇔ cos⎜ − ⎟ = cos a .
8 8 2 8 2 8 ⎝ 4 8⎠
⎡ π⎤ π a 2π
Din a ∈ ⎢0, ⎥ , rezultă − = a ⇔ a = .
⎣ 2⎦ 4 8 9
2π
Soluţia este x = 2 cos a = 2 cos .
9
Problemă pentru clasa a IX-a
1 1 1 1 1 1
Rezolvaţi în R + ecuaţia: 1 + + 3
+ 7
+ x + 1− + 3
+ + x =x.
2 2 2 2 2 27
Soluţie.Ecuaţia este echivalentă cu
2+ 2+ 2+ 2+ x + 2− 2+ 2+ 2+ x =x 2.
x
Din 2 − 2 + 2 + 2 + x ≥ 0 , rezultă 0 ≤ x ≤ 2 ⇔ 0 ≤ ≤ 1 .Deoarece există
2
⎡ π⎤ x x
a ∈ ⎢0, ⎥ , ∀ 0 ≤ ≤ 1 , a.î. cos a = , vom folosi substituţia x = 2 cos a .Vom utiliza
⎣ 2⎦ 2 2
t t
de asemenea şi formulele: 2 + 2 cos t = 2 cos şi 2 − 2 cos t = 2 sin .
2 2
Avem
a
2 + 2 + 2 + 2 + x = 2 + 2 + 2 + 2 + 2 cos a = 2 + 2 + 2 + 4 cos 2 =
2
a a a a
2 + 2 + 2 + 2 cos = 2 + 2 + 2 cos = 2 + 2 cos = 2 cos .
2 4 8 16
a
Analog 2 − 2 + 2 + 2 + x = 2 sin .
16
Ecuaţia devine :
a a 2 a 2 a
2 cos + 2 sin = 2 2 cos a ⇔ cos + sin = cos a
16 16 2 16 2 16
⎛π a ⎞
⇔ cos⎜ − ⎟ = cos a .
⎝ 4 16 ⎠
⎡ π⎤ π a 4π
Din a ∈ ⎢0, ⎥ , rezultă − =a⇔a= .
⎣ 2⎦ 4 16 17
73
Probleme rezolvate
4π
Soluţia este x = 2 cos a = 2 cos .
17
( )( ) (
n
)(
Arătaţi că 7 − 4 3 97 + 56 3 + 7 + 4 3 97 − 56 3 + 2 , este pătrat perfect )
n
(pătratul unui număr natural).
Soluţie.Observăm că :
(2 ± 3 ) 2
=7±4 3; 2± 3 ( ) = (7 ± 4 3 )
4 2
( )(
= 97 ± 56 3 ; 2 + 3 2 − 3 = 1 . )
Expresia dată devine:
(7 − 4 3 )(97 + 56 3 ) + (7 + 4 3 )(97 − 56 3 ) + 2 =
n n
(2 + 3 ) + (2 − 3 ) + 2[(2 + 3 )(2 − 3 )] =
4 n −2 4n−2 2 n −1
= ⎡(2 + 3 ) + (2 − 3 ) ⎤ .
2 n −1 2 n −1 2
⎢⎣ ⎥⎦
( )
n −1 2n − 1 n −1 2n − 1
2 n −1 ⎛ ⎞ k ⎛ ⎞ k
Din 2 ± 3 = 2 ⋅ ∑ ⎜⎜ ⎟⎟ ⋅ 2 ± 3 ⋅ ∑ ⎜⎜ ⎟⎟ ⋅ 2 , rezultă :
k = 0 ⎝ 2k ⎠ k = 0 ⎝ 2 k + 1⎠
( ) ( )
n −1 2n − 1
2 n −1 2 n −1 ⎛ ⎞ k +2
2+ 3 + 2− 3 = ∑ ⎜⎜ ⎟⎟ ⋅ 2 .
k = 0 ⎝ 2k ⎠
2
⎡ n −1 ⎛ 2n − 1⎞ k + 2 ⎤
Obţinem că numărul dat este egal cu ⎢∑ ⎜⎜ ⎟⎟ ⋅ 2 ⎥ .Q.E.D.
⎣ k = 0 ⎝ 2 k ⎠ ⎦
Problemă pentru clasa a VII-a sau a VIII-a,
2 + 4 x − 2 x 2 + 6 + 6 x − 3x 2 = x 2 − 2 x + 6 .
Publicată în Crux Mathematicorum – martie 2009
Soluţie. Avem: 2 + 4 x − 2 x 2 + 6 + 6 x − 3 x 2 = 4 − 2( x − 1) 2 + 9 − 3( x − 1) 2 ≤
≤ 4 + 9 = 5 ≤ 5 + ( x − 1) 2 = x 2 − 2 x + 6 .
74
Egalitatea are loc dacă şi numai dacă x − 1 = 0 .
Problemă pentru clasa a VII-a sau a VIII-a
1 + 6 x − 3x 2 + 7 + 4 x − 2 x 2 = 4 x 2 − 8 x + 9 .
Publicată in SGMB – mai/2009 (S:E09.201)

Soluţie. Avem: 1 + 6 x − 3 x 2 + 7 + 4 x − 2 x 2 = 4 − 3( x − 1) 2 + 9 − 2( x − 1) 2 ≤
≤ 4 + 9 = 5 ≤ 5 + 4( x − 1) 2 = 4 x 2 − 8 x + 9 .
Egalitatea are loc dacă şi numai dacă x − 1 = 0 .
Problemã clasa a XI-a
75
Probleme rezolvate
Fie x 0 ∈ R, solutie pentru ecuatiile : ax 2 + bx + c = 0, dx 2 + ex + f = 0,
2ax + b = 0 si 2dx + e = 0.
Sa se calculeze :
ax 2 + bx + c ⎡ k ⎤
lim
x →x 0 m
⎢ 2
⎣ dx + ex + f ⎦
⎥
unde [] . este partea intrega iar k, m ∈ R ∗ .

Soluţie:
k ⎡ k ⎤ k
Avem: (1) −1 ⎢ 2 ⎥≤ 2 ;
dx + ex + f
2
⎣ dx + ex + f ⎦ dx + ex + f
ax2 + bx + c
(din definitiapartiiintregi).Inmultimrelatia(1) cu si obtinem:
m
k ax2 + bx + c ax2 + bx + c ax2 + bx + c ⎡ k ⎤
⋅ 2 − ⎢ 2 ⎥≤
m dx + ex + f m m ⎣ dx + ex + f ⎦
k ax2 + bx + c
≤ ⋅ 2 ;
m dx + ex + f
ax2 + bx + c
Tinandcont ca → 0 , din teorema clestelui,
m
conditiiledin enuntsi teoremalui l - Hospital
k ax2 + bx + c k 2ax + b ak
avem l = lim ⋅ 2 = lim ⋅ = ⋅
x →x 0 m dx + ex + f x→x0 m 2dx + e md
Problemã pentru clasa a XI-a
Sã se scrie ecuaţia dreptei perpendicularei comune dreptelor :
d1 : x − 1 = y − 2 = z − 3 , si d 2 : − x − 1 = − y + 2 = z
Soluţie:
76
x −1 y − 2 z − 3
Din ecuatia dreptei d 1 : = = , rezulta :
1 1 1
vectorul director al dreptei d 1 , v 1 (1,1,1) si un punct curent pe dreapta d 1 ,
M 1 (1,2,3).
Analog v 2 = (−1,−1,1) si M 2 (−1,2,0) sunt vectorul director respectiv,
punctul curent al dreptei d 2 .
Rezulta vectorul director al dreptei perpendiculare comuna d p.c este
i j k
v = v1 × v 2 = 1 1 1 = 2i − 2 j.
−1 −1 1
Fie P1 , planul determinat de dreapta d 1 si d p.c respectiv P2
planul determinat de dreapta d 2 si d p.c .
Atunci cele doua plane au ecuatiile :
x −1 y − 2 z − 3
P1 : (r − r1 , v1 , v) = 0 ⇔ 1 1 1 = 0 ⇔ x + y − 2z + 3 = 0
2 −2 0
x +1 y − 2 z
P 2 : (r − r2 , v 2 , v) = 0 ⇔ − 1 − 1 1 = 0 ⇔ x + y + 2 z − 1 = 0.
2 −2 0
⎧x + y − 2z + 3 = 0
Ecuatia perpendicularei comune este d p.c : ⎨
⎩x + y + 2z −1 = 0
Problemã pentru clasa a X-a sau a XI-a
Sã se scrie ecuaţia dreptei care trece prin punctul A(1,-1,1) şi se sprijinã pe
⎧x + y + 1 = 0
d1 : x − 2 = y − 1 = z si d 2 : ⎨
⎩x + z = 0
Publicată în G.M –nr. 2 / 2006 ( 25490);
Publicată în RIM – nr.XII -2006 (9834); Publicată în RIM – nr.XIII -2007 (10001)
Soluţie:
77
Probleme rezolvate
Se scriu fascicolele de plane ce contin dreptele d 1 si d 2 , apoi se intersecteaza
si se obtine multimea tuturor dreptelor din spatiu ce se sprijina pe d 1 si d 2 ,
dupa care
se extrage din fascicol dreapta ce contine punctul A.
Pλ : x − y − 1 + λ ( x − z − 2) = 0, fascicolul de plane ce contine pe d 1
Pμ : x + y + 1 + μ ( x + z ) = 0, fascicolul de plane ce contine pe d 2 ,
⎧ x − y − 1 + λ ( x − z − 2) = 0
d λμ : ⎨ , multimea tuturor dreptelor din spatiu
⎩x + y + 1 + μ ( x + z) = 0
ce se sprijina pe d 1 si pe d 2 .
⎧1 + 1 − 1 + λ (1 − 1 − 2) = 0 1 1
Din A ∈ d λ , μ ⇒ ⎨ ⇒λ = ,μ = − .
⎩1 − 1 + 1 + μ (1 + 1) = 0 2 2
inlocuind pe λ si μ in d λ , μ obtinem ecuatia dreptei cautate
⎧3x - 2y - z - 4 = 0
d:⎨ ⋅
⎩x + 2y - z + 2 = 0
Sã se scrie ecuaţia dreptei d ′ ,ce se sprijinã pe dreptele

⎧ y = 2x ⎧ y = x +1
d1 : ⎨ si d 2 : ⎨ si este paralela cu dreapta
⎩z = x −1 ⎩ z = 3x + 1
x - 3 y + 5 z −1
d: = =
2 3 1
Publicată în RIM – nr.XIV -2007 (10167) ; Publicată în RIM – nr.XII -2006 (9835)
Solutie:
∀M ∈ d1 ⇒ M (t ,2t , t − 1)
∀P ∈ d 2 ⇒ P( s, s + 1,3s + 1)
rezulta MP = ( s − t , s − 2t + 1,3s − t + 2).Din enunt MP
este coliniar cu v(2,3,1)
s − t s − 2t + 1 3s − t + 2 1 7
⇒ = = ⇒ s = − si t = ⇒
2 3 1 3 3
1 2
x+ y−
1 2 3= 3 =z⇔
⇒ P(− , ,0) ⇒ d ′ :
3 3 2 3 1
⎧x − y + 1 = 0
⇔ d′ : ⎨
⎩3x − 6 z + 1 = 0
78
Sã se determine ecuaţia dreptei ce trece prin proiecţia punctului A(1,0,0) pe dreapta

d : x = y = z si se sprijina pe dreptele
⎧x − y − z = 0 ⎧2 x − y = 0
d1 : ⎨ si d 2 :⎨
⎩ y − z − 1 = 0 ⎩x − z + 1 = 0
Soluţie:
Proiecţia punctului A pe dreaptã o aflãm intersectând dreapta d: cu planul P:care

conţine punctul A şi este perpendicular pe dreapta d.
PrA d = A0 , A 0 = d ∩ P, d : x = y = z ⇒ v(1,1,1)
[ ] ⎧x + y + z − 1 = 0
P : A(1,0,0); N = v ⇒ P : ( x − 1) + y + z = 0 ⇒ {A0 } : ⎨
⎩x = y = z
1 1 1 1
⇒ x = y = z = ⇒ A0 ( , , )
3 3 3 3
In continuare consideram fascicolele de plane Pλ si Pμ care contin dreptele d1
respectiv d 2 .
Pλ : x - y - z + λ (y - z + 1) = 0 , Pμ : 2 x − y + μ ( x − z + 1) = 0. Re zulta d λ , μ multimea
tuturor dreptelor care se sprijina pe d1 si d 2
⎧ x − y − z + λ ( y − z − 1) = 0 1
dλ , μ : ⎨ din A 0 ∈ d λ , μ ⇒ λ = −1, μ = ⇒ Ecuatia dreptei cautate este
⎩2 x − y + μ ( x − z + 1) = 0 3
⎧x − 2 y + 1 = 0
d 1 :⎨ ⋅
-1,
3 ⎩ 7 x − 3 y − z + 1 = 0
Problemă pentru clasa a XI-a ,
Să se arate că ecuaţia a x = bx 2 + cx + d are cel mult trei rădăcini reale

