Revist

a de matematic
a editat
a de Catedra de matematic
a
a Colegiului National Gheorghe S
incai, Baia Mare

Redactor sef:
Nicolae Musuroia

Redactor sef adjunct:

Dana Heuberger

Secretar de redactie:
Gheorghe Boroica
Comitetul de redactie:
Florin Bojor, C. N. Gheorghe Sincai Baia Mare
Meda Bojor, C. N. Gheorghe Sincai Baia Mare
Costel Chites, C. N. T. Vianu Bucuresti
Mihai Ciucu, Indiana University, Bloomington, In, U.S.A.
Meinolf Geck, Universitat Stuttgart, Deutschland
Cristian Heuberger, C. N. Gheorghe Sincai Baia Mare
L
acrimioara Iancu, Universitat Stuttgart, Deutschland
Ioan Muresan, C. N. Gheorghe Sincai Baia Mare
Cristina Ocean, C. N. Gheorghe Sincai Baia Mare
Crina Petrutiu, C. N. Gheorghe Sincai Baia Mare
Adrian Pop, C. N. Gheorghe Sincai Baia Mare
Vasile Pop, Universitatea Tehnica Cluj-Napoca
Ion Savu, C. N. Mihai Viteazul Bucuresti
Dumitru M. B
atinetu-Giurgiu, Bucuresti
Tehnoredactor
Marta Gae
Materialele spre publicare se vor trimite pe adresa:
Colegiul National Gheorghe Sincai, str. Gh. Sincai 25, Baia Mare
sau pe adresa de mail: musuroianicolae@yahoo.com;
dana.heuberger@yahoo.com
cu mentiunea pentru revista Argument
Revista va putea fi citita pe adresa http://www.sincaibm.ro/
c
Editura
CECONII Baia Mare (0262)434.391, 0788.466.414
ISSN 1582 3660

16

Argument

Alternative pentru calculul unor limite

Dan B
arbosu
Abstract. The focus of the note is to present unitar methods for computing
some limits.

Scopul notei este de a prezenta doua metode unitare (diferite) pentru calculul urmatoarelor limite (problema 4.10, pag. 22, [3]):
n
X

l1 = lim

l2 = lim

l3 = lim

k=1

n
X

sin

k=1

n
X

k
,
n2

k
,
sin
n
2

(2 n2 1).

(1)

(2)

(3)

k=1

Problemele enuntate sunt cazuri particulare ale urmatoarei probleme (P ),

propus
a de domnul prof. univ. dr. Mircea Ivan de la Universitatea Tehnica
din Cluj-Napoca (problema 4.9, pag. 22, [3]).
(P) Fie p N , a 0, iar f : [0, 1] R o functie ce admite derivate p
an
a
la ordinul p inclusiv, continue pe [0, 1]. Ar
atati c
a dac
a
f (0) = f (0) = = f (p1) (0) = 0,
are loc egalitatea
lim

n
X

k=1

ka
n

1
a+ p

f (p) (0)
.
p !(ap + 1)

Solutia problemei (P ) (vezi [3], pag. 97-98) se bazeaza pe dezvoltarea

functiei f n serie Mac-Laurin si aplicarea criteriului clestelui.
Aleg
and f (x) = sin x, a = p = 1 se obtine problema (1):
l1 = lim

n
X
k=1

sin

f (0)
cos 0
1
k
=
=
= .
2
n
(1 + 1) 1!
2
2
3

Argument

16

1
, p = 2, se regaseste problema (2):
2

n
X
f (0)
2 cos 0
1
k
sin2
l2 = lim
=
=
= .
n
n
(1 + 1) 2!
2 2!
2

Pentru f (x) = sin2 x, a =

k=1

C
and f (x) = 2 1, a = p = 1, se regaseste problema (3):
x

l3 = lim

n
X

f (0)
ln 2
=
= ln 2.
(1 + 1) 1!
2

(2 n2 1) =

k=1

Remarcam frumusetea si generalitatea problemei (P ), precum si faptul ca

ea contine si valoarea limitei ce se cere calculata.
Vom ncerca o alta rezolvare unitara a problemelor (1), (2), (3) care sa nu
fac
a apel la dezvoltarea n serie Mac-Laurin.
Urmand ideile din [1], sa observam ca cele trei probleme prezentate cer
calcularea limitei unui sir de numere reale (bn )nN , avand termenul general
bn =

n
X

f (ak (n)),

(4)

k=1

unde
ak (n) > 0, () k = 1, n;

(5)

lim ak (n) = 0, () k = 1, n;

(6)

lim

n
X

ak (n) = l R,

(7)

k=1

iar f : R R este o functie continua cu proprietatea

lim

x0

f (x)
= a R.
x

(8)

k
, n problema (2)
n2
k
k

f (x) = sin2 x, ak (n) = 2 iar n (3) f (x) = 2x 1, ak (n) = 2 .

n
n
Se va ncerca n continuare calculul limitei sirului (4).
f (ak (n))
= a, adica () > 0 exista
Din conditiile (6) si (8) gasim ca lim
n ak (n)
rangul N = N (), astfel ca () n > N au loc inegalitatile:
E usor de vazut ca n problema (1) f (x) = sin x, ak (n) =

a<

f (ak (n))
< a + .
ak (n)
4

(9)

Argument

16

Inmultind inegalitatile (9) cu ak (n) > 0 si adunand inegalitatile obtinute, se

obtine ca () n > N au loc:
a

n
X

ak (n)

k=1

n
X

n
X

ak (n) <

k=1

f (ak (n)) < a

k=1

n
X

ak (n)

k=1

n
X

ak (n).

(10)

k=1

Din (10), tin

and seama de (6), pentru 0 rezulta:
n
X

lim bn = lim

f (ak (n)) = a lim

k=1

n
X

ak (n) = al.

(11)

k=1

In cazul problemei (1) avem

X k
sin x
k
1
= 1, ak (n) = 2 , l = lim
=
2
n
x0 x
n
n
2
n

a = lim

k=1

si aplicand (11) gasim

lim

n
X

sin

k=1

1
k
= .
n2
2

Pentru problema (2) avem

n
X
sin2 x
k
1
k
a = lim
= 1, ak (n) = 2 , l = lim
=
n
x0
x
n
n2
2
k=1

si (11) conduce la
lim

n
X
k=1

k
1
sin
= .
n
2
2

Pentru problema (3) avem

X k
2x 1
k
1
= ln 2, an (n) = 2 , l = lim
=
n
x0
x
n
n2
2
n

a = lim

k=1

si (11) conduce la
lim

n
X

(2 n2 1 ) = ln
k

2.

k=1

Aplicand oricare din cele doua alternative prezentate, pot fi calculate urmatoarele limite:
n
X
k
(12)
l4 = lim
arcsin 2 ;
n
n
k=1

n
X
k
2
l5 = lim
arcsin
;
(13)
n
n
k=1

Argument
n
X

16

k2
;
n
n3
k=1

n
X
2 k k
.
l7 = lim
arctan
n
n4
l6 = lim

arctan

(14)
(15)

k=1

Multe probleme n care se pot aplica metodele prezentate au fost propuse

de-a lungul anilor la concursul de admitere la Universitatea Tehnica din ClujNapoca. Ele pot fi gasite n lucrarea [2].

Bibliografie
[1] B
arbosu, D., Asupra unor probleme de concurs, Argument, 15 (2013), 67
[2] C
ampean, V. si colectiv, Teste gril
a de matematic
a, U. T. Press, Cluj-Napoca,
2012
[3] Ivan, M., Problems in Calculus, Mediamira Science Publisher, Cluj-Napoca, 2005
Conf. univ. dr., Centrul Universitar Nord Baia Mare,
Universitatea Tehnic
a Cluj-Napoca
E-mail: barbosudan@yahoo.com

Argument

16

Asupra inegalitatii lui Ion Ionescu

D. M. B
atinetu-Giurgiu
Abstract. In this article there are presented some renements and new demonstrations of the IonescuWeitzenb
ock inequality.
In Gazeta Matematic
a, vol. III (15 septembrie 1897 - 15 August 1898), Nr. 2 din
Octombrie 1897, la pagina 52, Ion Ionescu - unul dintre fondatorii Gazetei Matematice
(G. M.) si unul dintre cei patru st
alpi ai Gazetei Matematice, a publicat problema:
273. S
a se arate c
a nu exist
a nici un triunghi pentru care inegalitatea:

4S 3 > a2 + b2 + c2
(I)
s
a fie adev
arat
a.
Solutiile acestei probleme apar n Gazeta Matematic
a, vol. III (15 septembrie
1897 - 15 August 1898), Nr. 12, August 1898, la paginile 281283 (vezi [1]), n care
se arat
a c
a n orice triunghi ABC are loc inegalitatea

a2 + b2 + c2 4S 3.
(1)
Abia peste 22 de ani, n anul 1919, Roland Weitzenb
ock a publicat n Mathematische Zeitschrift vol. 5, Nr. 12, pag. 137146, un articol n care demonstreaz
a
inegalitatea (1).
Ulterior, G. P
olya si G. Szeg
o demonstreaz
a c
a:

In orice triunghi ABC, cu notatiile obisnuite, are loc inegalitatea

ab + bc + ca 4S 3
(P S).
Prin urmare, dac
a tinem seama c
a
x2 + y 2 + z 2 xy + yz + zx, x, y, z R+ ,
rezult
a c
a

a2 + b2 + c2 ab + bc + ca 4S 3.

(2)

(3)
In acest mod, lumea matematic
a a atribuit inegalit
atii (1) denumirea de inegalitatea lui Weitzenb
ock, ceea ce este n total
a discordanta
cu adev
arul c
a Ion N.
Ionescu a fost descoperitorul acestei inegalit
ati.
A trebuit s
a treac
a 115 ani p
an
a c
and D. M. B
atinetu-Giurgiu si Neculai Stanciu
s
a observe c
a Ion N. Ionescu este adev
aratul descoperitor al acestei inegalit
ati si
astfel, cu lucrarea [1], au propus ca aceasta s
a poarte numele inegalitatea IONESCU

- WEITZENBOCK
(IW).
In [4], Artur Engel prezint
a 11 demonstratii ale inegalit
atii (IW), iar D. M.
B
atinetu-Giurgiu si N. Stanciu n [1] prezint
a 23 de demonstratii inedite ale acestei
inegalit
ati si nc
a trei rezultate suplimentare.

Argument

16

S
a remarc
am interesul pentru noi demonstratii ale inegalit
atii (IW) manifestat
de colaboratorii R. M. V. J. (a se vedea lucr
arile [2][9]).
Mai departe ne vom ocupa de unele ran
ari si noi demonstratii ale inegalit
atii
(IW), dup
a cum urmeaz
a:
1. Avem:

4
+ +
= (a2 + b2 + c2 ) (m2a + m2b + m2c )
3
2 2
=
(a + b2 + c2 )(m2a + m2b + m2c )
3
de unde, tin
and seama c
a ma ha , mb hb , mc hc , obtinem
2 2
2
2
2
(a + b2 + c2 )(h2a + h2b + h2c )
a +b +c
3
CBS 2
2

(aha + bhb + chc )2 = (aha + bhb + chc )

3
3

2
12
= 6S = S = 4 3S.
3
3
2. Avem:


1
1
1
a2 + b2 + c2 ab + bc + ca = abc
+ +
a
b
c
Bergstr
om
9
9abc
94RS
R

abc
=
=
= 4S 9 .
a+b+c
2p
2p
2p
2

(a2

a +b +c =

b2

c2 )2

(4)

Conform inegalit
atii lui Dragoslav S. Mitrinovic, avem:
R
p
1
R

.
2
2p
3 3
3 3
Din (4) si (M1) deducem c
a:

1
a2 + b2 + c2 ab + bc + ca 4S 9 = 4S 3.
3 3
3. Avem:

b2
c2
a2
b2
c2
a2
= 2S
+
+
+
+
2S
2S
2S
bc sin A
ca sin B
ab sin c
3

2S
a
b3
c3
=
+
+
abc sin A
sin B
sin c
2S
=
8R3 (sin2 A + sin2 B + sin2 C)
4R S
Bergstr
om 4R2
(a + b + c)2
4p2

(sin A + sin B + sin C)2 =

=
3
3
3

4
= p(3 3 r) = 4 3 pr = 4 3 S,
3

a2 +b2 +c2 = 2S

(M 1)

Argument

16

unde am tinut seama c

a, n conformitate cu inegalitatea lui Dragoslav S. Mitrinovic,
avem:

p 3 3 r.
(M 2)
4. S
a demonstr
am c
a:

a2 + b2 + c2 ab + bc + ca 4S

R+r
r

4S 3.

Euler

(5)

Intr-adev
ar



R+r
R+r
(ab + bc + ca)2 16S 2
r
r
R
2
2R
2
2
= 16S + 16S
= 16S + 16Sp r = 16S + 16Sp R
r
r
2
= 16S + 4p abc = 16S 2 + 2abc(a + b + c).

ab + bc + ca 4S

(6)

Conform relatiei lui Horner, avem:

16S 2 = (a + b + c)(a + b + c)(a b + c)(a + b c)
= ((b + c)2 a2 )(a2 (b c)2 )
= (a2 + b2 + c2 + 2bc)(a2 + 2bc b2 c2 )
= 4b2 c2 (b2 + c2 a2 )2
= 4b2 c2 a4 b4 c4 2b2 c2 + 2a2 b2 + 2a2 c2
= a4 b4 c4 + 2(a2 b2 + b2 c2 + c2 a2 )
si atunci din (6) deducem c
a:
(ab + bc + ca)2 a4 b4 c4 + 2a2 b2 + 2b2 c2 + 2c2 a2 + 2abc(a + b + c)
a2 b2 + b2 c2 + c2 a2 + 2abc(a + b + c)
a4 b4 c4 + 2a2 b2 + 2b2 c2 + 2c2 a2 + 2abc(a + b + c)
a4 + b4 + c4 a2 b2 + b2 c2 + c2 a2 ,
relatie adev
arat
a n virtutea faptului c
a x2 +y 2 +z 2 xy+yz +zx, x, y, z R+ .
5. Dac
a m R+ , atunci

a2m+2 + b2m+2 + c2m+2 4m+1 S m+1 ( 3)1m .

(7)

Argument

16

Demonstratie. Conform inegalit

atii lui J. Radon avem:
U = a2m+2 + b2m+2 + c2m+2 = (a2 )m+1 + (b2 )m+1 + (c2 )m+1
1
m (a2 + b2 + c2 )m+1
3
m+1
p
1 p 2
= m
a + b 2 + c2 a 2 + b 2 + c2
3

m+1

p
1
4
2
2
2
2
2
2
= m
a +b +c
(ma + mb + mc )
3
3
p
m+1

2m+1

,
a2 + b2 + c2 h2a + h2b + h2c
m+1
3m
3
iar conform inegalit
atii C-B-S rezult
a:
2m+1
2m+1
m+1
m+1
=
m+1 (a ha + b hb + c hc )
m+1 (6S)
m
m
3
3
3
3
m+1 m+1 m+1
m+1 m+1
1m
4
S
3
4
S
3
m+1 m+1
=
S
3
, q.e.d.
m+1 = m+1 = 4
3m
3
3

Bibliografie
[1] B
atinetu-Giurgiu D. M. si Stanciu N., Inegalit
ati de tip Ionescu-Weitzenb
ock,
G. M. seria B, nr. 1/2013, 110
[2] B
atinetu-Giurgiu M. D., Inegalitatea lui Ion Ionescu, Revista Matematic
a din
Valea Jiului (R.M.V.J.) nr. 1/2014, 1720
[3] Bican Corneliu, O rafinare a inegalit
atilor Weitzenb
ock si P
olya-Szeg
o, R.M.V.J.
nr. 2-3/2010, pag. 9
[4] Engel Artur, Probleme de matematic
a strategii de rezolvare, Ed. GIL, Zal
au,
2006
[5] Marchidan Minodora, O rafinare a unei inegalit
ati, R.M.V.J. nr. 2/2014, pag. 25
[6] Marian Maria Cristina, O extindere a inegalit
atii Ionescu-Weitzenb
ock, R.M.V.J.
nr. 2/2014, 2324
[7] Minculete Nicusor, Problema 25803 din Gazeta Matematic
a
[8] Stoica Gheorghe, Asupra problemei O.C.G., 75, R.M.V.J. nr. 4/2007, 1416
[9] Veleku Bucsi Octavia, O alt
a rafinare a inegalit
atilor Ionescu-Weitzenb
ock si
P
olya-Szeg
o, R.M.V.J. nr. 2/2014, 22-23

Profesor, Bucuresti

10

Argument

16

Elemente de aritmetica n Egiptul Antic

Daniela Chites si Costel Chites
Abstract. In this paper we present the arithmetic operations known by the
ancient Egyptians, as we have learned from the papyruses discovered, deciphered and
studied in the last 200 years. Well see some of the problems that were written on
the papyruses, whence we become aware of the fact the Egyptians know how to solve
linear equations and, therefore, how to deal with practical problems.