∀a 1 ,b ∈ R + ;c,d ∈ R .
Publicată în G.M. – nr. 6 / 2007 (C: 3180); Publicată în RIM – nr.XV -2008 (10366)
Soluţie.Ne folosim de proprietatea:Între două rădăcini ale funcţiei avem cel puţin o
rădăcină a derivatei.
Fie f : R → R , f ( x) = a x − bx 2 − cx − d şi presupunem prin reducere la absurd că are
4 rădăcini deci f ′′( x) = o are cel puţin 2 rădăcini.Dar cum
2b
f ′′( x) = a x ln 2 a − 2b =0 ⇔ a x = 2 are o singură soluţie, rezultă că f are cel mult
ln a
3 rădăcini.
79
Probleme rezolvate
Problemǎ pentru clasa a XI-a,
Se consideră dreptele : (d ) : bcx = cay = abz (e) : cax = aby = bcz şi
( f ) : abx = bcy = caz.
Să se demonstreze egalităţile:
(i ) : sin ∠(d , e) = sin ∠(e, f ) = sin ∠( f , d ), unde am notat cu ∠(d , e) unghiul dintre
dreptele (d ) şi (e) , respectiv analoagele;
(ii ) : sin ∠((d , e), (e, f )) = sin ∠((e, f ), ( f , d )) = sin ∠(( f , d ), (d , e)) , unde am notat
∠((d , e), (e, f )) unghiul diedru determinat de planele (d , e) şi (e, f ) , respectiv
analoagele.
Soluţie.Observăm că ecuaţiile dreptelor din enunţ pot fi puse sub forma:
x y z x y z x y z
(d ) : = = , (e) : = = şi ( f ) : = = .
a b c b c a c a b
x − x1 y − y1 z − z1 x − x2 y − y 2 z − z 2
Dacă avem dreptele (d1 ) : = = şi (d 2 ) : = =
l1 m1 n1 l2 m2 n2
unghiul ϕ format de acestea este dat de formula:
l1l 2 + m1 m2 + n1 n2
(1) cos ϕ = unde ε ∈ {− 1,1} ; semnul ε se datorează
ε l1 + m1 + n1 ⋅ l 2 + m2 + n2
2 2 2 2 2 2
faptului că cele două drepte fac între ele patru unghiuri, două ascuţite şi două
obtuze(congruente între ele), este deci utilizat pentru a caracteriza toate cele patru
unghiuri care sunt formate de două drepte neparalele.Utilizăm formula (1) şi obţinem
ab + bc + ca
unghiul ∠(d , e) format de dreptele (d ) şi (e) dat de cos ∠(d , e) = .
ε (a 2 + b 2 + c 2 )
ab + bc + ca ab + bc + ca
Analog se obţine cos ∠(e, f ) = şi cos ∠( f , d ) = .În
ε (a + b + c )
2 2 2
ε (a 2 + b 2 + c 2 )
continuare se utilizează formula sin α = 1 − cos 2 α şi rezultă relaţiile (i ).
Dacă avem planele ( P1 ) : A1 x + B1 y + C1 Z + D1 = 0 şi ( P2 ) : A2 x + B2 y + C 2 Z + D2 = 0 ,
atunci cosinusurile unghiurilor dintre ele sunt date de formula :
A1 A2 + B1 B2 + C1C 2
(2) cos ϕ = ,unde ε ∈ {− 1,1}şi este utilizat pentru
ε A1 + B1 + C1 ⋅ A2 + B2 + C 2
2 2 2 2 2 2
caracterizarea celor patru unghiuri diedre formate de cele două plane.

Determinăm ecuaţiile celor trei plane date în enunţ:
(d , e) : (ab − c 2 ) x + (bc − a 2 ) y + (ac − b 2 ) z = 0 ;
(e, f ) : (bc − a 2 ) x + (ac − b 2 ) y + (ab − c 2 ) z = 0 ;
( f , d ) : (ac − b 2 ) x + (ab − c 2 ) y + (bc − a 2 ) z = 0 .
Notăm: A = ab − c 2 , B = bc − a 2 şi C = ac − b 2 .Folosim formula (2) şi aflăm
AB + BC + CA AB + BC + CA
cos ∠((d , e), (e, f )) = , cos ∠((e, f ), ( f , d )) = ,
ε (A + B + C )
2 2 2
ε ( A2 + B 2 + C 2 )
AB + BC + CA
cos ∠(( f , d ), (d , e)) = de unde cu formula sin α = 1 − cos 2 α
ε (A + B + C )
2 2 2
obţinem relaţiile (2).

Sa se calculeze:
80
max 3k (n − k + 1), unde n ∈ N
1≤ k ≤ n
Publicată în SM – 1 / 2008 (L.27.); Publicată în RIM – nr.XI -2006 (9641) ;

Soluţie:
Consideram functia f ( x) = 3 x ( n − x + 1) ⋅
Derivata f ′( x) = 3 x [(n − x + 1) ln 3 − 1] se anuleaza in
1 1 1
x0 = n + 1 − ⋅ Avem 1 < ln3 < 2 ⇒ < <1⇒
ln 3 2 ln 3
1
n < x0 < n + < n + 1. Re zulta urmatorul tabel de variatie :
2
X 1 n x0 n+(1/2) n+1
1
f ++++++++++++++++0--------------------------------------------------------------------
f Crescãtoare descrescãtoare
Deoarece f (n) = 3n ⇒ max 3k (n − k + 1) = 3n ⋅

1≤ k ≤ n

⎛1 a − b⎞
⎜ ⎟
Fie A = ⎜ b 1 0 ⎟ ⋅
⎜a 0 1 ⎟
⎝ ⎠
Sa se calculeze An ⋅
Publicată în RMT – nr. 3 / 2005 (XI.174.); Publicată în RIM – nr.XI -2006 (9640) ;
Soluţie:
⎛0 a − b⎞
⎜ ⎟
scriem A = I 3 + B , unde B = ⎜ b 0 0 ⎟
⎜a 0 0 ⎟
⎝ ⎠
Constatam ca B = O ⇒ B = O , pentru k ≥ 3.
3 k
Folosim formula binomului lui Newton si obtinem :

An = I 3 + Cn1 B + Cn2 B 2 ⋅
⎛0 0 0 ⎞
⎜ ⎟
Efectuam calculele si obtinem B = ⎜ 0 ab − b 2 ⎟
2
⎜ 0 a 2 − ab ⎟
⎝ ⎠
81
Probleme rezolvate
si
⎛ ⎞
⎜ ⎟
⎜1 na − nb ⎟
⎜ n( n − 1 )ab n( n − 1 )b 2 ⎟
A = nb 1 +
n
−
⎜ 2 2 ⎟
⎜ n( n − 1 )a 2
n( n − 1 )ab ⎟
⎜ na 1− ⎟
⎝ 2 2 ⎠
Sa se rezolve ecuatia :
a x + ( a + 3) x = (a + 1) x + (a + 2) x , unde a ≥ 2 dat.
Solutie:
Ecuatia este echivalenta cu (a + 3) x − (a + 2) x = (a + 1) x − a x
Aplicam teorema lui Lagrange functiei
f ( y ) = y x pe [a + 2, a + 3] sipe [a, a + 1]
si avem : ∃θ ∈ (a + 2, a + 3) a.i f(a + 3) - f(a + 2) = f ′(θ ) = xθ x -1 ⇒
⇒ (1)(a + 3) x − (a + 2) x = xθ x −1 ;
∃ξ ∈ (a, a + 1) a.i f(a + 1) - f(a) = f ′(ξ ) = xξ x -1 ⇒
⇒ (2)(a + 1) x − a x = xξ x −1 ;
Din (1) si (2) ecuatia devine xθ x −1 = xξ x −1 ⇔ x(θ x −1 − ξ x −1 ) = 0
⇔ x=0
x −1
⎛θ ⎞ θ
sau θ x -1
−ξ x −1
= 0 ⇔ ⎜⎜ ⎟⎟ = 1, 1 ⇔ x −1 = 0
⎝ξ ⎠ ξ
⇔ x = 1.
Solutiile sunt x ∈ {0,1}.
Sa se rezolve ecuatia :
(a + an −1 ) x + (a + an + 2 ) x = (a + an ) x + (a + an +1 ) x , unde a > 0 dat si sirul (a n ) este o progresie
aritmetica cu termeni pozitivi.
Solutie:
82
Ecuatia este echivalenta cu
(a + a n + 2 ) x − (a + a n ) x = (a + a n +1 ) x − (a + a n −1 ) x
Aplicam teorema lui Lagrange functiei
f ( y ) = y x pe [a + a n , a + a n + 2 ] si pe [a + a n -1 , a + a n +1 ]
si avem : ∃θ ∈ (a + a n , a + a n + 2 ) a.i
f(a + a n + 2 ) - f(a + a n ) = (a n + 2 - a n )f ′(θ ) = (a n + 2 - a n )xθ x -1 ⇒
⇒ (1)(a + a n + 2 ) x − (a + a n ) x = (a n + 2 − a n ) xθ x −1 ;
∃ξ ∈ (a + a n −1 , a + a n +1 ) a.i
f(a + a n +1 ) - f(a + a n -1 ) = (a n +1 - a n -1 )f ′(ξ ) = (a n +1 - a n -1 )xξ x -1 ⇒
⇒ (2)(a + a n +1 ) x − (a + a n −1 ) x = (a n +1 − a n −1 ) xξ x −1 ;
deoarece a n = progresie aritmetica ⇒
⇒ (3)a n + 2 − a n = a n +1 − a n −1
Din (1) , (2) si (3) ecuatia devine xθ x −1 = xξ x −1 ⇔
x(θ x −1 − ξ x −1 ) = 0 ⇔ x = 0
x −1
⎛θ ⎞
sau θ − ξ = 0 ⇔ ⎜⎜ ⎟⎟
x -1 x −1
= 1, ⇔ x − 1 = 0 ⇔ x = 1.
⎝ξ ⎠
Solutiile sunt x ∈ {0,1}.
Fie C(0;1) cercul unitate si A 1 A 2 A 3 ⋅ ⋅ ⋅ A n

un poligon regulat inscris in C(0;1).
n
∑ PA
2
i
Daca P ∈ C(0;1) sa se calculeze : lim i =1
n
1
n →∞
min(∑ 2
)
i =1 PAi
Soluţie:
83
Probleme rezolvate
(I) P este unul din varfurile poligonului A1A 2 ⋅ ⋅ ⋅ A n ⋅
2 2 2
Presupunem P = A1 ⋅ Se stie ca A1 A2 + A1 A3 + ⋅ ⋅ ⋅ + A1 An = 2nR 2 .
n 2 n 2
Cum P = A1 si R = 1 ⇒ (1)∑ PA i = ∑ A1 Ak = 2n.

i =1 k =2
Din inegalitatea mediilor avem :

1 1 1
) ≥ (n − 1) ⇒
2 2 2 2
( A1 A2 + A1 A3 + ⋅ ⋅ ⋅ + A1 An )( 2
+ 2
+ ⋅⋅⋅ + 2
A1 A2 A1 A3 A1 An
⇒
1
+
1
+ ⋅⋅⋅ +
1
≥
(n − 1)2 ⇒
2 2 2
A1 A2 A1 A3 A1 An 2n
n
1 ⎛ n 1 ⎞ (n − 1)2
(2) min(∑ ) = min⎜ ∑ ⎟= ⋅ Din (1) si (2) ⇒
PAi
2
⎜ 2
⎟ 2n
i =1
⎝ k = 2 A1 Ak ⎠
n
∑ PA
2
i
2n
⇒ lim i =1
= lim = 4.
n →∞ ⎛ 1 ⎞⎟ n n →∞ (n − 1)2
min⎜ ∑
⎜ i =1 PA 2 ⎟ 2n
⎝ i ⎠
( II ) P ≠ A i , i = 1, n.
n 2 n 2
Se stie ca (3)∑ PA i = 2nR .Cum P ∈ C(0;1) ⇒ (4)∑ PAi

2
= 2n.
i =1 i =1
Din inegalitatea mediilor avem :

2 2 2 1 1 1
( PA 1 + PA2 + ⋅ ⋅ ⋅ + PAn )( 2
+ 2
+ ⋅⋅⋅ + 2
) ≥ n2 ⇒
PA1 PA2 PAn
n 2 n
1 n 1 n
∑ PA
i =1
2
≥
2n
⇒ (5) min(∑
i =1 PAi
2
)=
2
i
n
∑ PA
2
i
i =1 2n
Din (4) si (5) ⇒ lim = lim = 4.
n →∞ n
1 n→∞ n
min(∑ )
i =1 PAi
2
2
Deci ∀P ∈ C(0;1) limita cautata este egala cu 4.
⎛ 1 1 3⎞ ⎛ a n bn cn ⎞
⎜ ⎟ ⎜ ⎟
Fie A = ⎜ 1 5 1 ⎟ ⋅ Aratati ca A n are forma ⎜ bn d n bn ⎟ , ∀n ∈ N ∗ si calculati :
⎜3 1 1⎟ ⎜c b a ⎟
⎝ ⎠ ⎝ n n n⎠
a ⋅b
lim n n ⋅
n →∞ c ⋅ d
n n
Publicată în GM – nr. 12 / 2006 (25687.) & dată la Olimpada de Matematică Faza
Locală – clasa a XI – a , Bucureşti, 2008
84
Soluţie:
Se aplica urmatoarea lema :
Lema : Fie I un inel unitar necomutativ ce contine ca subinel corpul comutativ algebric inchis K.
Fie α ∈ I un element cu proprietatea ca verifica un polinom f ∈ K[X ] de grad p ≥ 1 ,
polinom care are in corpul K radacinile λ1 , λ2 ,..., λ p
distincte doua cate doua.In aceste conditii exista si sunt unic determinate
elementele β1 , β 2 ,..., β p ∈ I cu proprietatea α n = λ1 β1 + λ2 β 2 + ... + λ p β p .
n n n
Cu notatiile din lema consideram I = M 3 (C ), K = {aI 3 a ∈ C}, I 3 fiind matricea unitate si

f = det(A - λI3 ), polinomul caracteristic al matricii A.
Conform Teoremei lui Hamilton - Cayley, matricea A verifica polinomul f.
⎛1 − λ 1 3 ⎞
⎜ ⎟
f = det⎜ 1 5−λ 1 ⎟ = −λ3 + 7λ2 − 36. Rezolvam ecuatia f = 0 si
⎜ 3 1 1 − λ ⎟⎠
⎝
obtinem valorile proprii : λ = 3, λ2 = 6, λ3 = −2.
Determinam matricile A1 , A 2 , A 3 ∈ M 3 (C ) care sa verifice un sistem de tipul :
⎧A1 + A2 + A3 = I 3
⎪
⎨λ1 A1 + λ2 A2 + λ3 A3 = A . Re zolvand sistemul obtinem :
⎪ 2
⎩λ1 A1 + λ2 A2 + λ3 A3 = A
2 2 2
⎛ 1 1 1 ⎞ ⎛1 1 1⎞
⎜ − ⎟ ⎜ ⎟ ⎛ 1 −1⎞
⎜ 3 3 3 ⎟ ⎜6 3 6⎟ ⎜ 0 ⎟
⎜ 1 1 1 ⎟ 1 2 1⎟ ⎜ 2 2 ⎟
A1 = − − , A2 = ⎜ , A3 = ⎜ 0 0 0 ⎟.
⎜ 3 3 3⎟ ⎜3 3 3⎟
⎜ 1 ⎜ −1 0 1 ⎟
1 1 ⎟ ⎜1 1 1⎟ ⎜ 2
⎜ − ⎟ ⎜ ⎟ ⎝ 2 ⎟⎠
⎝ 3 3 3 ⎠ ⎝6 3 6⎠
Conform rezultatului lemei vom avea : A n = λ1 A1 + λ 2 A2 + λ3 A3 =
n n n
⎛ (−1) n 2 n −1 + 3 n −1 + 6 n −1 3 n −1 (2 n − 1) 3 n −1 + 6 n −1 − 2 n −1 (−1) n ⎞
⎜ ⎟
=⎜ 3 n −1 (2 n − 1) 3 n −1 + 3 n −1 2 n +1 3 n −1 (2 n − 1) ⎟
⎜ − − n n −1 + n −1 + n −1 n −1 n n −1 n −1 n −1 ⎟
⎝ ( 1) 2 3 6 3 (2 − 1) (−1) 2 + 3 + 6 ⎠
n
Avem a n = (−1) n 2 n −1 + 3 n −1 + 6 n −1 , bn = 3 n −1 (2 n − 1),

c n = 3 n −1 + 6 n −1 − 2 n −1 (−1) n , d n = 3 n −1 + 3 n −1 2 n +1.
⎡ 3 2 ⎤
6 n −1 ⎢1 + ( ) n −1 + ( ) n −1 (−1) n ⎥
a b ⎣ 6 6 ⎦⋅ 3 n −1 (2 n − 1) 1
lim n n = lim lim n −1 = ⋅
n →∞ c d n→∞ ⎡ 3 2 ⎤ n → ∞ 3 (1 + 2 ⋅ 2) 2
n
n n
6 n −1 ⎢1 + ( ) n −1 − ( ) n −1 (−1) n ⎥
⎣ 6 6 ⎦
⎛ 1 i −1 − i 1 ... 1 i ⎞
⎜ ⎟
⎜i 1 i −1 − i ... − i 1⎟
Fie matricea A = ⎜ 1 i 1 i −1 ... − 1 − i ⎟ ∈ M 2006 (C ).
⎜ ⎟
⎜ ... ... ... ... ... ... ... ... ⎟
⎜ i −1 − i 1 i ... i 1 ⎟⎠
⎝
Sa se calculeze detA.
Soluţie:
85
Probleme rezolvate
Lema1
⎛ a1 a 2 ... a n ⎞
⎜ ⎟
⎜ a n a1 ... a n -1 ⎟
O matrice de forma ⎜ a n -1 a n ... a n -2 ⎟ se numeste circulant si
⎜ ⎟
⎜ ... ... ... ... ⎟
⎜
⎝ a2 a3 ... a 1 ⎟⎠
n -1
detA = ∏ (a1 + a2ε k + ... + a n ε k
n −1
), unde ε k , k = 0, n − 1 sunt radacinile
k =0
de ordinul n ale unitatii.
Demonstraţia lemei 1:
Fie ε k o radacina de ordinul n a unitatii si notam

λk = a1 + a2ε k + ... + anε k n −1.Observam ca
⎧λk = a1 + a2ε k + ... + anε k n −1
⎪ n −1
⎪ε k λk = an + a1ε k + ... + an −1ε k
⎨ , de aceea λk este o valoare proprie
⎪........................................
⎪ε n −1λ = a + a ε + ... + a ε n −1
⎩ k k 2 3 k 1 k
n −1 t
iar (1, ε k ,..., ε k ) este vectorul propriu corespunzator.
Deoarece u = 1 are n radacini distincte obtinem n vectori proprii
n
n −1
distincti si n valori proprii distincte.Rezulta detA = λ0λ1...λn −1 = ∏ (a1 + a2ε k + ... + anε k
n −1
).
k =0
Lema 2
⎛ 1 x x2 ... x n -1 ⎞
⎜ n -1 ⎟
⎜x 1 x ... x n -2 ⎟
Daca A = ⎜ x n -2
⎜ x n -1 1 ... x n -3 ⎟⎟ atunci
⎜ ... ... ... ... ... ⎟
⎜ ⎟
⎝ x x2 x3 ... 1 ⎠
detA = (1 - x n ) n −1.
Demonstraţia lemei 2:
n −1
Din lema 1 ⇒ detA = ∏ (1 +xε k + ... + x n −1ε k
n −1
)
k =0
Pe de alta parte , observam ca , daca u n = 1, atunci

( xu ) n − 1 x n − 1
1 + xu + ... + (xu) n -1 = =
xu − 1 xu − 1
n −1
x −1
n
( x − 1) n
n
Astfel detA = ∏ = = (1 − x n ) n −1.
k = 0 xε k − 1 (−1) (1 − x )
n n
Soluţia problemei
86
⎛ 1 i i2 i3 ... i 2005 ⎞
i4
⎜ 2005 ⎟
⎜i 1 i i2 i3
... i 2004 ⎟
Deoarece A este de forma ⎜ i 2004
⎜ i 2005 1 i ... i 2003 ⎟⎟
i2
⎜ ... ... ... ...... ... ⎟
...
⎜ 2 ⎟
⎝ i i i3 i4 i5
... 1 ⎠
Re zulta, din Lema 2 pentru x = i , detA = (1 - i 2006 ) 2005 = 2 2005.

Sa se determine a, b ∈ R astfel incat planele
(P1 ) : x − y + z − 1 = 0; ( P2 ) : x + y + z + a = 0; ( P3 ) : x + by + az + 1 = 0
a) sa aiba in comun un punct;
b)sa treaca printr - o aceeasi dreapta;
c)sa se intersecteze dupa trei drepte paralele distincte.
Soluţie:
a) Pentru ca cele trei plane sa aiba in comun un singur punct
este necesar si suficient ca sistemul format cu cele trei ecuatii ale
planelor sa fie compatibil determinat.Prin urmare,
este necesar si suficient
ca determinantul sistemului sa fie diferit de zero.Deci :
1 −1 1
Δ = 1 1 1 = 2a − 2 ≠ 0 ⇒ a ≠ 1, b ∈ R
1 b a
b) Pentru ca cele trei plane sa treaca prin aceeasi dreapta

este necesar si suficient
ca sistemul de ecuatii P1 = 0, P2 = 0, P3 = 0 sa fie
compatibil simplu nedeterminat .
Punand conditia ca rangul matricei acestui sistem
sa fie egal cu rangul matricei extinse
si egal cu doi, obtinem solutiile :
a = 1 si b = 1.
c) In acest caz trebuie ca rangul sistemului P1 = 0, P2 = 0, P3 = 0 sa

fie doi , iar rangul matricei extinse a sistemului sa fie trei.
Astfel fiecare doua dintre plane
se intersecteaza dupa o dreapta care este paralela cu al treilea plan.
Din aceste conditii obtinem
a = 1 si b ≠ 1.
87
Probleme rezolvate
⎛ 1 m − m⎞
⎜ ⎟
Fie A = ⎜ m 1 0 ⎟⋅
⎜m 0 1 ⎟⎠
⎝
Sa se calculeze An ⋅
Generalizată în RMT – nr. 3 / 2005 (XI.174.); G.M. nr. 2 /2006 (25489)
Soluţie:
⎛ 0 m − m⎞
⎜ ⎟
Scriem A = I 3 + B, unde B = ⎜ m 0 0 ⎟
⎜m 0 0 ⎟⎠
⎝
Constatam ca B 3 = O ⇒ B k = O, pentru k ≥ 3.
Folosim formula binomului lui Newton si obtinem :
An = I 3 + Cn1 B + Cn2 B 2 ⋅
⎛0 0 0 ⎞
⎜ ⎟
Efectuam calculele si obtinem B = ⎜ 0 m 2 2
− m 2 ⎟ si
⎜ 0 m2 − m 2 ⎟⎠
⎝
⎛ ⎞
⎜ ⎟
⎜ 1 nm − nm
2 ⎟
n(n − 1)m 2
n(n − 1)m ⎟
An = ⎜ nm 1 + −
⎜ 2 2 ⎟
⎜ 2 ⎟
n(n − 1)m 2
n(n − 1)m
⎜ na 1− ⎟
⎝ 2 2 ⎠
Problemǎ pentru clasa a XI-a,
Se consideră dreptele : (a) : a 2 a3 ( x − x0 ) = a3 a1 ( y − y 0 ) = a1 a 2 ( z − z 0 ),
(b) : b2 b3 ( x − x0 ) = b3 b1 ( y − y 0 ) = b1b2 ( z − z 0 ), şi
(c) : c 2 c3 ( x − x0 ) = c3 c1 ( y − y 0 ) = c1c 2 ( z − z 0 ), .
Să se demonstreze
sin ∠((a, b), (b, c)) sin ∠((b, c), (c, a)) sin ∠((c, a), (a, b))
egalităţile: = = , unde unde am
sin ∠(a, c) sin ∠(a, b) sin ∠(c, b)
notat cu ∠(a, b) unghiul dintre dreptele (a ) şi (b ) , şi cu ∠((a, b), (b, c)) unghiul
diedru determinat de planele (a, b) şi (b, c) , respectiv analoagele prin permutări
circulare.
Soluţie.Ecuaţiile celor trei drepte sunt echivalente cu următoarele:

x − x0 y − y 0 z − z 0 x − x0 y − y 0 z − z 0
(a) : = = , (b) : = = , şi
a1 a2 a3 b1 b2 b3
x − x0 y − y 0 z − z 0
(c ) : = = .
c1 c2 c3
Aceste drepte trec prin punctul O( x 0 , y 0 , z 0 ) .
88
Metoda 1. (sintetic).Fie A ∈ a şi
T3 ⊥
AD ⊥ (b, c), D ∈ (b, c), DB ⊥ b, DC ⊥ c ⇒ AB ⊥ b, DC ⊥ c .
Avem
⎧ AD
⎪⎪sin ∠B = sin ∠((a, b), (b, c)) = AB
⎨ ⇒ AB sin ∠((a, b), (b, c)) = AC sin ∠((a, c), (c, b))
⎪sin ∠C = sin ∠((a, c), (c, b)) = AD
⎪⎩ AC
⇒ OA sin ∠(a, b) sin ∠((a, b), (b, c)) = OA sin ∠(a, c) sin ∠((a, c), (c, b)) ⇒
sin ∠((a, b), (b, c)) sin ∠((b, c), (c, a))
= şi prin permutări circulare rezultă
sin ∠(a, c) sin ∠(a, b)
sin ∠((a, b), (b, c)) sin ∠((b, c), (c, a )) sin ∠((c, a ), (a, b))
= = .
Metoda 2. (analitic).Se determină uşor ecuaţiile planelor din enunţ, apoi se calculează
unghiurile dintre dreptele date şi unghiurile diedre folosind următoarele:
• Dacă avem un plan (P) şi M ( x0 , y 0 , z 0 ) ∈ ( P), v1 = (l1 , m1 , n1 ), v 2 = (l 2 , m2 , n2 )
vectorii directori ai dreptelor (d1 ) şi (d 2 ) concurente conţinute în planul (P)
atunci ecuaţia planului determinat de punctul M şi dreptele (d1 ) şi (d 2 ) este
x − x0 y − y 0 z − z 0
dată de : ( P ) : l1 m1 n1 = 0
l2 m2 n2
x − x1 y − y1 z − z1
• Dacă avem dreptele (d1 ) : = = şi
l1 m1 n1
x − x2 y − y 2 z − z 2
(d 2 ) : = = unghiul ϕ format de acestea este dat de
l2 m2 n2
l1l 2 + m1 m2 + n1 n2
formula: (1) cos ϕ = unde ε ∈ {− 1,1} ;
ε l1 + m1 2 + n1 2 ⋅ l 2 2 + m2 2 + n2 2
2
semnul ε se datorează faptului că cele două drepte fac între ele patru unghiuri,
două ascuţite şi două obtuze(congruente între ele), este deci utilizat pentru a
caracteriza toate cele patru unghiuri care sunt formate de două drepte neparalele.
• Dacă avem planele ( P1 ) : A1 x + B1 y + C1 Z + D1 = 0 şi
( P2 ) : A2 x + B2 y + C 2 Z + D2 = 0 , atunci cosinusurile unghiurilor dintre ele sunt
date de formula :
A1 A2 + B1 B2 + C1C 2
(2) cos ϕ = ,unde ε ∈ {− 1,1}şi este utilizat pentru
ε A1 + B1 2 + C1 2 ⋅ A2 2 + B2 2 + C 2 2
2
caracterizarea celor patru unghiuri diedre formate de cele două plane.

În continuare prin calcul direct se obţine:
sin ∠((a, b), (b, c)) sin ∠((b, c), (c, a )) sin ∠((c, a ), (a, b))
= =
1
Să se calculeze : 527 − .
4 1
527 −
527 − ...
89
Probleme rezolvate
1
Soluţie.Expresia 527 − este o fracţie continuă infinită şi se defineşte ca
1
527 −
527 − ...
1
limita şirului x0 = 527 , x n +1 = 527 − .Observăm că şirul este strict descrescător (prin
xn
1
inducţie) şi dacă notăm cu x limita sa aceasta satisface x = 527 − , sau rescriind,
x
x − 527 x + 1 = 0 .Mai mult x este rădăcina pozitivă a ecuaţiei.
2
Acum cum se calculează radicalul de ordin 4 al rădăcinei x ?