1. Introducere
Evidentiem rolul deosebit pe care l-a avut stiinta egiptean
a, care, prin acumularea de cunostinte, a str
alucit n lumea Mediteranei. Societatea egiptean
a a f
acut
progrese datorit
a fertilit
atii solului din apropierea Nilului, a climei pl
acute, a barierelor naturale (desert, mare). Rev
arsarea anual
a a Nilului a determinat m
asurarea
loturilor de p
am
ant cu ajutorul sforilor, ceea ce a condus treptat la crearea geometriei empirice, apoi a aritmeticii. S
tiinta matematic
a s-a nripat mai nt
ai n Egipt,
c
aci acolo era ng
aduit castei preotilor s
a aib
a r
agaz ndeajuns, arma Aristotel n
Metazica. Grecii recunosteau c
a matematica venea din Egipt. Marii ntelepti greci
(Thales, Pitagora, Lycurg, Solon, Platon, Eudoxos, etc) s-au format n Egipt. Vechea
civilizatie egiptean
a, care si cunoscuse apogeul cu mult timp n urm
a, exercita nc
a
o atractie vie asupra tinerei lumi elene. Monumentele de proportii colosale, nalta
cultur
a religioas
a, Misterele antice, cultura ei stiintic
a - atestat
a de numeroasele
papirusuri de astrologie si medicin
a - continuau s
a-i uimeasc
a pe greci. De exemplu,
initierea ezoteric
a, stiinta Numerelor, primele fundamente ale stiintei, au fost studiate n Egipt de c
atre Pitagora timp de 22 de ani. Templele egiptene reprezentau
imaginea lumii, ind transpunerea arhitectural
a a ordinii cosmice. Templul era casa
zeului, adic
a constructia ce ad
apostea statuia divinit
atii. Construirea unui templu reprezenta pentru vechii egipteni a crea lumea din nou. Unele temple contineau
tratate medicale, liste geograce si chiar texte literare. Religia egiptenilor era politeist
a. Ei nu tindeau spre monoteism, deoarece utilizau un sincretism specic, prin
intermediul c
aruia o divinitate nu-si pierdea identitatea. Cu aproximativ 3500 ani
.Hr. a ap
arut scrierea hieroglic
a (sacr
a) inscriptionat
a pe piei, papirusuri si monumente. Descifrarea hieroglifelor a fost realizat
a abia n anul 1824, de c
atre orientalistul
Jean-Francois Champollion. Scrierea hieroglic
a a evoluat apoi n cea hieratic
a (religioas
a) si n scrierea demotic
a (popular
a). Fenicienii au nlocuit mai t
arziu (n jurul
anului 1500 .Hr.) semnele pictograce ce exprimau lucruri (hieroglifele) cu semne ce
exprimau sunete (litere), invent
and astfel alfabetul (ce nu continea vocale). Scrierile
arameic
a si ebraic
a au la baz
a alfabetul fenician. Dup
a anul 1000 .Hr., grecii au

11

Argument

16

preluat alfabetul fenician si i-au ad

agat vocalele. Mai t
arziu, acesta a fost preluat de
c
atre romani.
2. Operatii aritmetice
Sistemul de numeratie egiptean era zecimal. Utilizau sapte hieroglife, reprezent
and puterile lui 10, si anume: 1 = 100 = |, 10 = = m
aner, toart
a, 102 = 5 =
3
4
5
6
spiral
a, 10 = = lotus, 10 =  = deget, 10 = un mormoloc, 10 = om n genunchi
care se roag
a (nedep
asind num
arul 10.000.000). Reprezentarea numerelor se realiza
aditiv, numerele ind scrise orizontal de la st
anga la dreapta, sau invers, sau chiar si
pe vertical
a, de sus n jos.
De exemplu: 5 5


||| |||
reprezenta num
arul 276. Zece simboluri de acelasi tip erau nlocuite de un simbol de
valoare superioar
a. Egiptenii utilizau n mod constant un aranjament clar si estetic.
Sursele directe sunt: 1) Papirusul Reisner ( 1880 .Hr.), 2) Papirusul de la Kahun
( 1850 .Hr.), 3) Papirusul Rhind ( 1780 .Hr., executat de scribul Ahmes prin
copierea unui text mai vechi, din 1850 .Hr.), 4) Papirusul de la Moscova ( 1950
.Hr.), 5) Papirusul de la Berlin ( 1465 .Hr.), 6) Papirusul Rollin ( 1350 .Hr.), 7)
Papirusul de la Cairo (sec. IV .Hr.).
Inmultirea egiptean
a se realiza prin dubl
ari succesive si adunare.
1
2
4
8

De exemplu, efectuau astfel 13 15:

15
30
60
120
195

V
V
V

In scrierea actual
a, calculul revine la: 13 15 = (1+ 4+ 8) 15 = 15 + 60 + 120 = 195.
Reprezentarea n binar nu a constituit o dicultate pentru calculatorul egiptean.
Imp
artirea se realiza tot prin procedeul de dublare.

De exemplu, 1035 : 45 se realiza astfel:

1
2
4
8
16
23

45
90
180
360
720

V
V
V

Ne oprim la 720, deoarece dublul lui 1440 este mai mare dec
at 1035. Cum
1035 = 720 + 180 + 90 + 45, c
atul va : 16 + 4 + 2 + 1 = 23.

12

Argument

16

1
, n N, n > 1,
n
numite fractii alicote sau unitare (c
atimi), cunoscute si sub denumirea de fractii
3
1 
2
si , care
egiptene. Astfel se noteaz
a = n = n. Existau dou
a exceptii, fractiile:
n
3
4
2 =
aveau simboluri speciale. Noi vom nota = 3.
3
k
P
m
Fractia
o reprezentau ca sum
a de fractii alicote. Cum m =
ai 2i , unde
n
i=0
2
ai {0, 1}, rezult
a c
a ei aveau nevoie s
a reprezinte fractiile de forma
ca sum
a de
n
fractii alicote.
Pentru usurinta calculelor, n Papirusul Rhind, Ahmes a ntocmit, f
ar
a erori, un tabel
1
pentru dublarea fractiilor de forma , pentru 5 n 101, n impar.
n
C
and mp
artirile nu erau exacte, egiptenii utilizau fractiile de forma

Prezent
am o parte a tabelului realizat de Ahmes:

Fractia
unitar
a
1
5
1
7
1
9

Fractia
dublat
a
1
1
+
3 15
1
1
+
4 28
1
1
+
6 18

3
ca sum
a de fractii alicote astfel:
7
3
2+1
2
1
1
1
1
=
= + = +
+ .
7
7
7
7
4
28
7

De exemplu, descompuneau astfel fractia

Remarc
a. In anul 1880, matematicianul J. J. Sylvester a dat demonstratia
2
scrierii oric
arei fractii subunitare diferit
a de
ca sum
a de fractii alicote distincte.
3
a
1
a
1
Intr-adev
at <
.
ar, dac
a (0, 1), q N, q 2 astfel nc
b
q
b
q1
a 1
aq b
Rezult
a 0 aq b < a si =
, unde 0 aq b < a. Se rationeaz
a prin
b q
bq
inductie dup
a num
ar
atorul fractiei.
Exemplu.
1
<
3
1
<
4

2
<
5
2
<
7

2
1

5
2

1
=
3
1
=
4

1
2
, de unde =
15
5
1
2
, de unde =
28
7

1
+
3
1
+
4

13

1
, exact ca n tabelul lui Ahmes.
15
1
, exact ca n tabelul lui Ahmes.
28

Argument

16

2
1
2 1
1
2
1
1
1
< < =
, de unde = +
, care nu coincide cu scrierea lui
5
9
4
9 5
45
9
5 45
Ahmes.
Rezult
a c
a scrierea fractiilor ca sum
a de fractii alicote nu este unic
a. Scrierea lui
Ahmes este de preferat, deoarece numitorii sunt numere pare si la o eventual
a dublare
a fractiei, are loc o simplicare.
Prezent
am mp
artirea cu rest pe care o realizau vechii egipteni.

Exemplu. S
a se efectueze mp
artirea 289 : 7

Deducem

1
2
4
8
16
32

7
14
28
56
112
224

289
2
1
1
= 41 + = 41 + +
, deoarece din acest tabel avem dublarea lui
7
7
4 28

1
.
7
Remarc
a.
1
1
1
=
+
.
n
n + 1 n(n + 1)
Astfel, numitorii devin pari si prin amplicare cu 2, rezultatul se simplic
a.
1
1
2
1
1
1
1
1
=
+

=
+
=
+
.
De exemplu,
97
98 97 98
97
49 97 49
49 4753

Dac
a n N, n 5, n impar, atunci putem scrie

Problema nr. 70 din Papirusul Rhind

S
a se efectueze mp
artirea 100 : 7248, unde d = 72 4 8 = 7 +
Text
1 7248
2 15 2 4
4 31 2
8 63
=

Solutie.

/3 5 4

63 8
/42 126 4

2
3

1 1 1
+ + .
2 4 8

Explicatii
1d
2d
4d
8d

Avem 23 d + 8d + 4d = 99 34
Lipseste 14 din 100
8d = 63
1
deci 63
d=

1
8

2
63
2
63

d = 14
1
1
= 42
+ 126
, egalitate care
se g
aseste n tabelul din Papirus

14

Argument

16

=
2
1
1
+
+
= 12 3 42 126.
3 42 126
Vechii egipteni nu au cunoscut conceptul de sum
a innit
a (serie). Fractiile aveau o
reprezentare nit
a n sistemul binar.

Deci 100 : 7248 = 4 + 8 +

Problema nr. 36 din Papirusul Rhind

Determinati forma standard a fractiei

Solutie.

1
2
4
106
53
212

106
53
262
1
2
2

Deci

30
.
106

1
1
1
1
30
= +
+
+
.
106
4 53 106 212

Problema nr. 30 din Papirusul Rhind.

O m
arime si un sfert din aceasta fac mpreun
a 15. C
at este m
arimea?
Solutie. M
arimea (gr
amada) era necunoscuta la egipteni, pe care o numeau aha
x
(ahe sau hau). In scrierea actual
a, avem x + = 15. Pentru x1 = 4 vom obtine
4
x1
= 5. Deci prin nmultire cu 3, vom obtine rezultatul: x = 4 3 = 12.
x1 +
4
Remarc
a. Se consider
a c
a egiptenii au rezolvat astfel de probleme prin metoda,
denumit
a mai t
arziu, a falsei ipoteze. Aceast
a metod
a a fost utilizat
a apoi la babilonieni, chinezi, indieni, musulmani si, n Evul Mediu, de europeni. Ea a iesit apoi
din uz, datorit
a metodelor algebrice.
1
1
1
x+
x + +
x = q, scribul lua pentru aha
Pentru ecuatia de forma
p1
p2
pn
q
solutia x = p1 p2 . . . pn si obtinea valoarea q . Solutia corect
a este x = x .
q
Aceast
a idee de proportionalitate a ap
arut astfel ca metod
a de rezolvare pentru prima
dat
a n istoria matematicii.
3. Concluzii
Egiptenii stiau s
a descompun
a o fractie ntr-o sum
a de fractii alicote. Cel mai
probabil, aceast
a scriere nu este unic
a.
Fractiile alicote (unitare) reprezentau temelia pentru operatiile de calcul.
Probabil c
a ei au reusit s
a dezvolte metode generale de calcul, bazate pe exemple
concrete. Acesta a fost un prim pas spre abstractizare.
Egiptenii au rezolvat ecuatii liniare ale c
aror solutii erau numere rationale.
Metoda de nmultire folosit
a de egipteni a fost preluat
a de vechii greci.

15

Argument

16

4. Exercitii propuse
1. a) S
a se scrie urm
atoarele numere naturale ca sume de puteri diferite ale lui
2:
i) 20; ii) 31; iii) 17
b) S
a se transforme n baza 2 numerele precedente.
2. S
a se efectueze nmultirea egiptean
a 12 18.
3. S
a se efectueze mp
artirea egiptean
a 840 : 35.
2 4 5 2
,
,
,
.
11 11 11 13
5. S
a se arate c
a: 2 + 4 + 8 + 16 + 32 + 64 < 1. C
at lipseste p
an
a la un ntreg?
Plutarch (45-120 d.Hr.), n scrierea Isis si Osiris, prezint
a ochiul lui Horus, n
care sunt reprezentate primele sase inverse ale puterilor lui 2. Partea care lipseste
p
an
a la unitate este ad
agat
a de c
atre zeul savantilor, Thoth.
4. S
a se reprezinte ca sum
a de fractii alicote fractiile:

Bibliografie
[1] Albu C. Adrian, O istorie a matematicii, Antichitatea p
an
a n secolul V I, Ed.
Nomina, Pitesti, 2009
[2] Alten H.-W., Djafari A. Naini, Eick B., Folkerts M., Schlosser H., Schlote K-H.,
Wesem
uller-Koch, Wuing H., 4000 Jahre Algebra, Springer Spektrum, 2014
[3] Chites C., Chies D., Heuberger D., Musuroia, N., Matematic
a, Teme suplimentare
pentru clasa a V -a, Ed. Corint, Bucuresti, 2013
[4] Ciho Miron, Civilizatia Egiptului greco-roman. Plutarch Despre Isis si Osiris,
Ed. Univ. Bucuresti, 2000
[5] Kolman E., Istoria matematicii n Antichitate, Ed. S
tiintic
a, Bucuresti, 1963
[6] S
tef
anescu Mirela, 15 lectii de istoria matematicii, Editura Matrix Rom, Bucuresti,
2008
[7] http:/www-groups.dcs.st-and.ac.uk/history/Hist Topics/Egyptian papyri.html
[8] http:/www-groups.dcs.st-and.ac.uk/history/Hist Topics/Egyptian numerals.html

Profesor, Bucuresti
Lector dr., Bucuresti

16

Argument

16

O alta demonstratie a lemei lui Blundon

Leonard Giugiuc
Abstract. In this note we give an elementary proof of one of Blundons Lemma,
using Rolles sequence for certain function.
Una din cele mai cunoscute inegalit
ati datorate lui W. J. Blundon este:
Lema. Dac
a x, y, z (0, ), astfel nc
at x + y + z = xyz, atunci

(x 1)(y 1)(z 1) 6 3 10.

Vom vedea, n cele ce urmeaz
a, o demonstratie a acestei n care vom folosi
cunostinte deanaliz
a
matematic
a.

3
3
3
3
3
3
Not
am
= a,
= b si
= c, deci x =
,y=
,z=
.
x
y
z
a
b
c
Mai mult, x + y + z = xyz ab + bc + ca = 3.
Inegalitatea de demonstrat devine:

a + b + c + 2 3 3 abc 2 3.
avem (a + b + c)2 3(ab + bc + ca) = 9, deci a + b + c 3.
Not
am a + b + c = 3 s si abc = p. Avem ab + bc + ca = 3.
Vom determina p > 0 pentru care ecuatia t3 3s t2 + 3 t p = 0 are toate r
ad
acinile
strict pozitive. Vom folosi metoda lui Rolle.

Fie h : R R, h(t) = t3 3s t2 + 3 t p. Derivata sa are r

ad
acinile s s2 1
si

p
s
h s s2 1 = 3s 2s3 + 3(s2 1) 2 p,

p
s
h s + s2 1 = 3s 2s3 2(s2 1) 2 p.

Deoarece h(0) < 0 si s s2 1 > 0, folosind s

irul lui
Rolle, deducem
c
a h are
toate
r
ad
acinile pozitive, dac
a si numai dac
a h s s2 1 0 si h s + s2 1 0,
adic
a, dac
a si numai dac
a
s

3s 2s3 2(s2 1) 2 p 3s 2s3 + 2(s2 1) 2 .

Fie functiile f, g : [1, ) R,
s

f (s) = 3s 2s3 2(s2 1) 2 , g(s) = 3s 2s3 + 2(s2 1) 2 .

Folosindu-le derivata nt
ai, se arat
a usor c
a f si g sunt strict descresc
atoare.

2
Mai mult, avem f
= 0 si lim = 0.
s
3

17

Argument

16

2
Dac
a s 1, , atunci h are r
ad
acinile pozitive dac
a si numai dac
a
3

s
s
p 3s 2s3 2(s2 1) 2 , 3s 2s3 + 2(s2 1) 2 .
2
Dac
a s , atunci P are r
ad
acinile pozitive dac
a si numai dac
a
3

s
p 0, 3s 2s3 + 2(s2 1) 2 .
Asadar avem:

3
a + b + c + 2 3 3 abc 3s + 2 3 3 3s 2s3 2(s2 1) 2 ,

2
2
pentru s 1,
si a + b + c + 2 3 3 abc 3s, pentru s .
3
3

2
Evident, pentru s avem 3s 2 3.
3

2
Folosind variatia functiei u, se arat
a c
a pentru s 1, , avem
3

3
3
2
u(s) = 3s + 2 3 3 3s 2s 2(s 1) 2 2 3.

Bibliografie
[1] Blundon W. J., Inequalities with the triangle, Canad. Math. Bull. 8 (1965),
615626
[2] Blundon W. J., Problem E 1935, The Amer. Math. Monthly, 73 (1966), 1122
[3] Dospinescu G., Lascu M., Pohoata
C., Tetiva M., An elementary proof of Blundons
inequality, Journal of Inequalities in Pure and Applied Mathematics, 9 (2008),
issue 4, article 100 http://jipam.vu.edu.au/

Profesor, Colegiul National Traian, Drobeta-Turnu Severin

18

Argument

16

Asupra unei probleme din Gazeta Matematica

Dana Heuberger
Abstract. In this note we will see an elementary solution of the problem 26856
from G.M.-B nr. 12/2013.
In Gazeta Matematic
a nr. 12/2013, la sectiunea Clasele a XI-a si a XII-a,
ap
area urm
atoarea problem
a:
Problema 1. Not
am cu {a} partea fractionar
a a num
arului real a. S
a se calculeze

n
n
n
1
n

+
+
+ +
.
lim
n n2
1
2
3
n2
Mihai Piticari, Sorin R
adulescu, Gazeta Matematic
a 12/2013
Solutia acestei probleme, publicat
a n Gazeta Matematic
a nr. 6-7-8/2014, face
apel la integrabilitatea n sensul lui Darboux a unei functii continue, ind asadar
accesibil
a doar elevilor din clasa a XII-a care se preg
atesc pentru olimpiadele scolare.
Vom prezenta, n cele ce urmeaz
a, o solutie elementar
a, la ndem
ana unui elev de
clasa a XI-a.
Pentru n N , not
am cu an termenul general al sirului din enunt. Avem

1
n
n
n
n
n
n
+ + +
an = 2 + + +
n
1
2
1
2
n2
n2
= b n cn ,
unde
1
n

bn =

1
1
1
+ + +
1
2
n2

si

1
1
n
n
n

+
+

+
.
=
n2
n2
1
2
n2
Aplic
and lema Cesaro-Stolz, obtinem:
cn =

lim bn = lim

= lim
n

1
1

1
2

+ +

1
n2

1
n2 + 1

1
n2 + 2

+ +

1
2
n + 2n + 1

Avem:

2n + 1
1
1
1
2n + 1

+
+ +

n2 + 2n + 1
n2 + 1
n2 + 2
n2 + 2n + 1
n2 + 1

19

Argument

16

si folosind criteriul clestelui rezult

a c
a lim bn = 2. Determin
am p
artile ntregi care
n

apar n sirul (cn )n1 . Pentru n N, n 2 si t = 1, n 1, avem:

n
n
n
n2
n
n2

=tt <t+1
< k
<k 2 .
2
t+1
t
(t + 1)
t
k
k

2
2
n
n
n
Asadar, exist
a

valori pentru k, astfel nc

at = t.
t2
(t + 1)2
k

n
In plus, = n k = n2 . Obtinem:
k

2 2
2 2
n2
1
n2
n
n
n
n
cn = 2

1+

2+

3+
n
1
4
4
9
9
16

2
n2
n
+ +

(n 1) + n .
(n 1)2
n2

2 2

n
n2
1
n
+
+ +
Asadar, cn = 2 n2 +
+
1
.
n
4
9
(n 1)2
Folosind inegalitatea p
artii ntregi, rezult
a
2

2
1 n
n
n2
1+ 2
+
+ +

n
+
3
< cn
n
4
9
(n 1)2

1 n2
n2
n2
1+ 2
+
+ +
+
1
,
n
4
9
(n 1)2
adic
a
1
1
n3
1
+ 2 + +

< cn
22
3
(n 1)2
n2
1
1
1
1
1 + 2 + 2 + +
+ 2
(1)
2
3
(n 1)2
n

1
1
1
1
2
Deoarece lim 1 + 2 + 2 + +
+ 2 =
, utiliz
and criteriul clestelui
2
n
2
3
(n 1)
n
6
2

2
in inegalitatea (1), obtinem c
a lim =
si apoi deducem c
a lim an = 2
.
n
n
6
6
1+

Bibliografie
[1] Gazeta Matematic
a nr. 12/2013
Profesor, Colegiul National Gheorghe S
incai, Baia Mare

20

Argument

16

S
iruri definite prin recurente alternative
Vasile Pop
Abstract. In this article there are presented some ideas in connection with the
approach to problems with alternating recurrences.

Pentru a intui de la nceput ce sunt recurentele alternative, vom ncepe prin

prezentarea unei probleme de acest tip, dat
a la faza nal
a a Olimpiadei Nationale de
Matematic
a din 2000.
Problema 2, clasa a XI-a, 2000
Se consider
a un sir (xn )n definit astfel: x0 R\Q si xn+1 =

xn + 1
sau xn+1 =
xn

xn + 2
, pentru orice n N. S
a se studieze convergenta acestui sir.
Vasile Pop
2xn 1
x+1
Solutie. Consider
am functiile f, g : R\Q R\Q, f (x) =
,
x
x+2
g(x) =
, x R\Q, care sunt bijective si veric
a relatiile f g = g f , f n (x) =
2x 1
Fn+1 x + Fn
, x R\Q, n N, unde (Fn )n1 este sirul lui Fibonacci, g g(x) = x,
Fn x + Fn1
x R\Q.
Cu aceste notatii rezult
a c
a, dup
a determinarea termenilor x0 , x1 , . . . , xn , urm
atorul termen din sir poate ales n dou
a moduri: xn+1 {f (xn ), g(xn )}.
Ne putem imagina generarea sirului (xn )n astfel: avem un joc cu dou
a taste F si G.
Pornind de la un num
ar irational x0 R\Q, dac
a ap
as
am pe tasta F obtinem x1 =
f (x0 ) si dac
a ap
as
am pe tasta G obtinem x1 = g(x0 ). Continu
am jocul construind
aleator sirul (xn )n dup
a regula: dac
a la al (n + 1)-lea pas ap
as
am pe tasta F , g
asim
xn+1 = f (xn ), si dac
a ap
as
am pe tasta G, g
asim xn+1 = g(xn ). Prin conventie,
consider
am c
a am jucat bine dac
a sirul obtinut este convergent si c
a am jucat prost
dac
a sirul obtinut este divergent.
Deoarece f g = g f , rezult
a c
a dac
a n primii n pasi am ap
asat de kn ori tasta F
si de n kn ori am ap
asat tasta G, nu conteaz
a n ce ordine am f
acut aceste alegeri.
Obtinem xn = f kn (x0 ) sau xn = f kn (g(x0 )).
Pentru nalizarea solutiei not
am M = {n N| |xn+1 = f (xn )} si consider
am dou
a
cazuri.
1. Dac
a multimea M este nit
a, atunci de la un rang ncolo sirul este alternant
lu
and dou
a valori: f k (x0 ) si f k (g(x0 )). Av
and dou
a subsiruri constante, conditia de

21

Argument

16

convergenta
este:

f k (x0 ) = f k (g(x0 )) x0 = g(x0 ) x0

1 5 1+ 5
,
.
2
2

Astfel c
a n acest caz (dac
a am ap
asat tasta F doar de un num
ar nit de ori),
sirul
1 5
(xn )n este convergent, dac
a si numai dac
a termenul de pornire x0 este
sau
2

1+ 5
.
2
2. Dac
a multimea M este innit
a, atunci exist
a dou
a submultimi de numere
naturale (an )n si (bn )n , cel putin unul nem
arginit astfel ca: xn = f an (x0 ) sau xn =
f bn (g(x0 )). Deoarece

Fn+1 x0 + Fn
1+ 5
lim f n (x0 ) = lim
=
,
n
n Fn x0 + Fn1
2
rezult
a c
a n acest caz, pentru orice x0 R\Q, sirul este convergent si are limita

1+ 5
L=
.
2
Trecem acum la denitia general
a a sirurilor denite prin recurente alternative.
Fie F1 = {fi | i I} o familie de functii fi : R R sau fi : C C, i I, unde I
este o multime de indici, si F2 = {gj | i J} o familie de functii gj : R R R sau
gj : C C C, j J, unde J este o multime de indici.
Definitia 1. Se numeste sir definit prin recurent
a alternativ
a de ordin I, determinat de familia de functii F1 , orice sir (an )nM care veric
a relatia de recurenta

an+1 {fi (an )| |i I}, pentru orice n N, unde primul termen a0 R sau a0 C
este dat.
Definitia 2. Se numeste sir definit prin recurenta
alternativ
a de ordin II, determinat de familia de functii F2 , orice sir (an )nM care veric
a relatia de recurenta

an+1 {gj (an , an1 ) | g J}, pentru orice n 1, unde termenii initiali a0 , a1 sunt
dati.
Oservatie. a) Conform denitiilor 1 si 2, o familie de functii F1 sau F2 deneste
o innitate de siruri deoarece, pentru orice n M , avem alternative de a alege an+1
n |F1 |, respectiv |F2 | moduri.
Vom nota cu A(F1 ; a0 ), respectiv A(F2 ; a0 , a1 ) multimea tuturor acestor siruri
si cu M(F1 ; a0 ), respectiv M(F2 ; a0 , a1 ) multimea tuturor termenilor acestor siruri.
b) Dac
a F = {f1 , f2 } si f1 f2 = f2 f1 (ca n problema discutat
a), multimea
M(F ; a0 ) este {f1n (f2m (a0 )) | m, n N|}.
c) Multimea M(F1 ; a0 ), respectiv M(F2 ; a0 , a1 ) poate contine at
at siruri convergente c
at si siruri divergente, at
at siruri m
arginite c
at si siruri nem
arginite, at
at
siruri monotone c
at si siruri nemonotone.
d) Un posibil domeniu de studiu al sirurilor denite prin recurente alternative ar
: n ce conditii, asupra functiilor din familia F si asupra termenilor initiali, toate

22

Argument

16

sirurile din multimea A(F , a0 ) au aceeasi comportare - sincron

a, relativ la monotonie,
m
arginire, convergenta
?
In ce conditii multimea M(F , a0 ) este finit
a, m
arginit
a,
dens
a?
Un caz particular de siruri denite prin recurente alternative de ordin doi, care
conduc la multimi interesante n planul complex (retele plane), sunt sirurile n care
functiile g : C C sunt de forma g(z, u) = a z + b u, z, u C cu a, b C xate.
D
am un singur rezultat despre astfel de siruri.
Teorem
a. Dac
a a C si |a| < 1, atunci toate sirurile (zn )n care verific
a relatia
de recurenta
alternativ
a: zn+1 {(1 a)zn + a zn1 , (1 a)zn + a zn1 } pentru orice
n 1 si z0 , z1 C, sunt convergente.
Demonstratie. Avem
zn+1 zn = (a)(zn zn1 ) sau zn+1 zn = (a)(zn zn1 ).
In ambele cazuri avem
|zn+1 zn | = |a| |zn zn1 | = = |a|n |z1 z0 |.
Avem
|zn+p zn | |zn+p zn+p1 | + |zn+p1 zn+p2 | + + |zn+1 zn |


|a|n+p1 + |a|n+p2 + + |a|n |z1 z0 |
= |a|n

1 |a|p
|z1 z0 | n
|z1 z0 | <
|a| ,
1 |a|
1 |a|

deci pentru |a| < 1, sirul (zn )n este sir Cauchy (fundamental), deci sir convergent.

Conf. univ. dr., Universitatea Tehnic

a Cluj-Napoca
Str. C. Daicoviciu 15
400020 Cluj-Napoca, Romania
E-mail: vasile.pop@math.utcluj.ro

23

Argument

16

Tabara de matematica,
Baia Mare, 2014
Organizatori: Inspectoratul Judetean Maramures, Centrul Judetean pentru Tineri
Capabili de Performanta
, Filiala MM a SSMR.
Loc de desf
asurare: Colegiul National Gheorghe S
incai.
Directorul taberei: prof. Nicolae Musuroia
Profesori participanti: Bojor Florin, Bojor Meda, Boroica Gheorghe, Heuberger
Cristian, Heuberger Dana, Musuroia Nicolae, Petrutiu Crina, Pop Adrian - de la C.
N. Gheorghe S
incai; Boroica Gabriela, F
arcas Natalia, Darolti Erika, Zlamparet
Horia de la C. N. Vasile Lucaciu; Longaver Ludovic de la L. T. Nemeth Laszlo;
Cioclu Costel, Podin
a Camelia, Ocean Cristina - de la L. T. Emil Racovita
; Pop
Radu de la Liceul Sanitar; F
an
atan Nelu, Friedrich Gabriela - de la C. Ec. Nicolae Titulescu; Bunu Iulian de la Liceul de Arte; S
erba Lucia de la C. T. Anghel
Saligny; Bretan Andrei, Codrea Lucica, Stark Andrea - de la S
c. Gim. Nicolae
Iorga; Buzil
a Cristina de la S
c. Gim. Dr. Victor Babes; Hossu C
alin de la S
c.
Gim. D. Cantemir; Pop Adela de la C. T. Aurel Vlaicu;Pop Anca de la C. T.
George Baritiu; Pop Cosmin de la S
c. Gim George Cosbuc; Tomsa Magdalena
de la S
c. Gim. Dumbr
avita; V
alean Mihaela de la S
c. Gim. Lucian Blaga; R
ambu
Gheorghe - matematician; Vlad Vasile - matematician.
Clasa a VIII-a
1. a) Fie f : R R, f (x) = 2x 1. Calculati
S = f (1) + f (2) + + f (100).
b) Determinati functiile g : R R cu proprietatea
g(5 2x) = 9 g(1) 4x,

x R.

diagonale ale
2. Cele trei
fetelor unui paralelipiped dreptunghic ABCDA B C D
au dimensiunile 17 cm, 2 6 cm, respectiv 3 cm.
a) Aati diagonala paralelipipedului.
b) Aati aria triunghiului D AC.

3. Intr-o piramid
a triunghiular
a fetele laterale au ariile 5 cm2 , 5 cm2 , 8 cm2 si
fac acelasi unghi cu baza, iar aria bazei este 9 cm2 .
a) Ar
atati c
a = 60 .
b) Determinati volumul piramidei.
Test selectat de:
Prof. Crina Petrutiu, Prof. Nicolae Musuroia, C. N. Gh. S
incai

24

Argument

16

Clasa a IX-a
1. a) S
a se arate c
a x, y (0, ),

1 1 1
1

+
.
x+y
4 x y

b) S
a se arate c
a a, b (0, ),
1
1
1
1
+
+

2
b
+
ac
a + bc
c + ab


1
1
1
+ +
.
a
b
c

Meda si Florin Bojor, Argument 11/2009

2. Fie functia f : N N astfel nc
at pentru orice n N , avem
f 2 (n)
1 + f (n + 1)
n
+
=
.
n + f (n)
f (n)
2
a) S
a se arate c
a f (2) = 2.
b) S
a se determine functia f .
C
at
alin Cristea, G. M. 9/2013
3. Fie ABC, numerele k, t (0, 1) si punctele M, N (BC), P, Q (AC)
MB
PC
NC
QA
astfel nc
at
=
= k si
=
= t.
MC
PA
NB
QC
a) S
a se arate c
a triunghiurile AM N si BP Q au acelasi centru de greutate dac
a
si numai dac
a t = k.
b) Dac
a {E} = AM BQ, {F } = AN BP , iar dreapta CE este median
a n
triunghiul ABC, s
a se arate c
a centrul de greutate al triunghiului AM N se a
a pe
(EF ).
Dana Heuberger
Test selectat de:
Prof. Dana Heuberger, Prof. Cristian Heuberger, C. N. Gh. S
incai
Clasa a X-a
1. Fie z C cu proprietatea |z 3i| 1. Demonstrati c
a:
a) 6Imz |z|2 + 8;
b) |z 4| 4;
c) |z 10 3i| + |4z 9 3i| + |16z 8 3i| + + |49 z 3i| 211 341.
2. a) S
a se demonstreze c
a:

a2 ab + b2

a+b
, unde a, b 0.
2

b) S
a se rezolve ecuatia

4x 6x + 9x + 9x 3x + 1 + 4x 2x + 1 = 2x + 3x + 1.

25

Argument

16

a3
b3
c3
+
+
, a, b, c 0.
b+1 c+1 a+1
3
a) Dac
a a, b, c [0, 1], demonstrati c
a E(a, b, c) ;
2
3
b) Dac
a a, b, c [1, ), demonstrati c
a E(a, b, c) .
2
3. Fie E(a, b, c) =

Test selectat de:

Prof. Meda Bojor, Prof. Florin Bojor, C. N. Gh. S
incai
Clasa a XI-a

a multimea A =
1. Se consider

a
b
f (a + bi) =
, a, b R.
b a
a) Ar
atati c
a f este bijectiv
a si

a
b

b
, a, b R si functia f : C A,
a

f (z1 + z2 ) = f (z1 ) + f (z2 ), f (z1 z2 ) = f (z1 ) f (z2 ), z1 , z2 C.

b) Determinati X, Y A astfel nc
at X + Y = I2 si X 4 + Y 4 = 17I2 .
2. Fie n N, n 2 si A Mn (R) astfel nc
at A2 + A + In = On .
a) Ar
atati c
a det(A) = 1.
b) Determinati n stiind c
a det(An + In ) = 512.

3. a) Se consider
a sirul (xn )n1 , x1 = 1, xn+1 = 4xn + x2n , n 1.
x1 + x2 + + xn
Calculati lim xn si lim
.
n
n
n2
b) Fie a, b, c (0, )\{1} astfel nc
at
 1

2
3
1
 n


a + b n + c n 3 2 , n N .
n
Ar
atati c
a a b2 c3 = 1.
Test selectat de:
Prof. Gabriela Boroica, C. N. Vasile Lucaciu
Prof. Gheorghe Boroica, C. N. Gheorghe S
incai
Clasa a XII-a


a

1. a) S
a se calculeze determinantul  c
b


b c

a b , unde a, b, c Z.
c a
3
3
3
b) Fie multimea M = { = a + b + c 3abc | a, b, c Z}. S
a se arate c
a (M, )
este monoid comutativ si s
a se arate c
a M are o innitate de elemente.

26

Argument

16

1
dx, x > 0.
x(1 + x3 )
b) Dac
a f : R (0, ) este o functie derivabil
a cu derivata continu
a, s
a se
Z
f (x)
calculeze
dx.
f (x)(1 + f 3 (x))
2. a) S
a se calculeze

3. Se consider
a functiile:

f, g : R R, f (x) = arctg x2 , g(x) = arctg x 2 1 arctg x 2 + 1 .

a) S
a se scrie ecuatia asimptotei spre + a gracului functiei.
b) S
a se arate c
a functiile f si g difer
a printr-o constant
a si s
a se determine
aceast
a constant
a.
5
c) S
a se arate c
a arctg 2 + arctg 5 + arctg 8 =
.
4
Test selectat de:
Prof. Erika Darolti, C. N. Vasile Lucaciu
Prof. Ludovic Longaver, L. T. Nemeth Laszlo
Clasa a XII-a M2
Subiectul I
1. S
a se arate c
a

log3 80 log3 5
= 4.
log3 2

2. S
a se calculeze distanta dintre punctele de intersectie ale gracelor functiilor
f, g : R R, f (x) = x2 4x + 3, g(x) = x 3.

3. S
a se rezolve n multimea numerelor reale ecuatia x 1 2 3 x 1 = 0.
4. Dup
a doua ieftiniri succesive cu 10% respectiv 20%, pretul unui produs este
396 lei. S
a se determine pretul produsului nainte de cele dou
a ieftiniri.
5. Se consider
a paralelogramul ABCD si O punctul de intersectie al diago

nalelor. S
a se determine num
arul real x stiind c
a AB + AC + AD = x AO.
6. S
a se demonstreze c
a n orice triunghi dreptunghic ABC de arie S si cu
ipotenuza BC, de lungime a, are loc egalitatea a2 cos B cos C = 2S.
Subiectul II


a

1. Se consider
a determinantul (a, b, c) = a2
a3

b
b2
b3

a) S
a se calculeze (1, 2, 3).
b) S
a se arate c
a (a, b, c) = abc(b a)(c a)(c b).