Folosim următoarea lemă :”dacă α este rădăcina pozitivă a ecuaţiei x 2 − bx + 1 = 0 ,
atunci α este cea mai mare rădăcină a ecuaţiei x 2 − x b + 2 + 1 = 0 “ (se
demostrează uşor).Cu această lemă obţinem că x este cea mai mare rădăcină ecuaţiei
x 2 − 23x + 1 = 0 şi mai departe x este cea mai mare rădăcină a ecuaţiei
5 + 21
x 2 − 5 x + 1 = 0 , adică .
2
Fie funcţiile f , g , h : R → R , derivabile cu f ( x0 ) = a, g ( x0 ) = b, h( x0 ) = c şi

( fg )′( x0 ) =c 1 , ( gh)′( x0 ) =a 1 , (hf )′( x 0 ) = b1 .Să se calculeze ( fgh)′( x0 ) .
( fg )′h + ( gh)′ f + (hf )′ g

Soluţie.Avem ( fgh)′ = f gh
′ + fg ′h + fgh′ = .
2
aa1 + bb1 + cc1
Deci ( fgh)′( x0 ) = .
2
Publicată în RMT – nr. 1 / 2008 (XI.238.) & SM – 1 / 2008 (L.16.).
Fie OABC un tetraedru tridreptunghic

( OA ⊥ OB, OB ⊥ OC , OC ⊥ OA, OA = OB = OC = 1) .
Considerăm punctele M şi N mijloacele muchiilor AB respectiv BC.Calculaţi distanţa
dintre dreptele ON şi CM .Generalizaţi pentru OA = OA = OC = a .
(În legătură cu articolul “Cinci metode pentru determinarea distanţei dintre două drepte
necoplanare” din G.M nr. 8 / 2007)
1 1
Soluţie. Alegem reperul Oxyz şi A(1,0,0) , B(0,1,0) , C (0,0,1) .Avem M ( , ,0) şi
2 2
1 1
N (0, , ) .Dreptele ON şi CM sunt necoplanare , iar pentru calculul distanţei dintre
2 2
(v1 , v 2 , M 1 M 2 )
ele utilizăm relaţia d ((d1 ), (d 2 )) = , unde vectorii v1 şi v 2 sunt vectorii
v1 × v 2
directori a dreptelor necoplanare iar punctele M 1 şi M 2 sunt puncte curente pe cele
90
1 1 1 1
două drepte.În cazul nostru luom v1 = ON = (0, , ) , v 2 = CM = ( , ,−1) şi
2 2 2 2
1 1
M 1 M 2 = OM = ( , ,0) .Se calculează produsul mixt
2 2
1 1
0
2 2
1 1 1
(v1 , v 2 , M 1 M 2 ) = −1 = − şi produsul vectorial
2 2 4
1 1
0
2 2
i j k
1 1 3 1 1 11
v1 × v 2 = 0 = (− , ,− ) , v1 × v 2 = .
2 2 4 4 4 4
1 1
−1
2 2
11
Distanţa căutată este . Pentru OA = OA = OC = a se procedează ca mai sus şi se
11
a 11
obţine distanţa .
11
Fie cubul ABCDA′B ′C ′D ′ în care O este centrul feţei ABCD şi O ′ este centrul feţei
BCC ′B ′ .Calculaţi distanţa dintre dreptele B ′O şi BO ′ .
Soluţie. Notăm cu a latura cubului şi alegem reperul Bxyz şi A(a,0,0) , C (0, a,0) ,
a a a a
B ′(0,0, a ) .Avem O( , ,0) şi O ′ (0, , ) .Dreptele B ′O şi BO ′ sunt necoplanare , iar
2 2 2 2
pentru calculul distanţei dintre ele utilizăm relaţia
( B ′O, BO ′, BO) a a a a
d ( B ′O, BO ′)) = .Avem BO ′ = (0, , ) , B ′O = ( , ,−a) şi
B ′O × BO ′ 2 2 2 2
a a
0
2 2
a a a a a3
BO = ( , ,0) .Se calculează produsul mixt ( B ′O, BO ′, BO) = −a = − şi
2 2 2 2 4
a a
0
2 2
i j k
a a 3a 2 a 2 a 2 a 2 11
produsul vectorial B ′O × BO ′ = −a =( ,− , ) , B ′O × BO ′ = .
2 2 4 4 4 4
a a
0
2 2
91
Probleme rezolvate
a 11
Distanţa căutată este .
11
Fie paralelipipedul dreptunghic ABCDA′B ′C ′D ′ cu AB = a, BC = b, AA′ = c în care O
este centrul feţei ABCD şi O ′ este centrul feţei BCC ′B ′ .Calculaţi distanţa dintre
dreptele B ′O şi BO ′ .
a b
Soluţie. Alegem reperul Bxyz şi A(a,0,0) , C (0, b,0) , B ′(0,0, c) .Avem O( , ,0) şi
2 2
b c
O ′ (0, , ) .Dreptele B ′O şi BO ′ sunt necoplanare , iar pentru calculul distanţei dintre
2 2
( B ′O, BO ′, BO) b c
ele utilizăm relaţia d ( B ′O, BO ′)) = .Avem BO ′ = (0, , ) ,
B ′O × BO ′ 2 2
a b a b
B ′O = ( , ,−c) şi BO = ( , ,0) .Se calculează produsul mixt
2 2 2 2
b c
0
2 2
a b abc
( B ′O, BO ′, BO) = −c = − şi produsul vectorial
2 2 4
a b
0
2 2
i j k
a a 3bc ac ab 9b 2 c 2 + a 2 c 2 + a 2 b 2
B ′O × BO ′ = −a = ( ,− , ) , B O × BO =′ ′ .
2 2 4 4 4 4
a
a
0
22
abc
Distanţa căutată este .
9b c + a 2 c 2 + a 2 b 2
2 2
⎛ 2005 2006 2007 2008 ⎞

⎜ ⎟
⎜ 2008 2005 2006 2007 ⎟
Fie matricea A = ⎜ ∈ M 4 ( R) .
2007 2008 2005 2006 ⎟
⎜ ⎟
⎜ 2006 2007 2008 2005 ⎟⎠
⎝
Calculaţi det A .
92
⎛ a1 a2 ... an ⎞
⎜ ⎟
⎜ an a1 ... a n −1 ⎟
Soluţie.O matrice de forma ⎜ a n −1 an ... a n − 2 ⎟ se numeşte circulant .Determinantul
⎜ ⎟
⎜ ... ... ... ... ⎟
⎜ a a3 ... a1 ⎟⎠
⎝ 2
acestei matrici se calculează mai uşor cu relaţia (1) det A = λ0 ⋅ λ1 ⋅ .. ⋅ λ n −1 , unde λ k ,
k = 0, n − 1 sunt valorile proprii ale matricei A .Dacă notăm cu ε k , k = 0, n − 1 ,
rădăcinile de ordinul n ale unităţii, atunci, se demonstrează că valorile proprii sunt de
n −1
tipul (2) λ k = a1 + a 2 ε k + ... + a n ε k .
n −1
Se obţine din (1) şi (2) det A = ∏ (a1 + a 2 ε k + ...a n ε k
n −1
).
k =0
În cazul nostru luom (3) a1 = 2005, a 2 = 2006, a3 = 2007, a 4 = 2008 şi ε k , k = 0,3 sunt
rădăcinile de ordinul 4 ale unităţii, respectiv avem (4) ε 0 = 1, ε 1 = i, ε 2 = −1, ε 3 = −i .
Din (2),(3) şi (4) rezultă det A = −128416 .
⎛1 i −1 − i ⎞
⎜ ⎟
⎜− i 1 i − 1⎟
Fie matricea A = ⎜ ∈ M 4 ( R) .
−1 − i 1 i ⎟
⎜ ⎟
⎜ i −1 − i 1 ⎟
⎝ ⎠
Calculaţi det A .
⎛ a1 a 2 ... a n ⎞
⎜ ⎟
⎜ a n a1 ... a n −1 ⎟
Soluţie.O matrice de forma ⎜ a n −1 a n ... a n − 2 ⎟ se numeşte circulant .Determinantul
⎜ ⎟
⎜ ... ... ... ... ⎟
⎜ a ⎟
⎝ 2 a3 ... a1 ⎠
n −1
tipul (2) λ k = a1 + a 2 ε k + ... + a n ε k .Se obţine din (1) şi
n −1
(2) det A = ∏ (a1 + a 2 ε k + ...a n ε k
n −1
).
k =0
În cazul nostru luom (3) a1 = 1, a 2 = i, a3 = −1, a 4 = −i şi ε k , k = 0,3 sunt rădăcinile de

ordinul 4 ale unităţii, respectiv avem (4) ε 0 = 1, ε 1 = i, ε 2 = −1, ε 3 = −i .
Din (2),(3) şi (4) rezultă det A = 0 .
93
Probleme rezolvate
⎛ 1 x x2 ... x n −1 ⎞
⎜ n −1 ⎟
⎜x 1 x ... x n − 2 ⎟
Metoda 2. Dacă A = ⎜ x n−2 x n −1
1
⎟
... x n −3 ⎟ , atunci folosind faptul că
⎜
⎜ ... ... ... ... ... ⎟
⎜ ⎟
⎝ x x2 x3 ... 1 ⎠
n −1
det A = λ0 ⋅ λ1 ⋅ .. ⋅ λ n −1 = ∏ (a1 + a 2 ε k + ...a n ε k
n −1
) , şi pe de altă parte , observăm că
k =0
deoarece u n = 1 , atunci avem:

( xu ) n − 1 x n − 1
1 + xu + ... + ( xu ) n −1 = = rezultă
xu − 1 xu − 1
n −1
x −1
n
( x − 1) n
n
(5) det A = ∏ = = (1 − x n ) n −1 .
k = 0 xε k − 1 (−1) (1 − x )
n n
În cazul nostru x = i şi n = 4 , iar din (5) avem det A = (1 − i 4 ) 3 =0.
⎛ 1 2 3 ... 2008 ⎞
⎜ ⎟
⎜ 2008 1 2 ... 2007 ⎟
Fie matricea A = ⎜ 2007 2008 1 ... 2006 ⎟ ∈ M 2008 ( R ) .
⎜ ⎟
⎜ ... ... ... ... ... ⎟
⎜ 2
⎝ 3 4 ... 1 ⎟⎠
Calculaţi det A . Publicată în SM – nr.2 / 2008
⎛ a1 a2 ... a n ⎞
⎜ ⎟
⎜ an a1 ... a n −1 ⎟
⎜ ⎟
⎜ ... ... ... ... ⎟
⎜ ⎟
⎝ a2 a3 ... a1 ⎠
n −1
n −1
n −1
).
k =0
În cazul nostru luom (3) a1 = 1, a 2 = 2,..., a 2008 = 2008 şi ε k , k = 0,2007 sunt rădăcinile
2007
de ordinul 2008 ale unităţii.Rezultă det A = ∏ (1 + 2ε k + 3ε k + ... + 2008ε k
2 2007
).
k =0
94
⎛1 i −1 − i 1 ... − i ⎞
⎜ ⎟
⎜− i 1 i −1 − i ... − 1⎟
Fie matricea A = ⎜ − 1 − i 1 i −1 ... i ⎟ ∈ M 2008 (C ) .
⎜ ⎟
⎜ ... ... ... ... ... ... ... ⎟
⎜ i − 1 − i 1 ...
⎝ − i 1 ⎟⎠
Calculaţi det A .
Publicată în RIM – nr. IX – 2005 (9248)
⎛ a1 a 2 ... an ⎞
⎜ ⎟
⎜ a n a1 ... a n −1 ⎟
Soluţie.O matrice de forma ⎜ a n −1 a n ... a n − 2 ⎟ se numeşte circulant .Determinantul
⎜ ⎟
⎜ ... ... ... ... ⎟
⎜ a a1 ⎟⎠
⎝ 2 a3 ...
n −1
n −1
n −1
) .În cazul nostru det A = 0 .
k =0
⎛ 1 x x2 ... x n −1 ⎞
⎜ n −1 ⎟
⎜x 1 x ... x n − 2 ⎟
Metoda 2. Dacă A = ⎜ x n−2 x n −1
1
⎟
⎜
⎜ ... ... ... ... ... ⎟
⎜ ⎟
⎝ x x2 x3 ... 1 ⎠
n −1
n −1
k =0

( xu ) n − 1 x n − 1
1 + xu + ... + ( xu ) n −1 = = rezultă
xu − 1 xu − 1
n −1
x −1
n
( x − 1) n
n
(5) det A = ∏ = = (1 − x n ) n −1 .
k = 0 xε k − 1 (−1) (1 − x )
n n
În cazul nostru x = i şi n = 2008 , iar din (5) avem det A = (1 − i 2008 ) 2007 =0.

⎛ 1 2 2 2 ... 2 2007 ⎞
⎜ 2007 ⎟
⎜2 1 2 ... 2 2006 ⎟
Fie matricea A = ⎜ 2 2006 2 2007 1 ... 2 2005 ⎟ ∈ M 2008 ( R) .
⎜ ⎟
⎜ ... ... ... ... ... ⎟
⎜ ⎟
⎝ 2 22 2 3 ... 1 ⎠
Calculaţi det A . Publicată în SM – nr.2 / 2008
95
Probleme rezolvate
⎛ a1 a2 ... an ⎞
⎜ ⎟
⎜ an a1 ... a n −1 ⎟
⎜ ⎟
⎜ ... ... ... ... ⎟
⎜ a a3 ... a1 ⎟⎠
⎝ 2
n −1
n −1
n −1
).
k =0
⎛ 1 x x2 ... x n −1 ⎞
⎜ n −1 ⎟
⎜x 1 x ... x n − 2 ⎟
Dacă A = ⎜ x n−2 x n −1 1
⎟
⎜
⎜ ... ... ... ... ... ⎟
⎜ ⎟
⎝ x x2 x3 ... 1 ⎠
n −1
n −1
k =0

( xu ) n − 1 x n − 1
1 + xu + ... + ( xu ) n −1 = = rezultă
xu − 1 xu − 1
n −1
x −1
n
( x − 1) n
n
(5) det A = ∏ = = (1 − x n ) n −1 .
k = 0 xε k − 1 (−1) (1 − x )
n n
În cazul nostru x = 2 şi n = 2008 , iar din (5) avem det A = (1 − 2 2008 ) 2007 .
Problemă pentru clasa a XI- a,
Fie K = R sau K = C şi A ∈ M n (K ) , o matrice de ordinul n cu elemente din K .