27


c

c2 , cu a, b, c R.
c3 

Argument

16

2. Pe R se deneste legea de compozitie x y = 3(x + 1)(y + 1) 1, pentru orice

x, y R.
a) S
tiind c
a legea este asociativ
a, s
a se rezolve ecuatia x x x = x, x R.
1
1 1 1
.
b) S
a se calculeze
2 3 4
2014
Subiectul III
x+1 x+2
+
.
x+2 x+3
a) S
a se determine ecuatia asimptotei spre + la gracul functiei f .
7
b) S
a se demonstreze c
a f (x) 2, pentru orice x [0, ).
6
1. Se consider
a functia f : [0, ) R, f (x) =

2. Se consider
a functiile f , F : (0, ) R, date prin f (x) = 3x2 + 2x + 1 + ln x
3
2
si F (x) = x + x + x ln x.
a) S
a se arate c
a functia F este o primitiv
a a functiei f
Z
f (x) F (x)
b) S
a se calculeze
dx, x (0, ).
ex
Test selectat de:
Prof. Adela Tezeria Pop, C. T. Aurel Vlaicu
Prof. Adrian Pop, C. N. Gheorghe S
incai

Premiantii
Clasa a VIII-a
Excelent
a. Bojor Barbu (C. N. Gheorghe S
incai)
Premiul I. Pop Vlad (C. N. Gheorghe S
incai), Neta R
azvan (S
c. Gim. Nicolae
Iorga), Hort Iulia (S
c. Gim. Lucian Blaga), Popa Beatrix (S
c. Gim. Dr. Victor
Babes).
Premiul al II-lea. Buciuman Adrian (S
c. Gim. Nicolae Iorga), Lucaciu Sergiu (C.
N. Gheorghe S
incai), T
am
aian Andrei (S
c. Gim. George Cosbuc), Teodorescu
Aexandru (S
c. Gim. Dr. Victor Babes), Palca Mihaela (S
c. Gim. Octavian
Goga), Berinde Thomas (S
c. Gim. Avram Iancu), Hag
au Iulian (S
c. Gim.
Nicolae Iorga), Lendesch Karina (S
c. Gim. Nicolae Iorga), Pasca Laura (S
c.
Gim. Al. I. Cuza), Petca Diana (S
c. Gim. Nicoale Iorga), Vzsdulski Mihai (S
c.
Gim. Dr. V. Babes).
Premiul al III-lea. M
aries Maria (C. N. Gheorghe S
incai), Suciu R
azvan (S
c.
Gim. Lucian Blaga), Coltan Cosmin Raul (S
c. Gim. George Cosbuc), Darolti

28

Argument

16

Larisa (C. N. Vasile Lucaciu), Dragos Paul (S

c. Gim. Lucian Blaga), Damsa
Dinu (S
c. Gim. Nichita St
anescu), Dunka Gianina (S
c. Gim. Lucian Blaga),
G
ata Anamaria (S
c. Gim. Lucian Blaga), Glodan Mara (S
c. Gim. Lucian
Blaga F
arcasa), Maxim Adriana (C. N. Vasile Lucaciu), Andreicut M
ad
alina (S
c.
Gim. Lucian Blaga F
arcasa), Hossu Oana (C. N. Gheorghe S
incai), S
ofric Maria
(Liceul de Art
a), Ofrim Marcus (C. N. Gheorghe S
incai).
Clasa a IX-a
Excelent
a. Zelina Mihai (C. N. Vasile Lucaciu).
Premiul I. S
antejudean Tudor (C. N. Gheorghe S
incai), Cr
aciun George (C. N.
Gheorghe S
incai), Rednic Paul (C. N. Gheorghe S
incai), Chisc
a Andrei (C. N.
Gheorghe S
incai).
Premiul al II-lea. Kando Edina (C. N. Gheorghe S
incai), Dunca Dan (C. N.
Gheorghe S
incai).
Premiul al III-lea. Muresan Ionel (C. N. Gheorghe S
incai), Trif Raluca (C. N.
Vasile Lucaciu), S
al
ajanu anamaria (C. N. Gheorghe S
incai), Oana Laura (C.
N. Gheorghe S
incai), Br
anduse Oana (C. N. Gheorghe S
incai), Chindea Miruna
(C. N. Vasile Lucaciu), Herteg Alexandra (C. N. Vasile Lucaciu), Ionas Emanuela
(L. T. Petru Rares), Lenghel Oana (C. N. Gheorghe S
incai), Maris Oana (C. N.
Gheorghe S
incai), Muresan Diana (C. N. Gheorghe S
incai).
Clasa a X-a
Excelent
a. Cotan Paul (C. N. Gheorghe S
incai).
Premiul I. T
ntar Oana (C. N. Gheorghe S
incai), Butnar Adrian (C. N. Gheorghe
S
incai), Chis Selena (C. N. Gheorghe S
incai).
Premiul al II-lea. Zicher Blanka (C. N. Gheorghe S
incai), Bob Raul (C. N.
Gheorghe S
incai), Voit Radu (C. N. Gheorghe S
incai), Cordea Claudia (C. N.
Gheorghe S
incai).
Premiul al III-lea. Avram Lara (C. N. Gheorghe S
incai), Kalisch Denisa (C. N.
Gheorghe S
incai), Tyekar Dan (C. N. Vasile Lucaciu), Ari Paul (C. N. Gheorghe
S
incai), Todoran Larisa (C. N. Gheorghe S
incai), Oniga Robert (C. N. Gheorghe
S
incai), Ont Rares (C. N. Gheorghe S
incai), Sabou Marcela (C. N. Gheorghe
S
incai).
Clasa a XI-a
Excelent
a. Bud Cristian (C. N. Gheorghe S
incai), Ciurte Tudor (C. N. Gheorghe
S
incai).
Premiul I. Gotha G
untter (L. T. Nemeth Laszlo).
Premiul al II-lea. S
imon Gheorghe Ionut (L. T. Bogdan Vod
a Viseu de Sus).

29

Argument

16

Premiul al III-lea. Miclea Andrei (C. N. Gheorghe S

incai).
Clasa a XII-a M1
Excelent
a. Pop Roxana (C. N. Gheorghe S
incai).
Premiul I. Ignatyuk Florin (C. N. Vasile Lucaciu), Trif Dan (C. N. Gheorghe
S
incai), S
andor Martin Filip (C. N. Gheorghe S
incai), Visovan Adrian. (C. N.
Gheorghe S
incai).
Premiul al II-lea. Ofrim Adriana (C. N. Gheorghe S
incai), Topan Andra (C. N.
Gheorghe S
incai), Boz
antan Iuliana (C. N. Gheorghe S
incai), Pricop Gabriela
(C. N. Gheorghe S
incai), Bretan Alice (C. N. Gheorghe S
incai), Medan Florin
(L. T. Petru Rares), Ulici Diana (C. N. Gheorghe S
incai), Ciocotisan Iulia (C.
N. Gheorghe S
incai).
Premiul al III-lea. Pop Dan (L. T. Petru Rares), Vedinas Olimpiu (C. N.
Gheorghe S
incai), Conea Andrada (C. N. Gheorghe S
incai), Iuga Denisa (C. N.
Vasile Lucaciu), M
aties Ioan (C. N. Gheorghe S
incai), Petrut Alexandra (C. N.
Gheorghe S
incai), Wegroszta Andrei (C. N. Gheorghe S
incai), Iuga Ancuta (C.
N. Gheorghe S
incai), Turlas Anuta (C. N. Gheorghe S
incai), Culcear Gheorghe
(C. N. Gheorghe S
incai).
Clasa a XII-a M2
Excelent
a. Fr
anc
au Paula (C. N. Vasile Lucaciu).
Premiul I. Pricop Dumitrita (C. E. Nicolae Titulescu), Medan Anamaria (C. N.
Vasile Lucaciu).
Premiul al II-lea. Ile Lidia (C. E. Nicoale Titulescu), Laz
ar Ioana (C. N. Vasile
Lucaciu), Cheres Cristian (C. N. Vasile Lucaciu).
Premiul al III-lea. Avram George (C. N. Vasile Lucaciu), Satmari Raluca (C.
E. Nicolae Titulescu), Hozan Dan (C. T. George Baritiu), Pop M
ad
alina (C. E.
Nicolae Titulescu), Balasz Noemi (C. E. Nicolae Titulescu).

30

16

Argument

Tabara Judeteana de Excelenta

31 august - 5 septembrie 2014, Vaser
In perioada 31 august - 5 septembrie 2014, s-a desf
asurat pe Vaser, Tab
ara
Judetean
a de Excelenta
la matematic
a. La aceast
a tab
ar
a au participat elevi de
gimnaziu si de liceu care au fost clasati pe primele locuri la Olimpiada judetean
a de
matematic
a.
Profesorii care au nsotit grupul si au tinut lectii n aceast
a tab
ar
a au fost: Andrei
Bretan (C. N. Vasile Lucaciu) - directorul taberei, Florin Bojor, Gheorghe Boroica,
Nicolae Musuroia, Adrian Pop (C. N. Gheorghe S
incai) si S
tefan Zah (S
c. gim.
Nicolae Iorga).
Subiectele propuse la tesul nal, clasele a IX-a, a XI-a si a XII-a sunt prezentate
mai jos.
Clasa a IX-a
1. Se consider
a expresia E(x) =

5x2 10x + 7
, x R.
2x2 4x + 3

a) Rezolvati ecuatia E(x) = 2.

b) Calculati E(x1 ) + E(x2 ), unde x1 , x2 sunt solutiile ecuatiei x2 x 1 = 0.
c) Determinati cea mai mic
a valoare a expresiei E(x).
2. Fie a, b R+ cu a3 + b3 = 2014ab. S
a se arate c
a a + b 2014.
3. Se consider
a triunghiul ABC. Fie A , B , C simetricele punctelor A, B, C
fata
de mijloacele segmentelor [BG], [CG] respectiv [AG].
S
a se arate c
a triunghiurile ABC si A B C au acelasi centru de greutate.
Subiect propus de: Prof. Nicolae Musuroia
Clasa a XI-a

1. Se consider
a matricea A =
S
a se calculeze An , n N .

a
0
c

b
a
d

0
0
a

!
M3 (C).

2. Se consider
a sirul (an )n1 dat prin relatia de recurenta
:
3n(an+1 an ) 4(an + 5) = 5n(9n + 15) an+1 , n N , a1 = 4.
S
a se calculeze lim
n

an+3
.
1 + 8 + 15 + + (7n 6)

31

Argument

16

1 2
si X(a) = I2 + a A, a R.
4 8
a) S
a se arate c
a X(a) X(b) = X(a + b + 9ab), a, b R.
b) S
a se calculeze (X(a))n , n N .
3. Se consider
a matricea A =

Subiect propus de: Prof. Adrian Pop

Clasa a XII-a
1. a) Dati un exemplu de functie f : (, ) R bijectiv
a si care are primitive.
b) Fie a, b R, a < b si f : [a, b] R o functie bijectiv
a. Demonstrati c
a f nu
are primitive.
2. a) Calculati
Z
Z
x arccos x

x e2x dx, x R si
dx,
1 x2

x (1, 1).

b) Fie a > 0, b < 0 astfel nc

at a2 + b 0 si f : R R o functie, astfel nc
at
(f f )(x) = a f (x) + b x, x R. Demonstrati c
a f nu are primitive.
3. a) Fie n N . C
ate legi de compozitie comutative si cu element neutru se
pot deni pe o multime cu n elemente?
b) Pe M = Z Z se consider
a operatia denit
a astfel:
(x1 , y1 ) (x2 , y2 ) = (x1 x2 , y1 + y2 ).
S
tiind c
a (M, ) este monoid, s
a se ae elementele simetrizabile ale acestui monoid.
Subiect propus de: Prof. Gheorghe Boroica

32

Argument

16

Concursul Argument
al Colegiului National Gheorghe Sincai
Editia a V-a
In 89 noiembrie 2013 a avut loc la Colegiul National Gheorghe S
incai din Baia
Mare cea de-a cincea editie a concursului de matematic
a Argument, cu participarea
loturilor de elevi ale unor licee de elit
a: C. N. Liviu Rebreanu Bistrita, C. N. Andrei
Muresanu Dej, C. N. Alexandru Papiu-Ilarian T
argu Mures, C. N. Mihai Eminescu Satu Mare, C. N. Silvania Zal
au, C. N. Dragos Vod
a Sighetu Marmatiei,
C. N. Vasile Lucaciu si C. N. Gheorghe S
incai din Baia Mare. Presedintele concursului a fost si de data aceasta dl. conf. univ. dr. Vasile Pop de la Universitatea
Tehnic
a din Cluj-Napoca.
Clasa a V-a
Fiecare problem
a are un singur r
aspuns corect
1. Num
arul 320 44 : 82 2 + 22 72 este egal cu:
a) 198
b) 83
c) 508
d) 393
0

arul 23 20 + (35 74 ) : (34 73 ) + 643 253 49 1252 este egal cu:

2. Num
a) 807
b) 100
c) 22
d) 21
ar de 4 cifre distincte este:
3. Diferenta dintre cel mai mare si cel mai mic num
a) 8999
b) 8853
c) 8642
d) 8646
4. Suma dintre c
atul si restul mp
artirii lui 20.134.030 la 2013 este:
a) 18
b) 1006
c) 106
d) 10006
a a, b si c sunt numere naturale astfel nc
at ab + bc + ca = 99, atunci
5. Dac
num
arul a9b + b9c + c9a este egal cu:
a) 1719
b) 1179
c) 936
d) 1000
6. Dac
a a si b sunt numere naturale astfel nc
at a2 + b3 = 108 si n = 3a + b,
atunci produsul dintre cea mai mic
a si cea mai mare valoare pe care o poate avea n
este:
a) 990
b) 960
c) 1000
d) 118
7. Ultima cifr
a a num
arului 1680 201370 + 192014 este:
a) 5
b) 9
c) 6
d) 0
8. Restul mp
artirii num
arului 1 + 2 + + 2013 + 1 2 . . . 2012 la 2013 este:
a) 2
b) 1006
c) 2011
d) 0

33

Argument

16

La urm
atoarele probleme se cer solutiile complete
9. Se consider
a numerele naturale a si b. Not
am cu p(a, b) suma puterilor
num
arului 2 care au exponentul ntre a si b, inclusiv a si b.
a) Calculati p(0, 5).
b) Determinati num
arul natural x, stiind c
a p(1, 7) = x2 2.
c) Demonstrati c
a num
arul p(0, 2012) se mparte exact la 7.
10. La o mas
a rotund
a sunt asezati 10 copii, c
arora li se mpart ntr-o ordine
oarecare 10 cartonase numerotate de la 1 la 10.
a) Dati dou
a exemple de mp
artire a cartonaselor, astfel nc
at diferenta pozitiv
a
dintre numerele de pe cartonasele oric
aror doi vecini s
a e mai mare sau egal
a cu 3.
b) Demonstrati c
a nu se poate ca, oricum am alege un copil, suma numerelor de
pe cartonasul s
au si de pe cele ale vecinilor s
ai s
a e divizibil
a cu 3.
Prof. Dana Heuberger
Clasa a VI-a
Fiecare problem
a are un singur r
aspuns corect
1. Cel mai mic multiplu de patru cifre al num
arului 11, format cu cifre distincte,
este egal cu:
a) 1001
b) 1234
c) 1023
d) 1111
2. Restul mp
artirii num
arului 1 + 3 + 32 + + 32013 la 13 este egal cu:
a) 1
b) 4
c) 0
d) 32014
3. Cel mai mic num
ar natural mai mare dec
at 3 si care mp
artit la 12, 21
respectiv 105, d
a restul 3, este egal cu:
a) 3
b) 420
c) 423
d) 7
4. Suma numerelor prime de dou
a cifre mai mici dec
at 30 este:
a) 101
b) 112
c) 109
d) 139
5. Suma cifrelor celui mai mic multiplu comun al numerelor 42, 144 si 252 este:
a) 1008
b) 6
c) 10
d) 9
6. Num
arul cifrelor num
arului 22017 52013 + 2013 este:
a) 10
b) 2013
c) 2014
d) 2015
7. Dac
a numerele naturale a, b, c veric
a egalitatea 2a + 4b + 6c = 8801, atunci
a b c este:
a) 28
b) 0
c) 48
d) 18
8. Se consider
a A1 , A2 , . . . , A11 coliniare si n aceast
a ordine, astfel nc
at
A1 A2 = 20 cm, A2 A3 = 21 cm, . . . , A10 A11 = 29 cm. Dac
a B1 , B2 , . . . , B10 sunt
mijloacele segmentelor [A1 A2 ], [A2 A3 ], . . . , [A10 A11 ], atunci B1 B2 + B3 B4 + B5 B6 +
+ B9 B10 este:
29 1
1023
a) 29 1
b)
c) B1 B10
d)
2
2

34

Argument

16

La urm
atoarele probleme se cer solutiile complete
9. Un num
ar se numeste num
ar complet dac
a este format cu cifre distincte
nenule si se divide cu ecare dintre cifrele sale.
a) S
a se determine toate numerele complete de dou
a cifre.
b) S
a se demonstreze c
a, dac
a un num
ar complet contine cifra 5, atunci el are
doar cifre impare.
c) S
a se demonstreze c
a orice num
ar complet are cel mult 7 cifre.
10. Se consider
a unghiul alungit AOB. Fie n cel mai mare num
ar natural pentru care exist
a semidreptele [OA1 , [OA2 , . . . , [OAn , toate situate n acelasi
semiplan determinat de dreapta AB, astfel nc
at m(^AOA1 ) = 1 , m(^A1 OA2 ) =

2 , . . . , m(^An1 OAn ) = n si oricare dou

a dintre unghiurile anterioare au interioarele disjuncte.
a) S
a se determine n.
b) Vericati dac
a exist
a p, q {1, 2, . . . , n} astfel nc
at bisectoarele unghiurilor
^Ap1 OAp si ^Aq1 OAq s
a formeze un unghi de 45 30 .
Prof. Florin Bojor
Clasa a VII-a
Fiecare problem
a are un singur r
aspuns corect
|290 360 | |360 440 | 80
2
este egal cu:
20 210
b) 2
c) 1
d) 23

1. Num
arul
a) 4

2. Num
arul de solutii (x, y) Z Z ale ecuatiei x3 + x2 y = 36 este:
a) 7
b) 5
c) 6
d) 8
20122013 + 20132012
, atunci
20122012 + 20132013
b) F > 1
c) F < 1
d) F = 1

3. Dac
aF+
a) F N

4. Solutia ecuatiei 0, (1x) + 0, (2x) + 0, (3x) + + 0, (9x) = x, x Q este:

a) 4
b) 5
c) 6
d) 7

1
1
1
1
1
1
5. Dac
a A = 1
1
. . . 1
, B = 1+
1+
. . . 1+
,
2
3
100
2
3
99
atunci 2AB este:
a) 1
b) 5
c) 10
d) 0, 5
6. Pe diagonala BD a p
atratului ABCD se iau punctele E si F , astfel nc
at
dreapta AE intersecteaz
a latura (BC) n punctul M , dreapta AF intersecteaz
a latura
(CD) n punctul N si CM = CN . Dac
a BE = 5 cm, EF = 6 cm, atunci lungimea
diagonalei p
atratului este:
a) 15 cm
b) 16 cm
c) 17 cm
d) 20 cm

35

Argument

16

7. In
altimile AA1 si BB1 ale triunghiului ABC se intersecteaz
a n H, astfel
nc
at HA = HB. Dac
a AB = 8 cm, AC = 5 cm, perimetrul triunghiului ABC este:
a) 17 cm
b) 18 cm
c) 19 cm
d) 21 cm
8. Fie ABCD un paralelogram cu AB = 15 cm si BC = 45 cm. Dac
a bisectoarele unghiurilor D si A intersecteaz
a latura (BC) n punctele E respectiv F ,
atunci lungimea lui [EF ] este:
a) 15 cm
b) 16 cm
c) 25 cm
d) 30 cm
La urm
atoarele probleme se cer solutiile complete
9. a) S
a se rezolve ecuatia:
xb
xc
xd
xa
+
+
+
= 4,
b+c+d
a+c+d
a+b+d
a+b+c

a, b, c, d Q+ .

b) Fie p un num
ar prim. S
a se determine (x, y) Z Z, dac
a

1 1
1
+ = .
x y
p

10. Se consider
a un punct oarecare O, n interiorul triunghiului ascutitunghic
ABC. Fie M, N, P simetricele punctului O fata
de mijloacele A , B respectiv C ale
segmentelor [BC], [CA] respectiv [AB].
a) S
a se arate c
a dreptele AM, BN si CP sunt concurente ntr-un punct O .
b) S
a se arate c
a dac
a pentru punctul O , determinat la a), avem O A = O B =

O C , atunci O este centrul cercului circumscris triunghiului ABC.
c) S
a se arate c
a dac
a O este ortocentrul triunghiului ABC, atunci O este
ortocentrul triunghiului A B C .
Prof. Gheorghe Boroica
Prof. Nicolae Musuroia
Clasa a VIII-a
Fiecare problem
a are un singur r
aspuns corect

1. Num
arul a = 2 49 +
289 25 25 + 324 : 49 este egal cu:
a) 154
b) 42
c) 60
d) 14

2. Dublul mediei geometrice a numerelor x = 4 3 32 si y = 2 12 + 4 2

este:
a) 32
b) 16
c) 4
d) 8

3. Solutia ecuatiei 3
2 3x 2 1, 5 + x 2 = 5 x 0, 32 + 3 0, 08 este:
b) x = 31
c) x = 3
d) x = 0, 5
p
p
p
p

4. Num
arul a =
4 + 2 3 4 2 3 + 17 12 2 + 17 + 12 2 este
egal cu:

a) 8
b) 6 + 2 3
c) 2
3+2 2
d) 2
32 2
a) x = 0, (3)

36

Argument

16

1
1
+
+ +
= 13, atunci:
n

1+ n
1+ 2
2+ 3
a) n = 169
b) n = 144
c) n = 196
d) n = 14
5. Dac
a

6. Un dreptunghi ABCD are laturile de lungimi 6 cm si 8 cm. Cercurile nscrise

n triunghiurile ABC si ADC intersecteaz
a AC n E si F . [EF ] are lungimea:
a) 1 cm
b) 50 mm
c) 3, (3) cm
d) 0, 2 dm
7. In tetraedrul ABCD, fetele ABC si DBC sunt
triunghiuri echilaterale de
latur
a a. Fie M mijlocul muchiei
[BC].
Dac
a
AD
=
9
2 si AM DM , atunci:

a) a = 10
b) a = 3 3
c) a = 6 3
d) a = 10
and o submultime a
8. Fie multimea A = {2, 3, 5}. Probabilitatea ca aleg
multimii A, aceasta s
a aib
a suma elementelor divizibil
a cu 5 este:
3
a) 25%
b) 0, 4
c)
d) 0, 375
7
La urm
atoarele probleme se cer solutiile complete
9. a) Rezolvati n R ecuatia (ax2 + b)(a + bx2 ) = cx2 , pentru a = 1, b = 2,
c = 9.
b) Demonstrati c
a ecuatia (ax2 + b)(a + bx2 ) = cx2 , a, b R , c R, are o
singur
a r
ad
acin
a pozitiv
a dac
a si numai dac
a (a + b)2 = c.
10. Pe muchiile (OA), (OB), (OC) ale tetraedrului OABC se consider
a punctele
A , B respectiv C , astfel nc
at BCB C si e G si G centrele de greutate ale
triunghiurilor ABC, respectiv A B C .
a) Demonstrati c
a centrul de greutate al triunghiului AB C nu se a
a pe (OG).
b) Demonstrati c
a dac
a O, G si G sunt coliniare, atunci (ABC)(A B C ).
Prof. Cristian Heuberger
Clasa a IX-a

1. Se consider
a n plan punctele A1 , A2 , . . . , An si M si se noteaz
a cu B1 simetricul lui M fat
a de centrul de greutate al sistemului de puncte {A2 , A3 , . . . , An }.
Analog se denesc punctele B1 , B2 , . . . , Bn }.
a) S
a se arate c
a dreptele A1 B1 , A2 B2 , . . . , An Bn sunt concurente ntr-un punct
I.
b) S
a se arate c
a punctele M, I si G sunt coliniare (unde G este centrul de greutate
al sistemelor de puncte {A1 , A2 , . . . , An }). (Centrul de greutate al unui sistem de
puncte {X1 , X2 , . . . , Xk } este Y denit prin relatia Y X 1 + Y X 2 + + Y X k = 0.
2. S
a se arate c
a pentru orice numere ntregi a, b, c, ecuatia 3a x2 +3b x+3c = 0,
nu are r
ad
acini rationale.

37

Argument

16

3. Se consider
a sirurile de numere naturale nenule A = 1, 3, 3, 3, 5, 5, 5, 5, 5, . . .
(apare
ecare
num
ar
impar
de
at
atea
ori
c
at
este
num
arul),
B = 1, 2, 2, 3, 3, 3, 4, 4, 4, 4, . . . (apare ecare num
ar natural de at
atea ori c
at este
num
arul).


S
a se arate c
a al n-lea num
ar din sirul A este an = 2 n 1 + 1, iar al n-lea

1
num
ar din sirul B este bn =
2n + .
2

Clasa a X-a

a de numere naturale.
1. Fie (a)n ) o progresie aritmetic
a) S
a se arate c
a dac
a unul din termenii progresiei este un p
atrat perfect, atunci
exist
a o progresie aritmetic
a de numere naturale (b)n , astfel ca b2n s
a e termen al
progresiei (a)n pentru n N.
b) S
a se arate c
a dac
a unul din termenii progresiei (a)n este un cub perfect,
atunci progresia contine o innitate de cuburi perfecte.
2. Fie M o multime nit
a si (M ) multimea p
artilor sale. S
a se determine
functiile f : (M ) (M ) cu proprietatea: f (X) f (Y ) = X Y , X, Y M ,
X = Y .
3. Fie f, g, h trei functii de gradul doi cu coecienti reali. S
a se arate c
a ecuatia
f (g(h(x))) = 0 nu poate avea opt r
ad
acini reale, distincte n progresie aritmetic
a.

Clasa a XI-a

1. Se consider
a sirurile de numere reale (an )n , (bn )n , denite prin relatiile de
an + 2bn
an + 3bn
recurenta
: an+1
, bn+1 =
, n N, si a0 = 1, b0 = 4.
3
4
a) S
a se arate c
a sirurile sunt monotone si m
arginite.
b) S
a se arate c
a exist
a , R , astfel c
a sirul (cn )n denit prin cn = an +bn
este o progresie geometric
a.
c) S
a se determine lim an si lim bn .
n

2. a) S
a se arate c
a exist
a X, Y M2 (R) astfel ca det(XY + Y X) > 0 si
det(X 2 + Y 2 ) < 0.
b) S
a se arate c
a dac
a A, B M2 (R) si det(AB + BA) 0, atunci
det(A2 + B 2 ) 0.

38

Argument

16

3. Fie p, q numere rationale prime ntre ele, n un num

ar rational nenul si N =
npq. Se noteaz
a cu S(n, p, q) num
arul permut
arilor : {1, 2, . . . , N} {1, 2, . . . , N}
cu propriet
atile:
(p) < (2p) < (3p) < < (npq) si
(p) < (2q) < (3q) < < (npq).
a) S
a se determine S(1, 2, 3).
b) S
a se determine S(n, p, q).
Clasa a XII-a
1. a) S
a se arate c
a nu exist
a functii f : R R cu primitiva F : R R astfel
ca F (0) = 0 si F (x) f (x) = x5 , x R.
b) S
a se determine functiile f : R R cu primitiva F : R R care veric
a
relatiile: F (0) = 0 si F (x) f (x) = x7 , x R.
2. Pe multimea numerelor naturale impare M = {1, 3, 5, . . . } se deneste legea
de compozitie: x y = 2[log2 x] (y 1) + x. S
a se precizeze dac
a legea are propriet
atile:
a) Exist
a element neutru?
b) Este comutativ
a?
c) Este asociativ
a?
3. Fie A = {((a + c)2 (b + d)2 ) ((a c)2 + (b d)2 ) | a, b, c, d Z{ Z.


a b c d


d a b c 
a) S
a se calculeze valoarea determinantului = 
a se arate
. b) S
c d a b
 b c d a
c
a multimea A este parte stabil
a n raport cu nmultirea numerelor ntregi.
c) S
a se determine elementele inversabile din (A, ).
Not
a. Toate problemele de la clasele IXXII au ca autor pe domnul conf. univ.
dr. Vasile Pop de la Universitatea Tehnic
a Cluj-Napoca.

Premiantii concursului Argument, editia a V-a

Clasa a V-a
Premiul I. Herzal Radu (C. N. Gheorghe S
incai).
Premiul al II-lea. Maxim Sonia (C. N. Gheorghe S
incai), Turda Raul (C. N.
Gheorghe S
incai), Biris Erik (C. N. Gheorghe S
incai), Teglas Bogdan (C. N.
Gheorghe S
incai).

39

Argument

16

Premiul al III-lea. Belous Basil (C. N. Gheorghe S

incai), Riglea Teodora (C.
N. Gheorghe S
incai), S
as
aran Tania (C. N. Vasile Lucaciu), Mihasca Rares (S
c.
Gim. Lucian Blaga), Talpos Carina (S
c. Gim. Nicolae Iorga).
Mentiune special
a. Farcas Alex (C. N. Gheorghe S
incai), Harags Horia (C.
N. Gheorghe S
incai), Ivanciuc Dragos (C. N. Dragos Vod
a Sighetu Marmatiei),
Giuroiu Tudor (C. N. Gheorghe S
incai), T
ataru Mihai (C. N. Gheorghe S
incai),
emphS
ulean Andrei (C. N. Vasile Lucaciu).
Mentiune. Cincean M
ad
alina (C. N. Gheorghe S
incai), Dragos Monica (S
c. Gim.
Nicolae Iorga), Ghise Teodora (Liceul de Arte), Szekely Bianca (S
c. Gim. George
Cosbuc), Verdes Mara (S
c. Gim. George Cosbuc), Lujerdean Adrian (C. N.
Gheorghe S
incai), Urda Denisa (Liceul de Arte), Rob Daniela (S
c. Gim. George
Cosbuc), Grboan Iulian (C. N. Vasile Lucaciu), Marc Cristian (C. N. Gheorghe
S
incai), Cionte Sergiu Ionut (C. N. Gheorghe S
incai), Ivanciuc Adrian (C. N.
Dragos Vod
a Sighetu Marmatiei), Maticu Flavia (C. N. Gheorghe S
incai), Revnic
R
azvan (C. N. Gheorghe S
incai), Z
agreanu Luca (C. N. Gheorghe S
incai), Jeler
Bogdan (S
c. Gim. George Cosbuc).
Clasa a VI-a
Premiul I. Moldovan Nicolae (S
c. Gim. George Cosbuc).
Premiul al II-lea. Robu Vlad (S
c. Gim. Nicolae Iorga), Boroica Adrian (C. N.
Gheorghe S
incai), Andreicut Teofil (C. N. Gheorghe S
incai).
Premiul al III-lea. Becsi Paul (C. N. Gheorghe S
incai), Pop C
alin (S
c. Gim.
Nicolae Iorga), Cornestean Jasmina (C. N. Dragos Vod
a Sighetu Marmatiei),
Ilies Iulia (C. N. Gheorghe S
incai).
Mentiune special
a. Giesswien Alexia (C. N. Vasile Lucaciu), Francioli Daria
(C. N. Vasile Lucaciu), Onea Vlad (S
c. Gim. Nicolae Iorga), Filipas R
azvan (S
c.
Gim. nr.1), T
iplea S
tefan (C. N. Dragos Vod
a Sighetu Marmatiei).
Mentiune. Uhl Andrada (C. N. Mihai Eminescu), Roman Ioana (C. N. Mihai
Eminescu), Breban Alexandru (S
c. Gim. Nichita St
anescu), Dunca Alina (S
c.
Gim. Nicolae Iorga), Rusznak Erika (S
c. Gim. Octavian Goga), Mociran Iulia
(S
c. Gim. Nicolae Iorga), Palca Robert (C. N. Gheorghe S
incai).
Clasa a VII-a
Premiul I. Zelina Paul (C. N. Vasile Lucaciu).
Premiul al II-lea. Cot
arlan Codrin (C. N. Dragos Vod
a Sighetu Marmatiei),
Stepan Dacian (S
c. Gim. George Cosbuc), Diaconescu M
alina (C. N. Vasile
Lucaciu).

40

Argument

16

Premiul al III-lea. Mercea Ioana (C. N. Gheorghe S

incai) , Miron Mihnea (C.
N. Mihai Eminescu Satu Mare), Petz Alin (C. N. Vasile Lucaciu), Matei Bledea
Alexandru (C. N. Gheorghe S
incai), Muresan Ioan (C. N. Gheorghe S
incai).
Mentiune special
a. David C
at
alin (C. N. Gheorghe S
incai), Busecan Ioana (C.
N. Gheorghe S
incai), Bledea Dragos (C. N. Dragos Vod
a Sighetu Marmatiei),
Mardar Paul (C. N. Gheorghe S
incai), Contiu Alexandru (S
c. Gim. Nicoale
Iorga).
Mentiune. Buzil
a-G
arda Andra (S
c. Gim. George Cosbuc), B
aban Diana (S
c.
Gim. George Cosbuc), Ghisa Remus (C. N. Gheorghe S
incai), Onet George (C.
N. Mihai Eminescu), S
uteu Ionut (S
c. Gim. Octavian Goga), Ardelean Ariana
(S
c. Gim. George Cosbuc), T
amian Rares (C. N. Gheorghe S
incai).
Clasa a VIII-a
Premiul I. Lucaciu Sergiu (C. N. Gheorghe S
incai).
Premiul al II-lea. Pop Vlad (C. N. Gheorghe S
incai).
Premiul al III-lea. Hag
au Iulian (S
c. Gim. Nicolae Iorga), M
aries Maria (C. N.
Gheorghe S
incai), T
am
aian Andrei (S
c. Gim. George Cosbuc), Cudrici Carina
(C. N. Dragos Vod
a Sighetu Marmatiei).
Mentiune special
a. Popa Beatrix (S
c. Gim. Dr. Victor Babes), Teglas Marian
(C. N. Gheorghe S
incai), Teodorescu Alexandru (S
c. Gim. Dr. Victor Babes),
Darolti Larisa (C. N. Vasile Lucaciu), Palca Mihaela (S
c. Gim. Octavian Goga),
Petca Diana (S
c. Gim. Nicolae Iorga).
Mentiune. Bojor Barbu (C. N. Gheorghe S
incai), Neta R
azvan (S
c. Gim. Nicolae Iorga), Rosca Oana (C. N. Dragos Vod
a Sighetu Marmatiei), Salamon Timea
(S
c. Gim. Nicolae Iorga).
Clasa a IX-a
Premiul I. Buna-M
arginean Alex (C. N. Al. Papiu-Ilarian) T
argu Mures), Zelina
Mihai (C. N. Vasile Lucaciu).
Premiul al II-lea. S
antejudean Tudor (C. N. Gheorghe S
incai).
Premiul al III-lea. Nicusan Andrei (C. N. Al. Papiu-Ilarian T
argu Mures).
Mentiune special
a. Vraja Iulian (C. N. Dragos Vod
a Sighetu Marmatiei), Chisc
a
Andrei (C. N. Gheorghe S
incai), Pop R
azvan (C. N. Liviu Rebreanu) Bistrita.
Mentiune. F
ulop Anna (C. N. Liviu Rebreanu Bistrita).
Clasa a X-a
Premiul I. Cotan Paul (C. N. Gheorghe S
incai).

41

Argument

16

Premiul al II-lea. Sab

au Vlad (C. N. Al. Papiu-Ilarian T
argu Mures), Butnar
Adrian (C. N. Gheorghe S
incai).
Premiul al III-lea. Danci Bianca Dorina (C. N. Dragos Vod
a Sighetu Marmatiei),
Onul Ingrid Fara (C. N. Petru Rares Beclean), Florea
at
alin (C. N. Al. PapiuIlarian T
argu Mures).
Mentiune special
a. Teykar Dan (C. N. Vasile Lucaciu), Galu Bogdan (C. N.
Andrei Muresanu Dej).
Mentiune. Zicher Blanka (C. N. Gheorghe S
incai), Chis Selena (C. N. Gheorghe
S
incai), Bonta Florin (C. N. Andrei Muresanu Dej).
Clasa a XI-a
Premiul I. S
erban S
tefana (L. T. Petru Maior Reghin), Moldovan Bogdan (L. T.
Onisifor Ghibu Cluj-Napoca).
Premiul al II-lea. Petrus Andrei (C. N. Vasile Lucaciu).
Premiul al III-lea. Bud Cristian (C. N. Gheorghe S
incai).
Mentiune special
a. Poenar Bianca Liana (C. N. Petru Rares Beclean), Nagy
Istvan (C. N. Silvania Zal
au), Ciurte Tudor (C. N. Gheorghe S
incai).
Mentiune. Avram Diana (C. N. Al. Papiu-Ilarian T
argu Mures), Cimpoes George
(C. N. Silvania Zal
au), Miclea Andrei (C. N. Gheorghe S
incai).
Clasa a XII-a
Premiul I. Mihaly Vlad Mihai (C. N. Mircea Eliade Sighisoara).
Premiul al II-lea. Covaci Rares (C. N. Al. Papiu-Ilarian T
argu Mures).
Premiul al III-lea. Buboi Andrei (C. N. Silvania Zal
au).
Mentiune special
a. Buta Rares (C. N. Al. Papiu-Ilarian T
argu Mures).
Mentiune. Cortel Sven (C. N. Mihai Eminescu Satu Mare), Berce Vasile (C. N.
Mihai Eminescu Satu Mare), Hodis Mircea (C. N. Silvania Zal
au).