Dacă P (λ ) = det( A − λI ) şi P (0) ≠ 0 , unde λ ∈ K şi I este matricea unitate de ordinul
n , să se arate că :
a ) A este inversabilă;
1
(−1) n λn P( )
b) det( A −1 − λI ) = λ .
P (0)
Soluţie.
a) P (λ ) = det( A − λI ) , deci P (0) = det A .Din ipoteză P (0) ≠ 0 şi atunci det A ≠ 0 ,
rezultă A este inversabilă.
1
b) Observăm că : (1) A( A −1 − λI ) = I − λA = −λ ( A − I ) ;
λ
(2) det( A( A − λI )) = det A det( A − λI ) = P (0) det( A −1 − λI ) .
−1 −1
1 1
Pe de altă parte din (1) avem (3) det( A( A −1 − λI )) = det(−λ ( A − I )) = (−λ ) n P( ) .
λ λ
96
1
Din (2) şi (3) rezultă P (0) det( A −1 − λI ) = (−λ ) n P( ) , deci
λ
1
(−1) n λn P( )
det( A −1 − λI ) = λ .
P(0)
XII. Fie f : R 3 → R 2 si g : R 2 → R 3 care in bazele canonice au matricile :

⎛ 3 - 2⎞
⎛ − 2 3 − 1⎞ ⎜ ⎟
F = ⎜⎜ ⎟⎟ , G = ⎜ 2 - 1 ⎟
⎝ 3 −2 3 ⎠ ⎜ -1 1 ⎟
⎝ ⎠
a) sa se scrie ecuatiile aplicatiilor liniare f si g;
b)sa se arate ca f este surjectiva ;
c)sa se arate ca g este injectiva;
d)sa se determine o baza in Imf;
e)sa se determine o baza in kerg.
solutie :
⎧ y1 = −2 x1 + 3x 2 − x3
a)Y = FX ⇒ ecuatiile lui f sunt : ⎨
⎩ y 2 = 3 x1 − 2 x 2 + 3x3
⎧ y1 = 3x1 − 2 x 2
⎪
Y = GX ⇒ ecuatiile lui g sunt : ⎨ y 2 = 2 x1 − x 2
⎪ y = −x + x
⎩ 3 1 2
b) f : V → W este surjectiva ⇔ f(V) = W ⇔ Imf = W

⇔ dimImf = dimW, dar :
dimImf = rangf = rangF = 2 iar dimW = dimR 2 = 2 deci f
este surjectiva.
c)g este injectiva ⇔ Kerg = 0 . {}
dim Kerg + dim Im g = dim g ; dim Im g = rangg = rangG = 2;
dim g = dim R 2 = 2
{}
rezulta dimKerg = 0, deci Kerg = 0 si g este injectiva.
deci g este injectiva.
{ }
d ) Im f = y ∈ R 2 : ∃x ∈ R 3 a.i. f(x) = y = {( y1 , y2 ) = (−2 x1 + 3 x2 − x3 ,3 x1 − 2 x2 + 3x3 },
pentru obtinerea uei baze in Imf dam valori lui x1 , x2 , x3 .Pentru (x1 , x2 , x3 ) = (0,0,1) si (x1 , x2 , x3 ) = (0,1,0 )
avem (y1 , y2 ) = (− 1,3) si (y1 , y2 ) = (3,−2 )
rezulta o baza in Imf este A = {(- 1,3), (3,−2 )}
e) dim( Kerg ) = 0 , deci nu avem vectori liniari independenti, rezulta ca nu avem baza.

97
Probleme rezolvate

3− x
Fie funcţia f : D ⊂ R → R , f ( x) = , unde x este ales astfel încât să aibă sens
5 − 3x
f n ( x) = ( f f ... f )( x) , ∀n ∈ N ∗ .Să se determine f n (x) .
de n ori
Soluţie.Funcţia din enunţ este o funcţie omografică.Se ştie că prin compunerea unei
funcţii omografice cu ea însăşi de n ori, se obţine tot o funcţie omografică.Dacă
ax + b a x + bn
f ( x) = , a, b, c, d ∈ R , atunci f n ( x) = n , unde a n , bn , c n , d n sunt
cx + d cn x + d n
n
⎛a bn ⎞ ⎛ a b ⎞
elementele matricei A = ⎜⎜ n n
⎟ =⎜ ⎟ .
⎝ cn d n ⎟⎠ ⎜⎝ c d ⎟⎠
⎛ − 1 3⎞
Deci, problema revine la a calcula A n , unde A = ⎜⎜ ⎟⎟ .Ecuaţia caracteristică a
⎝ − 3 5⎠
matricei A este λ2 − TrA ⋅ λ + det A = 0 , adică λ2 − 4λ + 4 = 0 , cu rădăcinile
λ1 = λ 2 = 2 .În continuare considerăm A n = λ1 n ⋅ B + λ1 n ⋅ n ⋅ C , unde B, C ∈ M 2 (C ) se
determină pentru n = 1 şi n = 2 .
Obţinem sistemul:
⎧2 B + C = A ⎛1 0⎞ ⎛ − 3 3⎞
⎨ , care rezolvat dă B = ⎜⎜ ⎟⎟ şi C = ⎜⎜ ⎟⎟ .
⎩4 B + 4C = A ⎝ − 3 3⎠
2
⎝0 1⎠
⎛ 2 − 3n 3n ⎞ (2 − 3n) ⋅ x + 3n
Deci A n = 2 n −1 ⋅ ⎜⎜ ⎟⎟ , adică f n ( x) = .
⎝ − 3n 3n + 2 ⎠ − 3n ⋅ x + 3n + 2

4 xn + 1
Fie şirul (x n )n≥0 definit prin x0 = a > 0 şi x n +1 = , ∀n ∈ N ∗ .Să se determine
2 xn + 3
termenul general x n şi să se calculeze lim x n .
n →∞
a n x 0 + bn
Soluţie.Şirul dat este un şir omografic.Se ştie că forma generală este x n = ,
c n x0 + d n
n
⎛ a bn ⎞ ⎛ 4 1 ⎞
unde a n , bn , c n , d n sunt elementele matricei A = ⎜⎜ n n
⎟⎟ = ⎜⎜ ⎟⎟ .Ecuaţia
⎝ cn d n ⎠ ⎝ 2 3⎠
caracteristică a matricei A este λ2 − 7λ + 10 = 0 cu rădăcinile λ1 = 2 şi λ 2 = 5 . În
continuare considerăm A n = λ1 ⋅ B + λ 2 ⋅ C , unde B, C ∈ M 2 (C ) se determină pentru
n n
⎛ 1 1⎞ ⎛ 2 1⎞
⎜ − ⎟ ⎜ ⎟
n = 1 şi n = 2 .Se rezolvă sistemul şi se obţine B = ⎜ 3 3 ⎟ şi C = ⎜ 3 3 ⎟ .Rezultă
⎜− 2 2 ⎟ ⎜ 2 1⎟
⎜ ⎟ ⎜ ⎟
⎝ 3 3 ⎠ ⎝ 3 3⎠
1 ⎛ 2n + 2 ⋅ 5n
⎜
A = ⎜ n +1
n − 2n + 5n ⎞
⎟ , apoi x n =
( )
2 n + 2 ⋅ 5 n x0 + 5 n − 2 n ( .
)
3 ⎝ − 2 + 2 ⋅ 5 n 2 n +1 + 5 n ⎟⎠ ( )
2 ⋅ 5 n − 2 n +1 x 0 + (2 n +1 + 5 n )
De aici se obţine lim x n = 1 .
n →∞
98
Fie şirurile (x n )n≥0 , ( y n )n≥0 , date prin sistemul de recurenţe:

⎧ x n +1 = − x n + 3 y n
⎨ , ∀n ≥ 0 cu x0 = 2, y 0 = 1 .
y
⎩ n +1 = −3 x n + 5 y n
Să se determine termenii generali ai şirurilor (x n )n≥0 , ( y n )n≥0 .

Soluţie. Sistemul de relaţii de recurenţă se scrie sub formă matricială astfel
⎛ x n +1 ⎞ ⎛x ⎞ ⎛ − 1 3⎞
⎜⎜ ⎟⎟ = A ⋅ ⎜⎜ n ⎟⎟ , unde A = ⎜⎜ ⎟⎟ .Dacă dăm lui n valorile 0,1,2,..., n − 1 obţinem:
⎝ y n +1 ⎠ ⎝ yn ⎠ ⎝ − 3 5⎠
⎛ x n +1 ⎞ ⎛x ⎞ ⎛x ⎞ ⎛x ⎞
⎜⎜ ⎟⎟ = A n +1 ⋅ ⎜⎜ 0 ⎟⎟ , deci ⎜⎜ n ⎟⎟ = A n ⋅ ⎜⎜ 0 ⎟⎟ . Problema revine la a calcula A n , unde
⎝ y n +1 ⎠ ⎝ y0 ⎠ ⎝ yn ⎠ ⎝ y0 ⎠
⎛ − 1 3⎞
A = ⎜⎜ ⎟⎟ .Ecuaţia caracteristică a matricei A este λ2 − TrA ⋅ λ + det A = 0 , adică
⎝ − 3 5⎠
λ2 − 4λ + 4 = 0 , cu rădăcinile λ1 = λ 2 = 2 .În continuare considerăm
A n = λ1 ⋅ B + λ1 ⋅ n ⋅ C , unde B, C ∈ M 2 (C ) se determină pentru n = 1 şi n = 2 .
n n
Obţinem sistemul:
⎧2 B + C = A ⎛1 0⎞ ⎛ − 3 3⎞
⎨ , care rezolvat dă B = ⎜
⎜0 1⎟ ⎟ şi C = ⎜⎜ ⎟⎟ .
⎩4 B + 4C = A ⎝ − 3 3⎠
2
⎝ ⎠
⎛ 2 − 3n 3n ⎞ ⎛ x n ⎞ ⎛ 2 − 3n 3n ⎞⎛ 2 ⎞
Deci A n = 2 n −1 ⋅ ⎜⎜ ⎟⎟ şi ⎜⎜ ⎟⎟ = 2 n −1 ⋅ ⎜⎜ ⎟⎟⎜⎜ ⎟⎟ .
⎝ − 3n 3n + 2 ⎠ ⎝ y n ⎠ ⎝ − 3n 3n + 2 ⎠⎝ 1 ⎠
Termenii generali sunt: x n = 2 n −1 (4 − 3n) şi y n = 2 n −1 (2 − 3n) , ∀n ≥ 0 .
− xn + 3
− 3xn + 5
n →∞
a n x 0 + bn
c n x0 + d n
n
⎛a bn ⎞ ⎛ − 1 3 ⎞
unde a n , bn , c n , d n sunt elementele matricei A = ⎜⎜ n n
⎟⎟ = ⎜⎜ ⎟⎟ .Ecuaţia
⎝ cn d n ⎠ ⎝ − 3 5⎠
continuare considerăm A n = λ1 ⋅ B + λ 2 ⋅ n ⋅ C , unde B, C ∈ M 2 (C ) se determină
n n
⎛1 0⎞
pentru n = 1 şi n = 2 .Se rezolvă sistemul şi se obţine B = ⎜⎜ ⎟⎟ şi
⎝0 1⎠
⎛ − 3 3⎞ ⎛ 2 − 3n
⎟⎟ .Rezultă A n = 2 n −1 ⎜⎜
3n ⎞ (2 − 3n )x0 + 3n
C = ⎜⎜ ⎟⎟ , apoi x n = .
⎝ − 3 3⎠ ⎝ − 3n 3n + 2 ⎠ (− 3n )x0 + 3n + 2
n →∞
99
Probleme rezolvate
1 + 4x
3 + 2x
de n ori
ax + b a x + bn
cx + d cn x + d n
n
⎛a bn ⎞ ⎛ a b ⎞
⎟ =⎜ ⎟ .
⎝ cn d n ⎟⎠ ⎜⎝ c d ⎟⎠
⎛ 4 1⎞
⎝ 2 3⎠
λ1 = 2, λ 2 = 5 .În continuare considerăm A n = λ1 n ⋅ B + λ1 n ⋅ C , unde B, C ∈ M 2 (C ) se
⎛ 1 1⎞ ⎛ 2 1⎞
⎜ − ⎟ ⎜ ⎟
Se rezolvă sistemul, care dă B = ⎜ 3 3 ⎟ şi C = ⎜ 3 3 ⎟ .
⎜− 2 2 ⎟ ⎜ 2 1⎟
⎜ ⎟ ⎜ ⎟
⎝ 3 3 ⎠ ⎝ 3 3⎠
1 ⎛ 2n + 2 ⋅ 5n − 2n + 5n ⎞ (2 n + 2 ⋅ 5 n ) ⋅ x + (5 n − 2 n )
⎜
Deci A = ⋅ ⎜ n +1
n
⎟ , adică f n ( x) = .
3 ⎝ − 2 + 2 ⋅ 5 n 2 n +1 + 5 n ⎟⎠ (2 ⋅ 5 n − 2 n +1 ) ⋅ x + (2 n +1 + 5 n )