42

Argument

16

Concursul Gheorghe Sincai pentru

micii matematicieni
2014

1. Consider
am numerele:
a = 140 3 [487 (15 : 5 + 3) 75]
b = {4 + 126 : 9 [29 96 : 6 (298 199) : 11] 2} 5
iar c veric
a relatia 68 + {4 [30 18 : c] + 117} : 5 = 113.
1) Aati numerele a, b, c;
2) S
a se demonstreze c
a 4 a + 2 b 2 c este egal cu cel mai mic num
ar de
trei cifre distincte care contine doar cifre pare;
3) Dac
a num
arul x este dublul produsului dintre succesorul lui a si predecesorul lui c, s
a se determine num
arul cifrelor de zero n care se termin
a num
arul
x x x.
|
{z
}
de 10 ori x

2. Suma a trei numere este 3139. Dac

a din ecare num
ar se scade 1023, se obtin
trei diferente: prima diferenta
este de dou
a ori mai mare dec
at a doua diferenta
, iar
a treia diferenta
este c
at jum
atate din a doua diferent
a.
1) C
at este suma celor trei diferente?
2) Care sunt cele trei numere?
3. Se consider
a sirul de numere naturale: 1, 1, 2, 1, 2, 3, 1, 2, 3, 4, 1, 2, 3, 4, 5, . . .
1) Calculati suma primilor 16 termeni.
2) Pe ce pozitie n sir apare prima dat
a 100?
3) Care este al 200-lea termen al sirului?

Testul a fost elaborat de: Prof. Meda Bojor

Prof. Nicolae Musuroia

Not
a. La concurs au participat aproximativ 100 de elevi de clasa a IV-a de la
scolile generale din Baia Mare.

43

Argument

16

Matematica
Test pentru admiterea n clasa a V-a,
anul scolar 2014-2015

1. a) S
a se calculeze 2 + 202 6 14 15 : 6 6 24 : 6.
b) Dac
a a este cel mai mic num
ar de trei cifre, cu cifre distincte, s
a se calculeze
2 + 4 [49 : 7 (111 99) : 12 + a : 6] : 2.
c) S
a se determine num
arul natural x care veric
a egalitatea:
{[(8 + x 98) : 2 56] 6 268} : 2 = 55.
a. Acesta este aprovizionat de un
2. Intr-un depozit ncap 50 de tone de marf
camion care face o singur
a curs
a pe zi. Camionul plin c
ant
areste 7000 kilograme, iar
pe jum
atate plin c
ant
areste 4700 kilograme.
a) C
ate kilograme c
ant
areste camionul gol? Justicare.
b) Care este cel mai mic num
ar de zile n care se poate umple depozitul? Justicare.
c) C
ate kilograme trebuie s
a transporte camionul n ultima zi, pentru a umple
depozitul, stiind c
a n celelalte zile camionul a fost plin?
3. Se consider
a sirul: n, n + 5, n + 10, n + 15, . . . , unde n este un num
ar natural.
a) S
a se determine n stiind c
a al cincilea termen este 2014.
b) S
a se determine n stiind c
a suma primilor 20 de termeni este 2010.
c) S
a se determine n stiind c
a sirul are 2015 termeni, iar termenul din mijloc este
egal cu 7049.

Testul a fost elaborat de: Prof. Meda Bojor

Prof. Nicolae Musuroia

44

Argument

16

Rezolvarea problemelor din numarul anterior

Clasa a IX-a
1. S
a se rezolve n N ecuatia
3

(x + 2y)2 + 5x + 6y + 4 = z 2 .
Gheorghe Boroica
Solutie. Deoarece x, y N, avem c
a
(x + 2y)2 < z 2 < (x + 2y + 3)2 = (x + 2y)2 + 6(x + 2y) + 9
si deci z {x + 2y + 1, x + 2y + 2}.
Dac
a z = x + 2y + 1, ecuatia se scrie
(x + 2y)2 + 5x + 6y + 4 = (x + 2y)2 + 2(x + 2y) + 1
de unde rezult
a 3x + 2y + 3 = 0, fals.
Dac
a z = x + 2y + 2, atunci ecuatia se scrie
(x + 2y)2 + 5x + 6y + 4 = (x + 2y)2 + 4(x + 2y) + 4 x = 2y.
Asadar, solutia problemei este x = 2k, y = k, z = 4k + 2, unde k N.
2. Rezolvati n multimea numerelor ntregi ecuatia
2x + 3x + 6x = 2x3 + 5x2 + 5x + 3.
Gheorghe Boroica
Solutie. Fie x Z solutie pentru ecuatie si f (x) = 2x3 + 5x2 + 5x + 3.
1 1
1
14
Pentru x 2 avem c
a 0 < 2x + 3 3 + 6 x + +
=
< 1 si f (x) Z, deci
4 9 36
36
ecuatia nu are solutie.
Numerele x = 1, x = 0 si x = 2 sunt solutii, iar x = 1 nu este solutie.
Dac
a x N, x 3, atunci 2x + 3x + 6x > 2x3 + 5x2 + 5x + 3 (eventual inductie
matematic
a), deci ecuatia dat
a nu are solutie. Asadar, S = {1, 0, 2}.
3. S
a se determine cel mai mic num
ar real a, stiind c
a
15xy + 10xz + 6yz a xyz,
pentru orice numere prime distincte x, y, z.
Gheorghe Boroica
Solutie. Relatia din ipotez
a se scrie:
15
10
6
+
+ a, x, y, z numere prime distincte.
z
y
x

45

Argument

16

Folosind inegalitatea C B S, obtinem:



1
1 ip
1
1
3612
1
1
+
+

361
+
+
=
,
E 2 (152 + 102 + 62 )
z2
y2
x2
22
32
52
302
deci E

361
, cu egalitate dac
a
30

1
1
1
z

15

Atunci E Emax =

10

15z = 10y = 6x
{x, y, z} = {2, 3, 5}

x=5
y=3 .
z=2

361
361
a, deci a =
.
30
30

4. Num
arul N = 100 . . . 001 are 2013 zerouri. Demonstrati c
a N 2 se poate scrie
ca suma a dou
a p
atrate perfecte nenule.
Cristinel Mortici, T
argoviste
Solutie. Avem N = k2 + 1, unde k = 102007 . Atunci
(k2 + 1)2 = (2k)2 + (k2 1)2 ,
de unde se obtine concluzia.
5. Numerele x, y, z R satisfac relatia

(x 1)2 + (y 3)2 + (x z)2 + (y z)2 = 2.

Aflati x + y si z.
Cristinel Mortici, T
argoviste
Solutie. Fie A(1, 3), B(x, y), C(z, z) si dreapta d : y = x. Avem, tin
and seama c
aC
parcurge d,

(x 1)2 + (y 3)2 + (x z)2 + (y z)2

= AB + BC AC dist(A, d) = 2.
Rezult
a c
a C trebuie s
a e proiectia lui A pe d, adic
a C = D(2, 2).
Rezult
a z = 2. Din conditia B AD, obtinem x + y = 4.
  p

a se rezolve ecuatia
x + [x] = 2 x.
6. S
(Am notat cu [] partea ntreag
a a num
arului real ).
Dana Heuberger
Solutie. Conditii de existenta
: x 0.

I. Dac
a x N, atunci ecuatia devine [ x] = x cu solutiile x = k2 , k N.

46

Argument

16

II. Dac
a x (k, k + 1), cu
N, atunci ecuatia devine [ x] = 2 x k.
k

Dar [ x] x, deci 2 x k x, de unde rezult

a x k, contradictie. Solutia
este S = {k2 | k N}.
7. Fie X o multime cu |X| = n 4 si functia f : X X.
a) S
a se determine f , dac
a exist
a k {2, 3, . . . , n 1}, astfel nc
at
A P(X) cu |A| = k, avem f (A) = A.
b) S
a se demonstreze c
a nu exist
a f astfel nc
at A, B P(X), cu A B = si
|A| = |B| = 2, s
a avem f (A) = B sau f (B) = A.
Dana Heuberger
Solutie. a) Fie a X. Alegem a1 , a2 , . . . , ak1 , b X\{a} distincte.
Fie multimile A = {a1 , a2 , . . . , ak1 , a} si A = {a1 , a2 , . . . , ak1 , b}.
Deoarece f (A) = A si f (A ) = A , rezult
a
{f (a1 ), f (a2 ), . . . , f (ak1 )} = A A = {a1 , a2 , . . . , ak1 }
si apoi f (a) = a. Cum a X a fost oarecare, rezult
a c
a f = 1X .
b) Presupunem c
a exist
a o functie f ca n enunt. Presupunem |X| 6.
Fie a, b, c, d, e, f X distincte, astfel nc
at f ({a, b}) = {c, d}.
Atunci, f ({a, b}) = {e, f }, deci f ({e, f }) = {a, b}.
Deoarece {a, c} {e, f } = si f (a) {e, f }, rezult
a f ({e, f }) = {a, c}, fals. Asadar
|X| 5.
Dac
a X = {a, b, c, d, e}, consider
am c
a f ({a, b}) = {c, d} = {c, e}. Obtinem c
a
f ({c, e}) = {a, b}

(1)

si apoi
f ({d, e}) = {a, b}.
Deoarece f (e) {a, b}, rezult
a f ({a, e}) = {c, d}, deci
f ({c, d}) = {a, e}.

(2)
(3)

Din (1) si (3) deducem c

a f (c) = a, f (e) = b si folosind (2) obtinem f (d) = a. Asadar
f ({c, d}) = {a}, fals. Rezult
a c
a |X| = 4.
Fie X = {a, b, c, d}, cu
f ({a, b}) = {c, d}.
(4)
Avem f ({a, c}) = {b, d} sau f ({b, d}) = {a, c}.
i) Dac
a f ({a, c}) = {b, d}, din (4) deducem c
a f (a) = b, apoi c
a f (a) = d,
f (b) = c si f (c) = b, asadar f ({b, c}) = {b, c}, fals.
ii) Dac
a f ({b, d}) = {a, c}, din (4) deducem c
a f (b) = a, apoi c
a f (b) = c,
f (a) = d si f (d) = a, asadar f ({a, d}) = {a, d}, fals.
In concluzie, nu exist
a f.
8. Fie x, y, z (0, ) cu proprietatea x + y + z = 2013.
2x + y + z

a) S
a se arate c
a 2013x + yz
.
2

47

Argument

16

b) S
a se arate c
a
1
1
1
3

+
+

.
1342
2013x + yz
2013y + xz
2013z + xy
Florin Bojor si Adrian Pop
Solutie. a) 2013x + yz = (x + y + z)x + yz = x2 + xy + xz + yz = (x + y)(x + z)
ineg.mediilor 2x + y + z
p

2013x + yz = (x + y)(x + z)

.
2
b) Conform punctului a), avem
2
2
1

=
2x + y + z
x + 2013
2013x + yz
2
1
2

=
2y + x + z
y + 2013
2013y + xz
2
1
2

=
.
2z + x + z
z + 2013
2013z + xy

Prin nsumare obtinem

1
1
1
+
+
2013x + yz
2013y + xz
2013z + xy

1
1
1
.
2
+
+
x + 2013
y + 2013
z + 2013

(1)

Folosind inegalitatea lui Titu Andreescu

(a1 + a2 + a3 )2
a21
a2
a2
+ 2 + 3
, ai R, xi > 0, i = 1, 3,
x1
x2
x3
x1 + x2 + x3
deducem c
a
(1+1+1)2
1
1
1
32
3
+
+

=
=
.
x + 2013 y+2013
z +2013
x+y+z +3 2013 4 2013 4 671

(2)

Din relatiile (1) si (2) rezult

a:
1
1
1
+
+
2013x + yz
2013y + xz
2013z + xy

3
1
1
3
1
2
2
+
+
=
.
x + 2013
y + 2013
z + 2013
4 671
1342

Observatie. In rezolvare se poate folosi si inegalitatea lui Cauchy-BuniakovskiSchwartz.

ar natural nenul fixat. S
a se determine numerele pozitive
9. Fie n un num
n(n + 1)
x1 , x2 , . . . , xn stiind c
a x1 + 2 x2 + + n xn =
si x1 + x22 + + xn
n n.
2
Meda Bojor

48

Argument

16

Solutie. Se stie c
a (1 + x)n 1 + nx, n N si x 1 si are loc egalitate dac
a
x = 0 si n 2 sau x 1 si n = 1. Atunci
2
2
x1 + x22 + + xn
n = 1 + x1 1 + (1 + x2 1) + + (1 + xn 1)

1 + x1 1 + 1 + 2(x2 1) + + 1 + n(xn 1) = n.
Deci avem egalitate n ecare inegalitate pe care am aplicat-o, de unde x1 = x2 =
= xn = 1.
a triunghiul ABC si A1 , B1 , C1 mijloacele laturilor [BC], [CA],
10. Se consider
respectiv [AB]. Not
am cu A2 , B2 , C2 intersectiile segmentelor (AA1 ), (BB1 ), (CC1 )

cu cercul nscris n triunghi. S

a se arate c
a AA1 + BB 1 + CC 1 = 0 dac
a si numai
dac
a triunghiul A1 B1 C1 are laturile paralele si proportionale cu laturile triunghiului
ABC.
Florin Bojor

Solutie. Deoarece GA + GB + GC = 0 , avem c

a

AA1 + BB1 + CC1 = 0 GA1 + GB1 + GC1 = 0 .

(1)

Dac
a not
am GA1 = k GA, GB1 = p GB, GC1 = q GC, atunci relatia (1) este
echivalent
a cu

kGA + pGB + q GC = 0 (k q)GA + (p q)GB = 0 .

(2)

Dar vectorii GA si GB sunt necoliniari, deci relatia (2) k = p = q GA1 B1
GAB, GB1 C1 GBC si GC1 A1 GCA triunghiul A1 B1 C1 are laturile
paralele si proportionale cu laturile triunghiului ABC.
11. S
a se determine r
ad
acinile reale ale ecuatiei
(x2 2x) (x2 x 6) (x2 3x 4) + 36 = 0.
Ludovic Longaver
Solutie. (x 2x)(x + 2)(x 3)(x + 1)(x 4) + 36 = 0
(x2 2x)(x + 2)(x 4)(x + 1)(x 3) + 36 = 0
(x2 2x)(x2 2x 8)(x2 2x 3) + 36 = 0.
Not
am y = x2 2x si obtinem
y(y 8)(y 3) + 36 = 0 y 3 11y 2 + 24y + 36 = 0
(y + 1)(y 6)2 = 0 y = 1 y = 6.
Ecuatia din enunt este echivalent
a cu
2
(x2 2x + 1)(x
2x 6)2 = 0 x1 = x2 = 1,
x3 = x4 = 1 7, x5 = x6 = 1 + 7.
2

12. Fie a, b [0, ]. S

a se afle valoarea minim
a si valoarea maxim
a a expresiei
E(a, b) = 7 cos(2a) + 4 cos(2b) 8 sin a cos b 5 sin a + 10 cos b.
Ludovic Longaver

49

Argument

16

Solutie.
E = 7 cos 2a + 4 cos 2b 8 sin a cos b 5 sin a + 10 cos b
= 2 sin2 a + 8 cos2 b 8 sin a cos b 5 sin a + 10 cos b + 2
= 2(sin a 2 cos b)2 5(sin a 2 cos b) + 2 = 2 t2 5 t + 2,
t = sin a 2 cos b.


a, b [0, ]

0 sin a 1

t [2, 3].
1 cos b 1
Consider
am functia f : [2, 3] R, f (t) = 2 t2 5 t + 2.
Emax = fmax = max{f (2), f (3)} = max{20, 5} = 20, cu egalitate pentru t = 2.

5
. Se veric
a faptul c
a at
at maximul c
at si minimul sunt atinse.
Emin = fmin = f
4
13. Ar
atati c
a, dac
a x, y, z > 0, atunci
y2 + z2
z 2 + x2
x2 + y 2
+
+
2(x + y + z).
z
x
y
D. M. B
atinetu-Giurgiu, Bucuresti
Solutie. S
a ar
at
am mai nt
ai c
a:
x2 + y 2
2x + 2y 2z, x, y, z > 0 x2 + y 2 2xz + 2yz 2z 2 , x, y, z > 0
z
(x z)2 + (y z)2 0, x, y, z > 0, ceea ce este adev
arat, cu egalitate pentru
x = y = z. Atunci avem:
x2 +y 2
y 2 +z 2
z 2 +x2
+
+
2x+ 2y 2z + 2y+ 2z 2x+ 2z + 2x 2y
z
x
y
= 2(x + y + z),
ceea ce trebuia demonstrat.
14. Ar
atati c
a, dac
a x, y, z > 0, atunci

b
c
1 a+c
a+b
c+b
a
+
+

+
+
.
x+y
y+z
z+x
4
x
y
z
D. M. B
atinetu-Giurgiu, Bucuresti
4
1 1
+ , x, y > 0 4xy (x + y)2 , x, y > 0 (x y)2
x+y
x y
0, x, y > 0, adev
arat. Avem egalitate pentru x = y.
Solutie. Avem:

50

Argument

16

Atunci avem:

b
c
1 a
a
b
b
c
c
a
+
+

+ + + + +
x+y
y+z
z+x
4 x
y
y
z
z
x

b+a
c+b
1 a+c
+
+
=
,
4
x
y
z
cu egalitate dac
a si numai dac
a x = y = z.
15. S
a se arate c
a dac
a x, y, z > 0, atunci
2xyz + 3(x2 + y 2 + z 2 ) + 27 6(xy + yz + zx).
Gheorghe Boroica
Solutie. Se observ
a c
a x = y = z = 3 veric
a relatia cerut
a (avem chiar egalitate).
Din principiul cutiei, deducem c
a cel putin dou
a dintre numerele x, y, z sunt mai mari
sau egale cu 3, sau mai mici sau egale cu 3. Fie acestea x si y. Atunci, (x3)(y 3)
0, deci z(x 3)(y 3) 0, de unde
xyz + 9z 3xz + 3yz,
deci
2xyz + 18z 6xz + 6yz.
Deoarece 3(x + y ) 6xy, folosind inegalitatea precedent
a, g
asim c
a
2

3(x2 + y 2 ) + 2xyz + 18z 6(xy + yz + zx).

(1)

Cum 3z 2 + 27 18z, folosind (1) se obtine inegalitatea cerut

a.
Clasa a X-a
a se rezolve ecuatia
1. S

h i p

x + 4 [x] = 2 4 x.

(Am notat cu [] partea ntreag

a a num
arului real ).
Dana Heuberger
Solutie. Conditii de existenta
: x 0.
p
I. Dac
a x N, atunci ecuatia devine
[ x ] = 4 x cu solutiile x = t4 , t N.
p

4
II. Dac
a x (k, k + 1), cu k N, atunci ecuatia devine
[ x ] = 2 4 x k.
p p
Dar
[ x ] [ x ], deci

4
2 4 x k [ x ].
(1)
Membrul st
ang al inegalit
atii (1) este pozitiv, deci ridic
and la p
atrat obtinem:

4
(1) 4 x 4 4 x k + k [ x] x,

51

Argument

16

4
4
adic
a 3 x 4 4 x k + k 0. Obtinem c
a 4 k 4 x k, deci x k,
3
4
contradictie. Solutia este S = {t | t N}.
2. Se consider
a functiile f, g, h : R R, astfel nc
at x R, f (g(x)) =
g(h(x)) = x.
a) S
a se demonstreze c
a x R, f (x) + h(x) = 0.
b) S
a se arate c
a exist
a o infinitate de functii nemonotone f, g, h care verific
a
relatia din enunt.
Dana Heuberger
Solutie. a) Deoarece functia u : R R, u(x) = x este bijectiv
a, rezult
a c
a si
functia g este bijectiv
a si apoi c
a x R, f (x) = g 1 (x) si h(x) = g 1 (x), de
unde obtinem concluzia.
b) Pentru
n N , denim functiile fn , gn , hn : R
8R,
8
n,
x=0
0,
x = n
>
>
<
<
0,
x=n
n,
x=0
1
, fn (x) = gn (x) =
gn (x) =
n, x = n
n, x = n
>
>
:
:
x, x R\{n, 0, n}
x,
x R\{n, 0, n}
8
n, x = 0
>
<
0,
x = n
1
.
si hn (x) = gn (x) =
n,
x=n
>
:
x, x R\{n, 0, n}
3. Fie p 2 un num
ar natural fixat. S
a se rezolve ecuatia

1
1
1
1
x 1 + 2 x + 3 x + + p x + (1 + 2x + 3x + + px ) = p(p + 1).
x
Adrian Pop
Solutie. Conditie: x = 0.
Cazul I. Dac
a x < 0, ecuatia nu are solutie, deoarece membrul st
ang este negativ
iar membrul drept este pozitiv.
Cazul II. Dac
a x > 0, ecuatia devine:
1
1
1
1
1
1
1
x+ + (x 2 x + 2x )+ (x 3 x + 3x )+ +(x p x + px ) = p(p+1).
x
x
x
x
Din inegalitatea mediilor rezult
a:

1
1
1
1
1
x k x + kx 2 x k x kx = 2 kx+ x 2k, k = 1, p.
x
x
Insum
and, obtinem:

 



1
1
1
1
1
x+
+ x 2 x + 2x + + x p x + px p(p+1), x > 0,
x
x
x

52

Argument

16

1 x
k , k = 1, p, x > 0. Obtinem x = 1.
x
4. S
a se afle minimul expresiei
1

cu egalitate dac
a x kx =

E = log36 (2x + 3y + 1) + log36 (2y + 3z + 1) + log36 (2z + 3x + 1),

stiind c
a x, y, z > 0 si x y z = 1.
Gheorghe Boroica
Solutie. Functia f : [0, ) R, f (x) = x3 este convex
a, deci


f (a) + f (b) + f (c)
a+b+c
f

, a, b, c 0.
3
3
Atunci
1
a3 + b3 + c3 (a + b + c)3 , a, b, c 0.
9

Deoarece 2x + 3y + 1 = x + x + y + y + y + 1 6 6 xy (inegalitatea mediilor) si

analoagele, folosind si inegalitatea precedent
a, obtinem:

3
1
E
log6 (2x + 3y + 1) + log6 (2y + 3z + 1) + log6 (2z + 3x + 1)
9
3

1

log6 (6 6 xy) + log6 (6 6 yz) + log6 (6 6 zx

9

27
1
= log36 63 6 (xyz)2 =
= 3.
9
9
Deoarece pentru x = y = z = 1, obtinem c
a E = 3, deducem c
a minimul expresiei
din enunt este 3.
5. S
a se determine a R si s
a se rezolve ecuatia
2ax

2ax+3

+ (x 1)2 = 4,

stiind c
a aceasta are o unic
a solutie real
a.
Gheorghe Boroica
Solutie. Ecuatia se scrie
2

2a(x

2x)+3

+ (x2 2x) = 3.

(1)

Dac
a not
am g(x) = x 2x, atunci avem c
a g(2 x) = g(x), x R.
Asadar, dac
a x0 R e solutie, atunci si 2 x0 e solutie pentru ecuatia (1) si reciproc.
Cum ecuatia are solutie unic
a, deducem c
a x0 = 2 x0 x0 = 1. Atunci din (1)
2
obtinem 2a+3 = 4 a = 1. Pentru a = 1, ecuatia devine 22+(x1) + (x 1)2 =
2

(x1)2 =t

3 22+t + t2 = 3. Aceasta are o unic

a solutie pozitiv
a t = 1, c
aci membrul
st
ang este o functie strict cresc
atoare pe [0, ), deci x = 1 e unica solutie. Asadar,
a = 1 convine.

53

Argument

16

6. Fie z C astfel nc
at |z| = r. S
a se afle minimul expresiei

E(z) = r Re z + r + Im z .
Gheorghe Boroica
Solutie. Fie z = x + iy cu x, y R. Atunci |z| = r x2 + y 2 = r2 . Avem:



1
E(z) =
2r(r x) + 2r(r + y)
2r

p
1 p 2
=
r + x2 + y 2 2rx + r2 + x2 + y 2 + 2ry
2r



1
y 2 + (x r)2 + x2 + (y + r)2
=
2r

1
1
= (P A + P B) AB = r,
2r
2r
unde P (x, y), A(0, r), B(r, 0) C(0, r).

Asadar, minimul lui E(z) este r si se atinge dac

a P = A sau P = B, adic
a z = ri
sau z = r.
7. Se consider
a tetraedrul A1 A2 A3 A4 si care nu are fetele perpendiculare. Not
am:
S1 = S[A2 A3 A4 ] , S2 = S[A1 A3 A4 ] , S3 = S[A1 A2 A4 ] , S4 = S[A1 A2 A3 ] ; ij = unghiul dintre fetele tetraedrului de arie Si si Sj , i, j = 1, 4, i = j.
S
a se arate c
a
X Si + Sj
9S,
cos ij
1i<j4

unde S reprezint
a aria total
a a tetraedrului.
Nicolae Musuroia
Solutie. Fie {O4 } = pr(A1 A2 A3 ) (A4 ).

Atunci:
S3 cos 43 = SA1 O4 A2 ;
S2 cos 42 = SA1 O4 A3 ;
S1 cos 41 = SA2 O4 A3 .

54

Argument

16

S2
S3
S12
S22
S32
S1
+
+
=
+
+
cos 41
cos 42
cos 43
S1 cos 41
S2 cos 42
S3 cos 43
S12
S22
S32
=
+
+
SA2 O4 A3
SA1 O4 A3
SA1 O4 A2
(S1 + S2 + S3 )2
(S1 + S2 + S3 )2
.
=
SA2 O4 A3 + SA2 O4 A3 + SA1 O4 A2
S4

Atunci

X Si + Sj
cos ij

(S1 + S2 + S3 )2
(S1 + S2 + S4 )2
+
S4
S3

(S1 + S3 + S4 )2
(S2 + S3 + S4 )2
+
S2
S1
[3(S1 + S2 + S3 + S4 )]2

= 9S.
S1 + S2 + S3 + S4

am cu da= d(M, (BCD))

8. Fie M un punct n interiorul tetraedrului ABCD. Not
si cu ha = d(A, (BCD)). S
a se arate c
a

X  da
ha

ha
da

17.
Nicolae Musuroia

Solutie.

X  da
ha

ha
da

X d a X ha
X VM BCD X VABCD
+
=
+
ha
da
VABCD
VM BCD
X
1
= 1 + VABCD
VM BCD
= 1 + (VM BCD + VM ABC + VM ACD + VM ABD )


1
1
1
1
+
+
+

VM BCD
VM ABC
VM ACD
VM ABD
1 + 16 = 17
=

cu egalitate dac
a VM BDC = VM ABC = VM ACD = VM ABD , adic
a M = centrul de
greutate al tetraedrului.

55

Argument

16

9. a) S
a se arate c
a functia f : R R, f (x) = {x} [x] este bijectiv
a.
b) S
a se rezolve n multimea R ecuatia:

tg x + 2 = 2[tg x] + 3.
Ludovic Longaver
Solutie. a) Scriem functia f sub forma: f (x) = x 2[x].
(f f )(x) = f (x) 2[f (x)] = x 2[x] 2[x 2[x]] = x 4[x] + 4[x] = x, x R,
ceea ce nseamn
a c
a functia f este inversabil
a, deci bijectiv
a.

b) tg x + 2 = 2[tg x] + 3 tg x 2[tg x] = 3 2[ 3]

f (tg x) = f ( 3) tg x = 3 x = + k, k Z.
3
10. S
a se rezolve ecuatia
{log27 x} + {log27 (3x)} + {log27 (9x)} = 3 log27 x 2.
Ludovic Longaver
Solutie.
{log27 x} + {log27 3x} + {log27 9x}
= 3 log27 x 2 log27 x [log27 x] + log27 3x [log27 3x] + log27 9x [log27 9x]
= 3 log27 x 2 log27 27x3 [log27 x] [log27 3x] [log27 9x]
= 3 log27 x 2 [log27 x] + [log27 3x] + [log27 9x]
h
i h
i
1
2
= 3 [log27 x] + log27 x +
+ log27 x +
3
3
= 3 [3 log27 x] = 3 3 3 log27 x < 4 1 log27 x <
27 x < 81 x [27, 81).

56

Argument

16

b = 60 . S
11. Fie paralelogramul ABCD cu m(A)
a se arate c
a

3+1
(AB + AD).
AC + BD
2
Gheorghe R
ambu
Solutie.
E

Fie AB = a, BC = b
si CE AD, E AD,
DF AB, F AB.
a
a 3
b
b 3
Atunci DE = , CE =
, AF = si DF =
. Aplic
and teorema lui Pitagora
2
2
2
2
n triunghiurile dreptunghice EAC si F DB, obtinem:

a 2 3 2
3
AC 2 = AE 2 + CE 2 = b +
+ a = a2 + ab + b2 (a + b)2 ,
2
4
4
deci

3
AC
(AB + AD)
(1)
2
si


b 2 3 2
1
BD 2 = F D2 + F B 2 = a
+ b = a2 ab + b2 (a + b)2 ,
2
4
4
deci
1
BD (AB + AD).
(2)
2
Adun
and relatiile (1) si (2) obtinem:

3+1
AC + BD
(AB + AD),
2

b = .
cu egalitate pentru a = b, deci ABCD este romb cu m(A)
3
12. Fie patrulaterul convex ABCD si {O} = AC BD. Pe planul patrulaterului
se ridic
a o perpendicular
a n punctul O si pe care se ia un punct V . Consider
and un
punct M (V O), s
a se arate c
a
V[V M AB] = V[V M AD] A[ABC] = A[ADC] .
Gheorghe R
ambu

57

16

Argument
Solutie.
V

M
A

V[V M AB] = V[V M AD] V[V OAB] V[M OAB] = V[V OAD] V[M OAD]
1
1
1
1
|V O| A[OAB] |M O| A[OAB] = |V O| A[OAD] |M O| A[OAD]
3
3
3
3
1
1
(|V O| |M O|) A[OAB] = (|V O| |M O|) A[OAD]
3
3
1
1
|V M | A[OAB] = |V M | A[OAD] A[OAB] = A[OAD]
3
3
1
1
d(B, AC) = d(D, AC) d(B, AC) |AC| = d(D, AC) |AC|
2
2
A[ABC] = A[ADC] .
a se rezolve n R ecuatia
13. S

2a
= 2.
{2a }
Ludovic Longaver

Solutie. Fie 2a = x. Este necesar ca {x} =

0 x Z.

x
x
= 2 2
< 3 x > 0 si 2 {x} x < 3 {x}. Atunci
{x}
{x}
0 < x < 3{x} < 3 [x] {0, 1, 2}.
Cazul I. [x] = 0 {x} = x 2 x x < 3 x x .
(
x<2
Cazul II. [x] = 1 {x} = x 1 2(x 1) x < 3(x 1)
3
x>
2

3
x
,2 .
2

58

Argument

16

Cazul III. [x] = 2 {x} = x 2 2(x 2) x < 3(x 2)

x (3, 4), nu se accept
a.
Solutia ecuatiei este x

x<4
x>3

3
3
3
, 2 , deci < 2a < 2 a log2 ; 1 .
2
2
2

14. S
a se determine numerele an > 0 pentru orice n N , stiind c
a

n+1 a
n

n+1
a1 + a2 + 3 a3 + + n an =
, n N .
2
Nicolae Musuroia

a2
a2 = 22 . Din
2

n n+1 an+1

a1 + a2 + 3 a3 + + n an =
2

(n + 1) n+2 an+2

a1 + a2 + 3 a3 + + n an + n+1 an+1 =
2
rezult
a

(n + 1) n+2 an+2 n n+1 an+1

n+1 a
,
n+1 =
2
deci
(
n+2

n+1 a
n+2 a
n N .
n+2 =
n+1 ,
n+1
a1 = 1,
a2 = 22
Folosind metoda inductiei matemeatice, rezult
a an = nn , n N .
Solutie. Pentru n = 1, a1 =

15. Fie M, N, P, Q puncte coplanare situate pe muchiile (AB), (BC), (CD),

(DA) ale tetraedrului ABCD. S
a se arate c
a
M N N P P Q QM
16 AM BN CP DQ sin

ABC
BCD
CDA
DAB
sin
sin
sin
.
2
2
2
2
Nicolae Musuroia

Solutie. In BM N :
M N 2 = BM 2 + BN 2 2BM BN cos B
2BM BN 2BM BN cos B = 4BM BN sin2
cu egalitate pentru BM = BN .

ABC
Deci M N 2 4BM BN sin2
si n mod analog obtinem:
2

BCD
N P 2 4 CN CP sin2
2

59

B
2

Argument

16

CDA
2

DAB
2
2
QM 4 QA AM sin
.
2
P Q2 4 DP DQ sin2

Q
M
D

B
N

Prin nmultire rezult

a:
M N 2 N P 2 P Q2 QM 2 44 AM M B BN N C CP P D DQ QA
sin2
Dar

ABC
BCD
CDA
DAB
sin2
sin2
sin2
.
2
2
2
2

MA NB P C P Q

= 1. Rezult
a:
M B N C P D QA
M N 2 N P 2 P Q2 QM 2 44 AM 2 BM 2 CP 2 DQ2

ABC
BCD
CDA
DAB
sin2
sin2
sin2
,
2
2
2
2
si de aici se obtine inegalitatea cerut
a.
sin2

Clasa a XI-a
1. Fie a, b R cu a < b, iar f : [a, b] [a, b] o functie surjectiv
a si continu
a.
Demonstrati c
a cel putin una din multimile A = {x [a, b] | f (x) = x},
B = {x [a, b] | f (x) = a + b x}, are cardinalul mai mare sau egal cu 2.
Cristian Heuberger
Solutie. S
tim c
a multimile A si B sunt nevide. Presupunem c
a A si B au ecare
c
ate un singur element. Consider
am A = {c} si B = {d}. De asemenea functia f
ind surjectiv
a, exist
a , [a, b], = , astfel nc
at f () = a si f () = b.

60

Argument

16

Fie functiile , : [a, b] R, (x) = f (x) x, (x) = f (x) (a + b x). Aceste

dou
a functii sunt continue. Deoarece singura r
ad
acin
a a functiei este c, rezult
a
c
a are semn constant pe [a, c], respectiv pe [c, b]. Cum (a) = f (a) a 0 si
(b) = f (b) b 0, deducem c
a (x) 0, x [a, c] si (x) 0, x [c, b], sau
altfel, f (x) x, x [a, c] si f (x) x, x [c, b].
Deoarece f () = a , rezult
a [c, b], si deoarece f () = b , rezult
a [a, c].
Cum = , obtinem
> .

(1)

Deoarece singura r
ad
acin
a a functiei este d, rezult
a c
a are semn constant pe [a, d],
respectiv pe [d, b].
Cum (a) = f (a)(a+ba) = f (a)b 0 si (b) = f (b)(a+bb) = f (b)a 0,
deducem c
a (x) 0, x [a, d] si (x) 0, x [d, b], sau alte, f (x) a + b x,
x [a, d] si f (x) a + b x, x [d, b].
Deoarece f () = a = a + b b a + b , rezult
a [a, d], si deoarece f () = b =
a + b a a + b , rezult
a [d, b]. Cum = , obtinem
< .

(2)

Relatiile (1) si (2) ind contradictorii, rezult

a c
a presupunerea f
acut
a initial este fals
a.
Asadar, cel putin una dintre multimile A, B are cardinalul mai mare sau egal cu 2.
2. Fie (0, 1]. Demonstrati c
a:
a) exist
a n0 N astfel nc
at, pentru orice n n0 , exist
a si este unic

a sinn xn + cosn xn = ;
xn 0, , cu proprietatea c
4
b) sirul (xn )n0 este convergent si calculati limita lui.
Cristian Heuberger

Solutie. Pentru n 3, functia fn : 0,

R, fn (x) = sinn x + cosn x este strict
4
descresc
atoare. Intr-adev
ar
fn (x) = (sinn x + cosn x) = n sin x cosn1 x(tgn2 x 1) 0,

,.
4
a) Cazul I. = 1. Alegem n0 = 3.