⎛ 4 8⎞
Să se rezolve în M 2 ( R) ecuaţia : A n = ⎜⎜ ⎟⎟ , n ∈ N ∗ .
⎝ 3 6⎠
Soluţie.Observăm că det( A ) = 0 .De aici (det A) = 0 , de unde det A = 0 .Utilizând
n n
⎛a b ⎞
relaţia Cayley-Hamilton obţinem A n = (TrA) ⋅ A .Considerăm A = ⎜⎜
n −1
⎟⎟ şi obţinem
⎝c d ⎠
sistemul:
⎧(a + d )n −1 a = 4
⎪
⎪(a + d ) b = 8
n −1
⎨
⎪(a + d ) c = 3
n −1
⎪
⎩(a + d ) d = 6
n −1
Adunând prima şi ultima ecuaţie rezultă (a + d ) = 10 , de unde a + d = 10 n , iar

n
n −1
(a + d ) n −1
= 10 n
, apoi înlocuind în sistemul de mai sus obţinem:
4 8 3 6
a= n −1
,b = n −1
, c = n −1 , d = n −1 .
10 n
10 n
10 n
10 n
100
1− n
⎛ 4 8⎞
Soluţia ecuaţiei este matricea A = 10 n
⋅ ⎜⎜ ⎟⎟ .
⎝ 3 6⎠
⎛ 2 1⎞
Fie matricea A = ⎜⎜ ⎟⎟ .Să se determine şirurile ( x n )n≥1 , ( y n )n≥1 astfel încât
⎝ 2 3⎠
A n = xn ⋅ A + yn ⋅ I 2
x
şi să se calculeze lim n .
n→∞ y
n
Soluţie.Folosim metoda inducţiei matematice.
Pentru n = 1 obţinem x1 = 1, y1 = 0 .
Pentru n = 2 ,cum A 2 − TrA ⋅ A + det A ⋅ I 2 = O2 , rezultă
x 2 = TrA = 5, y 2 = − det A = −4 .
Presupunem acum că ∀n ≥ 1, n ∈ N ∃ x n , y n astfel încât A n = x n ⋅ A + y n ⋅ I 2 .Atunci,
obţinem A n +1 = A n A = ( x n A + y n I 2 ) A = x n A 2 + y n A = = x n ( x 2 A + y 2 I 2 ) + y n A =
(x 2 xn + y n )A + x n y 2 I 2 = x n+1 A + y n+1 I 2 ,deci
x n +1 = x 2 x n + y n = (TrA) x n + y n
(1)
şi y n +1 = y 2 x n = (− det A) x n
(2)
Rezultă A n = x n ⋅ A + y n ⋅ I 2 ∀n ≥ 1, n ∈ N .
Din relaţiile (1) şi (2) rezultă x n şi y n .
Astfel, din (2) rezultă y n = − det A ⋅ x n −1 , care înlocuit în (1),
obţinem x n +1 − TrA ⋅ x n + det A ⋅ x n −1 = 0 care are ecuaţia caracteristică
λ2 − TrA ⋅ λ + det A = 0 .
În cazul nostru avem λ2 − 5λ + 4 = 0 cu radăcinile λ1 = 1, λ 2 = 4 .
Şirul x n este de forma x n = αλ1 + βλ 2 , unde constantele α şi β se determină din
n n
1 1
condiţiile x1 = 1, x 2 = 5 .Se rezolvă sistemul şi se obţine α = − , β = .Rezultă
3 3
1 ⎛1⎞ n 4 ⎛1⎞ n
x n = − + ⎜ ⎟ ⋅ 4 , care înlocuit în y n = − det A ⋅ x n −1 , ne dă y n = − ⎜ ⎟ ⋅ 4 .
3 ⎝ 3⎠ 3 ⎝3⎠
x
În continuare rezultă uşor lim n = −1 .
n→∞ y
n
Problemă pentru clasa a XI-a
3− x
5 − 3x
de n ori
101
Probleme rezolvate
ax + b a x + bn
cx + d cn x + d n
n
⎛a bn ⎞ ⎛ a b ⎞
⎟ =⎜ ⎟ .
⎝ cn d n ⎟⎠ ⎜⎝ c d ⎟⎠
⎛ − 1 3⎞
⎝ − 3 5⎠
λ1 = λ 2 = 2 .În continuare considerăm A n = λ1 n ⋅ B + λ1 n ⋅ n ⋅ C , unde B, C ∈ M 2 (C ) se
Obţinem sistemul:
⎧2 B + C = A ⎛1 0⎞ ⎛ − 3 3⎞
⎨ , care rezolvat dă B = ⎜
⎜0 1⎟⎟ şi C = ⎜⎜ ⎟⎟ .
⎩4 B + 4C = A ⎝ − 3 3⎠
2
⎝ ⎠
⎛ 2 − 3n 3n ⎞ (2 − 3n) ⋅ x + 3n
Deci A n = 2 n −1 ⋅ ⎜⎜ ⎟⎟ , adică f n ( x) = .
⎝ − 3n 3n + 2 ⎠ − 3n ⋅ x + 3n + 2
4 xn + 1
2 xn + 3
n →∞
a n x 0 + bn
c n x0 + d n
n
⎛ a bn ⎞ ⎛ 4 1 ⎞
unde a n , bn , c n , d n sunt elementele matricei A = ⎜⎜ nn
⎟⎟ = ⎜⎜ ⎟⎟ .Ecuaţia
⎝ cn d n ⎠ ⎝ 2 3⎠
continuare considerăm A n = λ1 ⋅ B + λ 2 ⋅ C , unde B, C ∈ M 2 (C ) se determină pentru
n n
⎛ 1 1⎞ ⎛ 2 1⎞
⎜ − ⎟ ⎜ ⎟
n = 1 şi n = 2 .Se rezolvă sistemul şi se obţine B = ⎜ 3 3 ⎟ şi C = ⎜ 3 3 ⎟ .Rezultă
⎜− 2 2 ⎟ ⎜ 2 1⎟
⎜ ⎟ ⎜ ⎟
⎝ 3 3 ⎠ ⎝ 3 3⎠
1 ⎛ 2n + 2 ⋅ 5n
A n = ⎜⎜ n +1
− 2n + 5n ⎞
⎟ , apoi x =
( ) (
2 n + 2 ⋅ 5 n x0 + 5 n − 2 n ).
3 ⎝ − 2 + 2 ⋅ 5 n 2 n +1 + 5 n ⎟⎠
n
( )
2 ⋅ 5 n − 2 n +1 x 0 + (2 n +1 + 5 n )
n →∞
102
− xn + 3
− 3xn + 5
n →∞
a n x 0 + bn
c n x0 + d n
n
⎛a bn ⎞ ⎛ − 1 3 ⎞
unde a n , bn , c n , d n sunt elementele matricei A = ⎜⎜ nn
⎟⎟ = ⎜⎜ ⎟⎟ .Ecuaţia
c
⎝ n d n ⎠ ⎝ − 3 5⎠
continuare considerăm A n = λ1 ⋅ B + λ 2 ⋅ n ⋅ C , unde B, C ∈ M 2 (C ) se determină
n n
⎛1 0⎞
pentru n = 1 şi n = 2 .Se rezolvă sistemul şi se obţine B = ⎜⎜ ⎟⎟ şi
⎝0 1⎠
⎛ − 3 3⎞ ⎛ 2 − 3n
⎟⎟ .Rezultă A n = 2 n −1 ⎜⎜
3n ⎞ (2 − 3n )x0 + 3n
C = ⎜⎜ ⎟⎟ , apoi x n = .
⎝ − 3 3⎠ ⎝ − 3n 3n + 2 ⎠ (− 3n )x0 + 3n + 2
n →∞
1 + 4x
3 + 2x
de n ori
ax + b a x + bn
cx + d cn x + d n
n
⎛a bn ⎞ ⎛ a b ⎞
⎟ =⎜ ⎟ .
⎝ cn d n ⎟⎠ ⎜⎝ c d ⎟⎠
⎛ 4 1⎞
⎝ 2 3⎠
λ1 = 2, λ 2 = 5 .În continuare considerăm A n = λ1 n ⋅ B + λ1 n ⋅ C , unde B, C ∈ M 2 (C ) se
⎛ 1 1⎞ ⎛ 2 1⎞
⎜ − ⎟ ⎜ ⎟
Se rezolvă sistemul, care dă B = ⎜ 3 3 ⎟ şi C = ⎜ 3 3 ⎟ .
⎜− 2 2 ⎟ ⎜ 2 1⎟
⎜ ⎟ ⎜ ⎟
⎝ 3 3 ⎠ ⎝ 3 3⎠
103
Probleme rezolvate
1 ⎛ 2n + 2 ⋅ 5n − 2n + 5n ⎞ (2 n + 2 ⋅ 5 n ) ⋅ x + (5 n − 2 n )
Deci A n = ⋅⎜ ⎟ , adică f ( x ) = .
3 ⎜⎝ − 2 n +1 + 2 ⋅ 5 n 2 n +1 + 5 n ⎟⎠
n
(2 ⋅ 5 n − 2 n +1 ) ⋅ x + (2 n +1 + 5 n )
Problemă pentru clasa a XI-a
Fie şirurile (x n )n≥0 , ( y n )n≥0 , date prin sistemul de recurenţe:

⎧ x n +1 = − x n + 3 y n
⎨ , ∀n ≥ 0 cu x0 = 2, y 0 = 1 .
⎩ y n +1 = −3 x n + 5 y n
Să se determine termenii generali ai şirurilor (x n )n≥0 , ( y n )n≥0 .
Soluţie. Sistemul de relaţii de recurenţă se scrie sub formă matricială astfel
⎛ x n +1 ⎞ ⎛x ⎞ ⎛ − 1 3⎞
⎜⎜ ⎟⎟ = A ⋅ ⎜⎜ n ⎟⎟ , unde A = ⎜⎜ ⎟⎟ .Dacă dăm lui n valorile 0,1,2,..., n − 1 obţinem:
⎝ y n +1 ⎠ y
⎝ ⎠n ⎝ − 3 5 ⎠
⎛ x n +1 ⎞ ⎛x ⎞ ⎛x ⎞ ⎛x ⎞
⎜⎜ ⎟⎟ = A n +1 ⋅ ⎜⎜ 0 ⎟⎟ , deci ⎜⎜ n ⎟⎟ = A n ⋅ ⎜⎜ 0 ⎟⎟ . Problema revine la a calcula A n , unde
⎝ y n +1 ⎠ ⎝ y0 ⎠ ⎝ yn ⎠ ⎝ y0 ⎠
⎛ − 1 3⎞
A = ⎜⎜ ⎟⎟ .Ecuaţia caracteristică a matricei A este λ2 − TrA ⋅ λ + det A = 0 , adică
⎝ − 3 5⎠
λ − 4λ + 4 = 0 , cu rădăcinile λ1 = λ 2 = 2 .În continuare considerăm
2
A n = λ1 ⋅ B + λ1 ⋅ n ⋅ C , unde B, C ∈ M 2 (C ) se determină pentru n = 1 şi n = 2 .

n n
Obţinem sistemul:
⎧2 B + C = A ⎛1 0⎞ ⎛ − 3 3⎞
⎨ , care rezolvat dă B = ⎜⎜ ⎟⎟ şi C = ⎜⎜ ⎟⎟ .
⎩4 B + 4C = A ⎝ − 3 3⎠
2
⎝0 1⎠
⎛ 2 − 3n 3n ⎞ ⎛ x n ⎞ ⎛ 2 − 3n 3n ⎞⎛ 2 ⎞
Deci A n = 2 n −1 ⋅ ⎜⎜ ⎟⎟ şi ⎜⎜ ⎟⎟ = 2 n −1 ⋅ ⎜⎜ ⎟⎟⎜⎜ ⎟⎟ .
⎝ − 3n 3n + 2 ⎠ ⎝ y n ⎠ ⎝ − 3n 3n + 2 ⎠⎝ 1 ⎠
Termenii generali sunt: x n = 2 n −1 (4 − 3n) şi y n = 2 n −1 (2 − 3n) , ∀n ≥ 0 .
104
⎛ 2 1⎞
Fie matricea A = ⎜⎜ ⎟⎟ .Să se determine şirurile ( x n )n≥1 , ( y n )n≥1 astfel încât
⎝ 2 3⎠
A n = xn ⋅ A + yn ⋅ I 2
x
şi să se calculeze lim n .
n→∞ y
n
Soluţie.Folosim metoda inducţiei matematice.

Pentru n = 1 obţinem x1 = 1, y1 = 0 .
Pentru n = 2 ,cum A 2 − TrA ⋅ A + det A ⋅ I 2 = O2 , rezultă
x 2 = TrA = 5, y 2 = − det A = −4 .
Presupunem acum că ∀n ≥ 1, n ∈ N ∃ x n , y n astfel încât A n = x n ⋅ A + y n ⋅ I 2 .Atunci,
obţinem A n +1 = A n A = ( x n A + y n I 2 ) A = x n A 2 + y n A = = x n ( x 2 A + y 2 I 2 ) + y n A =
(x 2 xn + y n )A + x n y 2 I 2 = x n+1 A + y n+1 I 2 ,deci
x n +1 = x 2 x n + y n = (TrA) x n + y n
(1)
şi y n +1 = y 2 x n = (− det A) x n
(2)
Rezultă A n = x n ⋅ A + y n ⋅ I 2 ∀n ≥ 1, n ∈ N .
Din relaţiile (1) şi (2) rezultă x n şi y n .
Astfel, din (2) rezultă y n = − det A ⋅ x n −1 , care înlocuit în (1),
obţinem x n +1 − TrA ⋅ x n + det A ⋅ x n −1 = 0 care are ecuaţia caracteristică
λ2 − TrA ⋅ λ + det A = 0 .
În cazul nostru avem λ2 − 5λ + 4 = 0 cu radăcinile λ1 = 1, λ 2 = 4 .
Şirul x n este de forma x n = αλ1 + βλ 2 , unde constantele α şi β se determină din
n n
1 1
condiţiile x1 = 1, x 2 = 5 .Se rezolvă sistemul şi se obţine α = − , β = .Rezultă
3 3
1 ⎛1⎞ n 4 ⎛1⎞ n
x n = − + ⎜ ⎟ ⋅ 4 , care înlocuit în y n = − det A ⋅ x n −1 , ne dă y n = − ⎜ ⎟ ⋅ 4 .
3 ⎝ 3⎠ 3 ⎝3⎠
x
În continuare rezultă uşor lim n = −1 .
n→∞ y
n
105
Probleme rezolvate
⎛ 4 8⎞
Să se rezolve în M 2 ( R) ecuaţia : A n = ⎜⎜ ⎟⎟ , n ∈ N ∗ .
⎝ 3 6⎠
Soluţie.Observăm că det( A n ) = 0 .De aici (det A) = 0 , de unde det A = 0 .Utilizând
n
⎛a b ⎞
relaţia Cayley-Hamilton obţinem A n = (TrA) ⋅ A .Considerăm A = ⎜⎜
n −1
⎟⎟ şi obţinem
⎝c d ⎠
sistemul:
⎧(a + d )n −1 a = 4
⎪
⎪(a + d ) b = 8
n −1
⎨
⎪(a + d ) c = 3
n −1
⎪
⎩(a + d ) d = 6
n −1
Adunând prima şi ultima ecuaţie rezultă (a + d ) = 10 , de unde a + d = 10 , iar

n n
n −1
(a + d )n−1 = 10 n , apoi înlocuind în sistemul de mai sus obţinem:
4 8 3 6
a= n −1
,b = n −1
, c = n −1 , d = n −1 .
10 n
10 n
10 n
10 n
1− n
⎛ 4 8⎞
Soluţia ecuaţiei este matricea A = 10 n
⋅ ⎜⎜ ⎟⎟ .
⎝ 3 6⎠
⎛ 0 1 0⎞
⎜ ⎟
Fie matricea A = ⎜ 1 0 0 ⎟ . Să se determine şirurile ( x n )n≥1 , ( y n )n≥1 , ( z n )n≥1 astfel încât
⎜0 0 1⎟
⎝ ⎠
A = x n ⋅ A + y n ⋅ A + z n ⋅ I 3 , ∀n ∈ N ∗ .
n 2
106
Soluţie.Procedăm prin inducţie : pentru n = 1 , relaţia este adevărată

( x1 = 0, y1 = 1, z1 = 0 );
pentru n = 2 , relaţia este de asemenea adevărată( x 2 = 1, y 2 = 0, z 2 = 0 );
pentru n = 3 , ţinând seama de ecuaţia caracteristică
A 3 − σ 1 A 2 + σ 2 A − σ 3 I 3 = O3
(1)
a a12 a11 a13 a 22 a 23
( σ 1 = TrA, σ 2 = 11 + + , σ 3 = det A ), avem
a 21 a 22 a31 a33 a32 a33
x3 = 1, y 3 = 1, z 3 = −1.
Presupunem că A k = x k ⋅ A 2 + y k ⋅ A + z k ⋅ I 3 este adevărată pentru k ≥ 3 .Atunci avem:
A k +1 = A k A = ( x k ⋅ A 2 + y k ⋅ A + z k ⋅ I 3 ) A = ( x3 x k + y k ) A 2 + ( y 3 x k + z k ) A + z 3 x k I 3 .
⎧ x k +1 = x3 x k + y k
⎪
Notăm ⎨ y k +1 = y 3 x k + z k ,
⎪z = z x
⎩ k +1 3 k
(2)
şi obţinem A k +1 = x k +1 ⋅ A 2 + y k +1 ⋅ A + z k +1 ⋅ I 3 , deci relaţia este adevărată ∀n ∈ N ∗ .Din
(2) rezultă relaţia de recurenţă x n +1 = x3 x n + y 3 x n −1 + z 3 x n − 2 , n ≥ 3 , căreia i se asociază
ecuaţia caracteristică r 3 = x3 r 2 + y 3 r + z 3 , care este totuna cu ecuaţia caracteristică
λ3 − σ 1 λ 2 + σ 2 λ − σ 3 = 0 .
1± 5
În cazul nostru avem r 3 = r 2 + r − 1 , de unde r1 = 1, r2,3 = şi
2
n n n n n n
x n = c1 r1 + c 2 r2 + c3 r3 .
Din condiţiile iniţiale x1 = 0, x 2 = 1, x3 = 1 se determină constantele
5− 5 5+ 5
c1 = 0, c 2 = , c3 =
10 10
n n
5 − 5 ⎛1+ 5 ⎞ 5 + 5 ⎛1− 5 ⎞
de unde x n = ⎜ ⎟ + ⎜ ⎟ .
10 ⎜⎝ 2 ⎟⎠ 10 ⎜⎝ 2 ⎟⎠
n−2 n−2
3 5 − 5 ⎛1+ 5 ⎞ 3 5 + 5 ⎛1− 5 ⎞
Din relaţiile (2) rezultă imediat y n = ⎜ ⎟ − ⎜ ⎟ ,
10 ⎜⎝ 2 ⎟⎠ 10 ⎜⎝ 2 ⎟⎠
n −1 n −1
5 − 5 ⎛1+ 5 ⎞ 5 + 5 ⎛1− 5 ⎞
respectiv z n = ⎜ ⎟ − ⎜ ⎟ .
10 ⎜⎝ 2 ⎟⎠ 10 ⎜⎝ 2 ⎟⎠
Problema pentru clasa a XII-a
107
Probleme rezolvate
⎧ {x} + 1 1
⎪⎪ x , {x} ≤ 3 + n
Se considera functia f : (0, ∞) → R, f(x) = ⎨
⎪1 − {x}, {x} > 1
⎩⎪ x 3+ n
unde {x} este partea fractionara a numarului real x si n ∈ N.
1
2+ n
Sa se calculeze lim
n →∞ ∫ f(x)dx.
1
5+ n
Soluţie:
⎡ 1 1 ⎤
Este suficient sa consideram x ∈ ⎢ , ⎥.
⎣5 + n 2 + n ⎦
In acest caz avem{x} = x si deci
⎡ 1 1 ⎤ x +1
pentru x ∈ ⎢ , ⎥ , f(x) = .
⎣5 + n 3 + n ⎦ x
1 1- x
Pentru x ∈ ( ,1) avem f(x) = si deci
3+ n x
1 1 1
2+ n 3+ n 2+ n
x +1 1− x n −1 n+5
∫
1
f ( x)dx = ∫
1 x
dx + ∫
1 x
dx =
(n + 2)(n + 3)(n + 5)
+ ln
n+2
⋅
5+ n 5+ n 3+ n
Deci limita cautata este zero.
108
⎧ {x} − 1 1
⎪⎪ x , {x} ≤ 3n
XII .Se considera functia f : (0, ∞) → R, f(x) = ⎨
⎪ {x} + 1 , {x} 1
⎪⎩ x 3n
unde {x} este partea fractionara a numarului real x si n ∈ N ∗ .
1
2n
Sa se calculeze lim ( ∫ f(x)dx).
n →∞
1
5n
Soluţie:
⎡1 1⎤
Este suficient sa consideram x ∈ ⎢ , ⎥.
⎣ 5n 2n ⎦
In acest caz avem{x} = x si deci
⎡1 1⎤ x -1
pentru x ∈ ⎢ , ⎥ , f(x) = .
⎣ 5n 3n ⎦ x
1 x +1
Pentru x ∈ ( ,1) avem f(x) = si deci
3n x
1 1 1
2n 3n
x −1 2n
x +1 3 9
∫ f ( x)dx = ∫
1 1 x
dx + ∫1 x
dx =
10n
+ ln ⇒
10
5n 5n 3n
1
2n
9
lim ( ∫ f(x)dx) = ln ⋅
n →∞
1 10
5n
Problema pentru clasa a XII-a
Sã se calculeze :
2006
⎡ 2007 − x − arctg (2007 − x) ⎤
∫1 arctg ⎢⎣ x − arctgx
⎥ dx
⎦
.
Soluţie;
Facem schimbarea de variabila 2007 - x = t

2006
⎡ 2007 − x − arctg (2007 − x) ⎤
(1) I = ∫
1
arctg ⎢
⎣ x − arctgx ⎥ dx =
⎦
1
⎡ t − arctg ⎤
=− ∫ ⎢ 2007 − t − arctg (2007 − t ) ⎥ dt =
2006 ⎣ ⎦
109
Probleme rezolvate
2006
⎡ x − arctgx ⎤
= ∫
1
arctg ⎢ ⎥dx.
⎣ 2007 − x − arctg (2007 − x) ⎦
2007 - x − arctg (2007 − x)

Notam = y si f ( x) = x − arctgx.
x − arctgx
x2
Cum f (0) = 0 si f ′( x) = 0, rezulta ca f ( x) 0 ∀x 0.
1+ x2
Prin urmare x − arctgx 0 si 2007 - x − arctg (2007 − x) 0,
∀x ∈ [1,2006].
1 π
Deci y 0, cum arctgy + arctg = , ∀y 0
y 2
si integrand pe [1,2006] avem :
2006 2006
1
2006
π
(2) ∫ 1
arctgydx + ∫
1
arctg dx =
y ∫
1
2
dx.
π 2005π
Din (1) si (2) avem : 2 I = ⋅ 2005 ⇒ I = .
2 4
Problemã pentru clasa a XII-a,
Sã se calculeze:
2π
sin x ⋅ cos 2 x
∫0 ( 1 + sin 2 x )( 1 + sin 2 2 x )dx
Publicată în G.M. – seria A – 4 / 2007 (pg. 316); G.M. – seria B – nr. 4 / 2007
(25775); Publicată în RIM – nr.XIV -2007 (10176)
Soluţie:
110
(1) Functia f : [a − r , a + r ] → R se numeste a - para,
daca f (a + x) = f (a − x), ∀x ∈ R cu x ≤ r ;
respectiv a - impara, daca f (a + x) = − f (a − x) ∀x ∈ R cu x ≤ r.
(2)Daca f este continua, atunci
⎧ a+r
f ( x) dx = ⎨ ∫a
⎪2 ⋅ f ( x)dx, daca f este a − para
a+r
∫
a −r ⎪0, daca f este a - impara
⎩
(3) Produsul(catul) a doua functii de a - paritati diferite este o functie
a - impara si produsul(catul) a doua
functii de aceeasi a - paritate este o functie a - para.
cos 2 x sin x
Fie f , g : [0,2π ] → R, f ( x) = , g( x) = .
1 + sin 2 x
2
1 + sin 2 x
Se observa ca f (π − x) = f (π + x), adica este π - para
si g (π − x) = − g (π + x) adica este π - impara.
Functia h : [0,2π ] → R, h( x) = f ( x) ⋅ g ( x) este conform
(3) π - impara si conform (2) avem :
2π 2π
sin x ⋅ cos 2 x
∫ h( x)dx = ∫
0 0 (1 + sin 2 x)(1 + sin 2 2 x)
dx = 0.
Problemã pentru clasa a XII-a,
Sã se calculeze:
2007
x 2008
∫
− 2007
n
∑ sh 2 k −1 x
dx
e k =1 +1
Publicată în RMT – nr. 1 / 2007 (XII.211.); Publicată în G.M. – seria A – 4 / 2007
(pg. 316); Publicată în RIM – nr.XIV -2007 (10175)
soluţie:
n
1
Notam (1) f ( x) = x 2008 , g ( x) = ∑ sh 2 k −1 x si h( x) = n .
k =1 ∑ sh 2 k − 1 x
e k =1 +1
Se observa imediat ca (2) f este continua si para,
g este continua si impara iar h( x) + h(− x) = 1.
( not ) 2007 (1) 2007
x 2008
Rezulta (3)I = ∫ n
∑ sh 2 k −1
x
dx = ∫ f ( x)h( x)dx
- 2007 − 2007
+1
e k =1
a
⎧0, daca f este impara
⎪
Se stie (∗) ∫ f ( x)dx = ⎨ a
-a ⎪2∫ f ( x)dx, daca f este para
⎩ 0
si ca o functie arbitrara(care nu este nici para nici impara)
se poate scrie ca o suma de doua functii una para si alta impara;
h( x ) + h( − x )
astfel (4)h(x) = h1 ( x) + h2 ( x), unde h1 ( x) = = para
2
h( x ) − h( − x )
si h 2 ( x) = = impara
2
111
Probleme rezolvate
În continuare utilizãm faptul cã produsul(câtul) a douã funcţii de aceeşi paritate este o
funcţie parã şi respectiv produsul(câtul) a douã funcţii de paritãţi diferite este o funcţie
2007 (∗) 2007 (∗) si (2)
(5)I = ∫ f ( x)(h1 ( x) + h2 ( x))dx = ∫ f ( x)h1 ( x)dx =
- 2007 − 2007
imparã şi obţinem: 2007
2007 2009
= ∫
0
f ( x)dx =
2009
Problemă pentru clasa a XII-a,
a+2
1
Să se calculeze : ∫
a ( x − a)(a + 2 − x)
dx , unde a ∈ N ∗ fixat.
Publicată în SM – 1 / 2008 (L.22.)

1
Soluţie.Funcţia f ( x) = este nemărginită în punctele x = a şi
( x − a)(a + 2 − x)
x = a + 2.
Atunci avem
a+2 a+2 a + 2 −δ
1 1 1
∫a ( x − a)(a + 2 − x) dx = ∫a 1 − ( x − a − 1) 2 dx = εlim
→0 + ∫
+ a +ε 1 − ( x − a − 1) 2
dx =
δ →0
π π
lim+ arcsin( x − a − 1) aa ++ε2−δ = = lim+ [arcsin(1 − δ ) − arcsin(ε − 1)] = + =π .
ε →0 ε →0 2 2
δ →0 + δ →0 +
Problemă pentru clasa a XII-a,
1
2 x 1004 + x 3014 + x 2008 sin x 2007
Calculaţi : ∫ dx .
−1 1 + x 2010
1
x 2008 sin x 2007 x 2008 sin x 2007
Soluţie. Termenul
1 + x 2010
este impar în x , aşa că ∫−1 1 + x 2010 dx = 0 .
Mai departe facem substituţia x1005 = y ⇒ 1005 x 1004 dx = dy şi calculăm
1 1 1
2 x1004 + x 3014 x1004 (2 + x 2010 ) 1 2 + y2
∫ 1 + x 2010
−1
dx = ∫ 1 + x 2010
−1
dx =
1005 −∫1 1 + y 2
dy =
1 1
1 1 2 1
= ∫
1005 −1
(1 +
1+ y 2
)dy = ∫
1005 0
(1 +
1+ y2
)dy =
2
1
1 2 2 π
= (1 + ∫ dy ) = (1 + arctg1) = (1 + ) .
0 1+ y
2
1005 1005 1005 4
Vezi G.M. nr. 1 / 2005 (O.G: 403); G.M. nr. 4 / 2003 (24892)
112
Fie N = 2 ⋅ 4 ⋅ 6 ⋅ ... ⋅ 2008 − 1 ⋅ 3 ⋅ 5 ⋅ ... ⋅ 2007 .Arătaţi că 2009 divide pe N .
Publicată în GMB – 4 / 2009 (C.O:5019)
2 ⋅ 4 ⋅ 6 ⋅ ... ⋅ 2008 ≡ [(−2007) ⋅ (−2005) ⋅ (−2003) ⋅ ... ⋅ (−3) ⋅ (−1)]mod(2009)

≡ (1 ⋅ 3 ⋅ 5 ⋅ ... ⋅ 2007 ) mod(2009) .
Notăm A = 1 ⋅ 3 ⋅ 5 ⋅ ... ⋅ (2k − 1) , B = 2 ⋅ 4 ⋅ 6 ⋅ ... ⋅ (2k ) , C = 2k + 1 .
Observăm că
A = (C − 2k )(C − (2k − 2)) ⋅ ... ⋅ (C − 2) = M C + (− 1) ⋅ 2 ⋅ 4 ⋅ ... ⋅ (2k ) = M C + (−1) k ⋅ B .
k
Rezultă N = − M C + (1 + (−1) k +1 ) ⋅ B .
Mayhem Solutions
M 345. Proposed by John Grant McLoughlin, University of New Brunswick,

Fredericton, NB.
The area of isosceles ΔABC is q 15 .Given that AB = 2BC , express the perimeter
of ΔABC in terms of q .
Solution by Neculai Stanciu, High School “Saint Sava”, Berca, Romania.
Obviously q > 0 .
We have two cases.
1. Case. AB = AC > BC .
AB = AC = 2a, BC = a , and the perimeter is P = 5a .
5a a a 3a a 2 15 thehypothesis
With Heron’s formula we have S = ⋅( )⋅( )⋅( ) = = q 15 .
2 2 2 2 4
Results a = 2 q and the perimeter P = 10 q .
2. Case. AC = BC = a < AB = 2a .
We do in the same way as 1. Case, and obtain P = 4a,
thehypothesis
S = 2 a ⋅ ( a ) ⋅ ( a ) ⋅ ( 0) = 0 = q 15 .False.
In conclusion we have the solutions P = 10 q
113
Probleme rezolvate
M 349. Proposed by the Mayhem Staff.

1 1 1
(a) Find all ordered pairs of integers (x,y) with + = .
x y 5
1 1 1
(b) How many ordered pairs of integers (x,y) are there with + = ?
x y 1200
Solution by Neculai Stanciu, High School “Saint Sava”, Berca, Romania
1 1 1 5y
(a) + = ⇔ 5 y + 5 x = xy ⇔ 5 y = x( y − 5) ⇔ x =
x y 5 y −5
⎧y − 55y
5y ⎪
x= ∈Z ⇒ ⎨ ×( −5 ) ⇒ y − 5 5 y − 5 y + 25 ⇒ y − 5 25
y −5 ⎪ y − 5 y − 5 ⇒ y − 5 − 5 y + 25
⎩
⇒ y − 5 ∈ D25 = {± 1,±5,±25} ⇒ (1) y ∈ {6,10,30,4,0,−20}.
5y
x= ⇒ ( y, x) ∈ {(6,30), (10,10), (30,6), (4,−20), (0,0), (−20,4)}.
y −5
The pair (0,0) is not a solution.So he have 5(five) solutions
( y, x) ∈ {(6,30), (10,10), (30,6), (4,−20), (−20,4)} .
(b) We do in the same way as (a) point .

We get y − 1200 (1200) 2 . (1200) 2 = 2 8 ⋅ 3 2 ⋅ 5 4 , so he have (8+1)(2+1)(4+1)= 9 ⋅ 3 ⋅ 5
naturals divisors and 2 ⋅ (9 ⋅ 3 ⋅ 5) = 270 integers divisors of (1200) 2 .
If you eliminate the solution (0,0) there are so, 269 pairs of integers (x,y) are there with
1 1 1
+ = .
x y 1200
Mayhem Solutions
M 357. Proposed by Mayhem Staff.
Determine all real numnbers x that satisfay 3 2 x + 2 + 3 = 3 x + 3 x +3 .
( )
3 2 x + 2 + 3 = 3 x + 3 x +3 ⇔ 3 x
2
⋅ 9 + 3 = 3 x + 3 x ⋅ 27 , we denoted by 3 x = t , and results
9t 2 − 28t + 3 = 0 .
28 ± 676 28 ± 26 1
Δ = 28 2 − 4 ⋅ 3 ⋅ 9 = 676 , t1, 2 = = , t1 = 3 , t 2 = .
18 18 9
We return to the substitution and obtain x1 = 3, x 2 = −2 .
x ∈ {− 2,3} .
Mayhem Solutions
114
M 357. Proposed by George Tsapakides, Agrinio, Greece.

Let a, b and c be positive real numbers.Prove that
ab(a + b − c) + bc(b + c − a) + ca(c + a − b) ≥ 3abc.

x y
We use the Theorem: + ≥ 2 , ∀x, y ≥ 0 .
y x
x y
Proof. + ≥ 2 ⇔ ( x − y ) ≥ 0 .Q.E.D.
2
y x
We divide the equation ab(a + b − c) + bc(b + c − a ) + ca(c + a − b) ≥ 3abc , with abc ,
a +b−c b+c−a c +a −b
and obtain + + ≥3⇔
c a b
a b b c c a
⇔ + − 1 + + − 1 + + − 1 ≥ 2 + 2 + 2 − 3 = 3 .Q.E.D.
c c a a b b
Mayhem Solutions
M 357. Proposed by Mayhem Staff.

We denoted by: C = circle,

DE ∩ C = P, EF ∩ C = N , FG ∩ C = M , GD ∩ C = Q , GQ = GM = x ,
H = PrGF D , GH = x − 1, GD = x + 1, DH = 4 .
GH 2 + DH 2 = GD 2 ⇒ x = 4 .
EF = 2 ⋅ radius = 4 .
GF = GH + HF = 6
( DE + GF ) ⋅ EF
Area DEFG = = 18
2
115
Probleme rezolvate
Neculai STANCIU (CV)

Director
Profesor de matematicã
Studii
Master în management educaţional şi comunicare instituţionalã, SNSPA,
Bucureşti (2005 – 2007)
Licenţiat în matematicã, Universitatea Bucureşti (1992 – 1998)
Licenţiat al Facultãţii de Tehnologia Construcţiilor de Maşini, Universitatea
Tehnicã ’’Gh. Asachi’’ Iaşi (1987 – 1992)
Cursuri Postuniversitare pentru profesionalizarea pedagogicã a absolvenţilor de
învãţãmânt superior, Universitatea Politehnicã Bucureşti, (1994 )
Experienţă profesională
Titular la Grupul Şcolar Tehnic ‘’Sf. Mucenic Sava ‘’ , Berca, Buzãu
Lider de sindicat la Grupul Şcolar Tehnic ‘’Sf. Mucenic Sava ‘’ , Berca, Buzãu
(2004 –2005)
Director adjunct la Grupul Şcolar Tehnic ‘’Sf. Mucenic Sava ‘’ , Berca, Buzãu
(2005)
Director la Grupul Şcolar Tehnic ‘’Sf. Mucenic Sava ‘’ , Berca, Buzãu ( 2005 -
2008)
116
Lucrări publicate
Reflecţii Metodice şi Psihopedagogice, Editura Casa Corpului Didactic ’’I. Gh.
Dumitraşcu’’, Buzãu, 2005 (coautor)
Matematicã de vacanţã, Editura ’’Rafet’’, Rm. Sãrat, 2006 (coautor)
Monografie Zona – Berca – Buzǎu, Editura Casa Corpului Didactic ’’I. Gh.
Dumitraşcu’’, Buzãu, 2006 (coautor)
Matematicǎ gimnaziu & liceu, Editura ’’Rafet’’, Rm. Sãrat, 2007
Elemente de Management Educaţional, Editura ’’Rafet’’, Rm. Sãrat, 2007
(coautor)
Peste 100 de probleme şi comunicãri ştiinţifice
Peste 30 de articole de pedagogie şi metodicã
Altele
Membru în Biroul de conducere al Societãţii de Ştiinţe Matematice din România,
filiala Râmnicu Sãrat
Directorul revistei de cultură matematică pentu tineret „Sclipirea Minţii”
CUPRINS
Prefaţã / 3
I. Istoricul noţiunilor matematice studiate în gimnaziu şi liceu / 4
Bibliografie / 10
II. Probleme rezolvate / 11

Bibliografie / 100
III. Inegalitatea izoperimetricã / 101

Bibliografie / 110
IV. Aplicaţii ale coordonatelor baricentrice / 111

Bibliografie / 119
V. Teoreme fundamentale ale algebrei liniare, geometriei afine şi euclidiene /

120
Bibliografie / 125
VI. Calculul integral pentru funcţiile pare şi impare generalizate / 126

Bibliografie / 135
VII. Calculul integral în cazul funcţiilor periodice / 136

Bibliografie / 138
117
Probleme rezolvate
VIII. Rezolvarea analitică şi sintetică a unor probleme de geometrie în spaţiu / 139

IX. Asupra unei propoziţii şi aplicaţiile ei /
X. Generalizarea unor inegalităţi /
XI. Despre şirul lui Fibonacci /
Bibliografie / 147
Moto:
„Conştiinţa datoriei împlinite prelungeşte viaţa”
118

Neculai STANCIU

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Neculai STANCIU

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Dreptul de copyright:

Soluţia unei probleme trebuie privitã ca o sursã de metode şi idei care se

Berca, 2009 Autorul

Motto:“Aritmetica şi Geometria dispun de resurse bogate de dezvoltare a capacităţii

Savantul Academician, Solomon Marcus

Problemă pentru ciclul primar

Problemă pentru ciclul primar,

Găsiţi numărul abcd :2 ştiind că cifrele sale verifică relaţiile:

Problemă pentru ciclul primar,

Problema pentru clasa a V - a,

Numerele de forma a 2 b + ab 2 = ab(a + b) sunt numere pare.

Problema pentru clasa a V-a

Problema pentru clasa a V-a

Problema pentru clasa a V-a

Problema pentru clasa a V-a

Problema pentru clasa a V-a

Sã se afle x şi y numere naturale astfel încât

Problema pentru clasa a V-a

Sã se afle x şi y numere naturale astfel încât

Problema pentru clasa a V-a

Problema pentru clasa a V-a

Problemã pentru clasa a V-a

Problemǎ pentru clasa a V-a,

Problemǎ pentru clasa a V-a,

În câte zerouri se termină numărul A = 1 ⋅ 2 ⋅ 3 ⋅ ... ⋅ 2007 ?.

Soluţie. Numărul A conţine 2007 factori.Notăm cu [a ] partea întreagă a numărului a.

divide A .Deci A se termină cu 500 de zerouri.

Problemã pentru clasa a V-a

Determinati solutiile naturale ale ecuatiei :

Problemã pentru clasa a V-a,

Rezolvaţi în NxN ecuaţia :

1 2007 1 2007 2008

Problemã pentru clasa a V-a

Problemã pentru clasa a V-a

Problemã pentru clasa a V-a

Rezolvaţi în NxN ecuaţia :

Problemã pentru clasa a V-a

Sã se gãseascã numerele de forma abcd divizibile cu 15 care au 15 divizori.

Problemã pentru clasa a V-a

Sã se gãseascã numerele de forma abcde divizibile cu 15 care au 25 divizori.

Problemã pentru clasa a V-a

Sã se gãseascã numerele de forma abcde divizibile cu 35 care au 15 divizori.

Problemã pentru clasa a V-a

Sã se afle numerele naturale n şi m care verificã condiţiile:

Problemã pentru clasa a VI-a,

Aflaţi restul împãrţirii numãrului 3

Problemă pentru clasa a VI- a,

Publicată în RIM – nr.XIV -2007 (10115)

Soluţie.Se aplică Mica teoremă a lui Fermat: ∀a ∈ Z , p = prim, p ≠ a ⇒ a p −1 = M p + 1.

Să se determine mulţimea A = {x ∈ N / x = y + z , y = 3a, z = 6b, 0 ≺ a + 2b ≺ 4}.

Publicată în RIM – nr.XIV -2007 (10118)

Soluţie.(1) x = y + z = 3a + 6b = 3 ⋅ (a + 2b) ∈ N .Din 0 ≺ a + 2b ≺ 4 şi (1) rezultă

Soluţie.(1) x = y + z = na + 2nb = n(a + 2b)

Aflaţi restul împǎrţirii numǎrului N= ababab + 10 la 13.

Soluţie. Numǎrul ababab =10101 ⋅ ab = M 13 .Obţinem cǎ restul împǎrţirii numǎrului N la

Soluţie. Numǎrul ababab =10101 ⋅ ab = M 21 = M 37 .Obţinem cǎ restul împǎrţirii

Soluţie.(1) x = y + z = na + 2nb = n(a + 2b)

Problemǎ pentru clasa a V-a,

Soluţie.Primul element al lui A este pe de o parte 3 ⋅ 5 n + 1 şi pe de altă parte 5 n +1 − 9.

Problemǎ pentru clasa a V-a,

Soluţie.Primul element al lui A este pe de o parte 3 ⋅ 5 n şi pe de altă parte 5 n +1 − 11 + 1.

Să se găsească toate numerele de trei cifre care satisfac simultan condiţiile:

Soluţie.Fie a, b şi c cifrele numărului căutat şi, fără a restrânge generalitatea ,