Pentru orice n n0 , lu
and xn = 0 0, , avem sinn 0 + cosn 0 = 1 = .
4
xn este unic deoarece fn este strict monoton
a.
singurul punct critic ind x =

61

Argument

Cazul II. < 1. lim

n

nc
at sinn0

sinn

+ cosn
4
4

16

= 0 < . Exist
a n0 N , n0 3 astfel

+ cosn0 < . Pentru ecare n n0 , avem:

4
4

fn
= sinn + cosn sinn0 + cosn0 < .
4
4
4
4
4

Dar fn (0) = 1 > si cum fn ind continu

a, are proprietatea lui Darboux, rezult
a

c
a exist
a xn 0,
astfel nc
at fn (xn ) = . Functia fn ind strict monoton
a, xn
4
este unic.
b) Cazul I. = 1. S
irul (xn )nn0 este constant nul si deci este convergent la 0.
Cazul II. < 1
= fn (xn ) = sinn xn +cosn xn +cosn xn sinn+1 xn +cosn+1 xn = fn+1 (xn ).
Cum ns
a = fn+1 (xn+1 ), rezult
a fn+1 (xn+1 ) fn+1 (xn ) si de aici xn+1 xn . S
irul

limita sirului.
(xn )nn0 ind descresc
ator si m
arginit este convergent. Fie l 0,
4

Dac
a am avea l 0,
, atunci
4
= lim (sinn xn + cosn xn ) = (sin l) + (cos l) = 0 + 0 = 0,
n

ceea ce nu convine. Asadar l = 0.

3. Se consider
a sirurile de numere strict pozitive (an )n1 si (bn )n1 , astfel nc
at
an

n N , bn = an+1
.
1 + an
Dac
a lim bn = > 0, s
a se demonstreze c
a sirul (an )n1 este convergent si s
a
n

se calculeze limita acestuia.

Dana Heuberger
Solutie. S
tim c
a lim bn = > 0. Dac
a vom demonstra c
a lim an = a 0, atunci,
n

a
trec
and la limit
a n relatia din enunt, vom obtine = a
, deci limita ar putea
1
+
a

+ 2 + 4
a=
> 0.
2
a
1
(0, 1). Avem 1 =
>0
Not
am =
1+a
1+a
> 0, n N , astfel nc
at n n , |bn | <

62

(1 ).
2

(1)

Argument
Avem

si

16


 

an  
a
an 
 a
|an+1 a| 

 an+1 a +

1+a
1 + an
1+a
1 + an



an
a


= an+1
a
 = |bn |
1 + an
1+a


|an+1 a| |bn | + 


an
a 


1 + an
1+a
|an a|
|an a|

< (1 ) +
.
(1 ) +
2
(1 + an )(1 + a)
2
1+a

(2)

Not
and = (1 ), din (2) obtinem: n n , |an+1 a| + |an a|.
2
Inductiv, deducem c
a
n > n , |an a| (1 + + + nn 1 ) + nn |an a|,
adic
a

(1 nn ) + nn |an a|
2
sau

.
n > n , |an a| + nn |an a|
2
2
n

Deoarece 0, exist
a n N astfel nc
at

< ,
n n , nn |an a|
2
2
n > n , |an a|

pentru orice n N cu n > max(n , n ), obtinem

< .
|an a| + nn |an a|
2
2

+ 2 + 4
Asadar, lim an = a =
.
n
2
4. Fie 0 < m < M si (an )n0 un sir de numere reale cu proprietatea m < an < M ,
x3n + an
n N. Definim sirul (xn )n0 prin x0 > 0 si xn+1 =
, n 0.
x2n
xn
S
a se calculeze lim .
n
n
Florin Bojor
Solutie. Se demonstreaz
a prin inductie c
a xn > 0, n 0.
an
ator.
Atunci xn+1 xn = 2 > 0, n 0, deci sirul (xn )n0 este strict cresc
xn
Presupunem c
a este m
arginit superior, atunci el va convergent, deci
lim xn = R. Dar sirul (an )n0 este m
arginit, deci are un subsir convergent, e
n

63

Argument

16

acesta (akn )n0 si not

am lim akn = 1 . Pentru n := kn , relatia de recurenta
devine
n

x3kn + akn
3 + 1
xkn +1 =
,

s
i
trec
a
nd
la
limit
a
vom
avea

=
1 = 0,
2
x2kn
ceea ce este fals deoarece 1 m. Deci sirul (xn )n0 este nem
arginit superior si, ind
strict cresc
ator, are limita +.
Din lema lui Stolz-Cesaro avem

x2 x2n
x2
an
a2
= lim x2n + 2
+ n4 x2n = 0,
lim n = lim n+1
n n + 1 n
n
n n
xn
xn
xn
deoarece (an )n0 este m
arginit si lim xn = ; prin urmare lim = 0.
n
n
n
a functii si x0 R cu proprietatea c
a exist
a k > 0 si o
5. Fie f, g : R R dou
vecin
atate V a lui x0 , astfel nc
at |f (x) f (y)| k|g(x) g(y)|, x, y V . Dac
a
functia g are limita finit
a n x0 , s
a se demonstreze c
a functia f are limit
a finit
a n
x0 .
Meda si Florin Bojor
Solutie. Fie lim g(x) = R si (xn )n0 de numere reale cu proprietatea lim xn =
xx0

x0 , atunci avem c
a lim g(xn ) = .
n

Deoarece V este o vecin

atate a lui x0 , atunci exist
a n0 N astfel nc
at xn V ,
n n0 . Dar sirul (g(xn ))n0 este convergent, prin urmare este un sir fundamental.

Fie > 0, atunci n1 N astfel nc

at |g(xm ) g(xn )| < , m, n n1 . Atunci,
k
pentru orice m, n max{n0 , n1 } avem c
a
|f (xm ) f (xn )| k|g(xm ) g(xn )| < k

= ,
k

adic
a sirul (f (xn ))n0 este fundamental, deci convergent. In consecinta
, pentru orice
sir de numere reale (xn )n0 , de numere cu proprietatea lim xn = x0 , avem c
a sirul
n

(f (xn ))n0 este convergent. Vom ar

ata c
a toate aceste siruri au aceiasi limit
a.
Fie (xn )n0 si (yn )n0 dou
a siruri de numere reale cu proprietatea lim xn =
n

lim yn = x0 . Atunci exist

a n2 N astfel nc
at xn , yn V , n n2 , atunci, din

ipotez
a, avem c
a
|f (xn ) f (yn )| k|g(xn ) g(yn )|,

n n2 .

Trec
and la limit
a se obtine c
a
lim |f (xn ) f (yn )| k lim |g(xn ) g(ym )| = k| | = 0,

adic
a lim f (xn ) = lim f (yn ). Prin urmare, functia f are limit
a n x0 .
n

64

16

Argument

6. Fie n un num
ar natural nenul si p, q dou
a numere prime distincte.
a) S
a se dea un exemplu de matrice A Mn (Q) cu proprietatea c
a matricea
p A + q In nu este inversabil
a n Mn (Q).
b) Ar
atati c
a, dac
a A Mn (Z), atunci matricea p A + q In este inversabil
a n
Mn (Q).

1
Solutie. a) Dac
a alegem A =

Gheorghe Boroica

q
p

1
1

q
p

...

...

Mn (C),

...
...
...
...
...
an1
an2
an3 . . . ann
unde elementele de pe liniile L3 , L4 , . . . , Ln sunt numere arbitrare din Q, atunci matricea p A + q In are primele dou
a linii identice, deci aceasta nu este inversabil
a.
b) Fie A = (aij ) 1in si B = p A + q In . Atunci
1jn


p a11 + q

 p a21
det(B) = 
 ...
 pa
n1

p a12
p a22 + q
...
p an2

...
...
...
...


p a1n 

p a2n 
n
 = Mp + q = 0,
...

p ann + q 

deci B este inversabil

a n Mn (Q).
7. Fie n un num
ar natural nenul si A Mn (C) astfel nc
at A2 A+aIn = On ,

unde a C .
i) S
a se arate c
a A este inversabil
a.
ii) S
a se arate c
a pentru orice n N , exist
a xn C, astfel nc
at
An + an An = xn In
si apoi stabiliti relatiile x2n = x2n 2an si x3n = x3n 3an xn .
Gheorghe Boroica
Solutie. a) Din ipotez
a A(A In ) = (A In )A = a In , deci A este inversabil
a si
1
1
A = (A In ).
a
b) Inmultind relatia din ipotez
a cu A1 , obtinem A + a A1 = In , deci x1 = 1.
Ridic
and la p
atrat egalitatea A + a A1 = In , g
asim A2 + a2 A2 = (1 2a)In .
k1
k1 (k1)
Presupun
and c
aA
+a
A
= xk1 In si Ak + ak Ak = xk In , avem:
Ak+1 +ak+1 A(k+1) = (Ak +ak Ak )(A + aA1 ) a(Ak1 +ak1 A(k1) )
= xk In (A+aA1 )axk1 In = (xk axk1 )In , k 2.
Asadar, are loc concluzia dac
a x1 = 1, x2 = 1 2a si xn+1 = xn a xn1 , n 2.

65

Argument

16

Ridic
and la p
atrat relatia An + an An = xn In , obtinem
A2n + a2n A2n + 2a In = x2n In ,
deci x2n = x2n 2 an .
Din An + an An = xn In , rezult
a c
a (An + an An )3 = x3n In , deci
x3n In + 3An an An (An + an An ) = x3n In ,
de unde
x3n = x3n 3an xn ,

n N .

8. Ar
atati c
a, dac
a A1 A2 . . . An este un poligon convex, atunci are loc inegalitatea:

q
A1
A2
An

cos
+ cos
+ + cos
n sin .
2
2
2
n
Adrian Pop

sin x

R; f (x) = cos x; f (x) =

;
2
2 cos x

1 cos2 x

f (x) =
< 0 f concav
a, x 0,
.
2
4 cos x cos x

Solutie. Fie f :

0,

Din inegalitatea lui Jensen aplicat

a functiei f pentru q1 = q2 = = qn =
x1 =

A2
An
A1
, x2 =
, . . . , xn =

2
2
2






 A1

f A21 + f A22 + + f A2n
+ A22 + + A2n
2
f

n
n

cos A21 + cos A22 + + cos

A1 + A2 + + An
cos

2n
n

(n 2)
A1
A2
An
cos
+ cos
+ + cos
n cos
2
2
2
2n
q
q

= n cos

= n sin
2
n
n

q
A1
A2
An

cos
+ cos
+ + cos
n sin .
2
2
2
n

1
si
n

An
2

9. Fie A M2 (C) cu T r(A) = det(A) = 1. S

a se calculeze
det(A I2 ) det(A I2 ) det(A 2 I2 ),
unde 2 + + 1 = 0.
Marian C
arstea, R
amnicu V
alcea

66

Argument

16

Solutie. Fie f = det(A XI2 ), deci f = X 2 X T r(A) + det(A).

Cum T r(A) = det(A) = 1, obtinem f = X 2 X + 1.
Cum f (1) = 1, f () = 2 + 1 = 2 si f (2 ) = 2 + 1 = 22 .
Prin urmare,
det(A I2 ) det(A I2 ) det(A 2 I2 ) = f (1) f () f (2 ) = 43 = 4.
10. Se consider
a sirul (xn )nN cu xn 0, n N, iar a, b R.

S
a se arate c
a, dac
a sirurile de termen general yn = xn sin xn + a si zn =

xn cos xn + b sunt convergente, atunci sirul (xn )nN este convergent.

Marian C
arstea, R
amnicu V
alcea

Solutie. Dac
a sirul yn este convergent, rezult
a c
a sirul ( xn sin xn )n0 e convergent,
2
de unde sirul (xn sin xn )n0 e convergent. Analog se obtine c
a sirul (xn cos2 xn )n0
2
2
e convergent. Prin urmare, sirul (xn sin xn + xn cos xn )n0 e convergent, deci
(xn )n0 e convergent.
11. Fie sirul (an )n1 , cu a1 = 2, a2 = 12 si an+2 = 2 an+1 + 4 an , n 1.

an
S
a se cerceteze existenta limitei pentru sirul (xn )n1 , xn = cos
.
2n1
Ludovic Longaver
.
.
.
Solutie. Observ
am c
a a1 .. 2, a2 .. 22 . Ar
at
am prin inductie c
a an .. 2n , n N .
.
.
Fie P (n) : an .. 2n . Intruc
at P (1) si P (2) sunt adev
arate, si din presupunerea c
a ak .. 2k ,
.
ak+1 .. 2k+1 , rezult
a c
a ak+2 = 2 ak+1 + 4 ak = 2 2k+1 zk + 4 2k uk = 2k+2 (zk + uk ),
.
zk , uk Z ak+2 .. 2k+2 .
n
Din relatia an = 2 pn , pn Z, n 1, obtinem c
a
 n

a
2 pn
n
= cos
= cos(2 pn ) = cos 0 = 1,
xn = cos
n1
n1
2
2
este un sir convergent la 1.
1
1
1
1
1
1
1
1

+
+
+ +
.
1 2n 1 3 2n 3 5 2n 5
2n 1 1
a) S
a se studieze convergenta sirului (an )n1 ;



b) S
a se arate c
a sirul n an ln 2 n n1 este convergent.
12. Fie sirul (an )n1 , an =

Ludovic Longaver

67

Argument

16

Solutie.
1
1
1
1
1
1
1
1

+
+
+ +

1 2n 1
3 2n 3
5 2n 5
2n 1 1

(2n 3)+ 3
(2n 5)+ 5
1+(2n 1)
1 (2n 1)+ 1
+
+
+ +
=
2n
1(2n 1)
3(2n 3)
5(2n 5)
(2n 1)1
h
i
1 1
1
1
1
1
1
1
1
+
+ +
+ +
+ +
+

=
2n 1
2n 1
3
2n 3
5
2n 5
2n 1
1


1
1
1
1
an =
1 + + + +
.
n
3
5
2n 1
an =

1 1
1
xn
+ ++
, yn = n a n =
. S
irul (yn )n1 este strict
3 5
2n 1
yn
cresc
ator si nem
arginit superior
Fie xn = 1 +

lim
n

xn+1 xn
1
= lim
= 0.
n 2n + 1
yn+1 yn

Pe baza Teoremei Stolz-Cesaro, sirul (an )n1 este convergent si are limita 0.
1 1
1
Se cunoaste faptul c
a sirul (cn )n1 , cn = 1 + + + + ln n este convergent,
2 3
n
cu limita constant
a C (C 0, 57721)
1
1
1
1 + + + +
=
3
5
2n 1



1
1
1
1
c2n + ln(2n)
1 + + + + ln n ln n
2
2
3
n

1
= c2n cn + ln(2 n)
2



1
C
lim (n an ln(2 n) = lim c2n cn =
.
n
n
2
2
13. Fie matricea

A=

1 + a2 + a4
1 + ab + a2 b2
1 + ac + a2 c2

1 + ab + a2 b2
1 + b2 + b4
1 + bc + b2 c2

1 + ac + a2 c2
1 + bc + b2 c2
1 + c2 + c4

!
,

unde a, b, c R. S
a se arate c
a
det(A) = (c a)2 (c b)2 (b a)2 .
Ludovic Longaver

68

Argument
1
Solutie. Determinantul matricei B= a
a2
Avem

BB =

1
1
1

a
b
c

a2
b2
c2

1
a
a2

1 + a2 + a4
1 + ab + a2 b2
1 + ac + a2 c2

1
b
b2

1
c
c2

1
b
b2

16
1
c
c2

!
este de tip Vandermonde.

1 + ab + a2 b2
1 + b2 + b4
1 + bc + b2 c2

1 + ac + a2 c2
1 + bc + b2 c2
1 + c2 + c4

det = det[t B B] = det[t B] det B = (det B)2 = (c a)2 (c b)2 (b a)2 .

at A3 + 2A2 = On , unde n N este fixat.
14. Fie A Mn (Z) astfel nc
S
a se arate c
a, dac
a matricea In A este inversabil
a n Mn (Z), atunci
det(A2 + 3A + 3In ) = 3n .
Gheorghe Boroica
Solutie. Din ipotez
a, exist
a (In A)1 Mn (Z), astfel nc
at (In A)(In A)1 = In .
Trec
and la determinanti, g
asim c
a
det(In A) {1}.

(1)

Deoarece (A2 + 3A + 3In )(In A) = 3In , avem c

a
det(A2 + 3A + 3In ) det(In A) = 3n .

(2)

Deoarece det(A2 +3A+3In ) [0, )Z, folosind (1) si (2) obtinem c

a det(In A) = 1
si apoi det(A2 + 3A + 3In ) = 3n .
15. S
a se calculeze

P
1


1 1i<jn ij
lim 1 +
.
n
n
Nicolae Musuroia

69

16

Argument
Solutie.

P
P
1
1
1
lim n


ij
ij
n
1 1i<jn
1i<jn
lim 1 +
=e
n
n

n
1
X 1 2 X
lim 2n
1
n

=e
k
k
k=1
k=1
2 n
3
2
n
P 1
P 1

k
1
k
7
lim 2 6
k=1
k=1
7

= en 6

4
n 5
n
1

= e 2 (40) = e2 .
Clasa a XII-a

(1 + x)2n1 dx, deduceti identitatea

1. Calcul
and n dou
a moduri integrala
0

C 2n1
C2
C1
4n 1
,
1 + 2n1 + 2n1 + + 2n1 =
2
3
2n
2n
unde n N .
Ionel Tudor, C
alug
areni, Giurgiu
Solutie.
Z 1

1
1
2
2n1 2n1
x
)dx
(1 + C2n1
x + C2n1
x2 + + C2n1

(1 + x)2n1 dx =
0

0
1



2n 1
x2 1
x3 1


1
2
2n1 x
= x + C2n1
 + C2n1  + + C2n1

2 0
3 0
2n 0
0
2n1
1
2
C
C
C
= 1 + 2n1 + 2n1 + + 2n1 .
2
3
2n

Pe de alt
a parte,
Z 1
Z
n(1 + x)2n1 dx =
0

n(1 + x)n1 (1 + x)n dx =

0

f (x) f (x)dx,

unde f (x) = (1 + x)n , x [0, 1]. Dar

Z 1
Z 1
1
1
4n 1
1
1

.
f (x)f (x)dx =
(f 2 (x)) dx = f 2 (x) = (f 2 (1) f 2 (0)) =
2 0
2
2
2
0
0
Z 1
4n 1
Rezult
a
si identitatea cerut
a.
(1 + x)2n1 dx =
2n
0

70

Argument

16

2. S
a se determine num
arul elementelor grupului (G, ) care au proprietatea c
a
x, y G\{e} cu x = y, x y x = y x2013 y.
Dana Heuberger
Solutie. Observ
am mai nt
ai c
a dac
a G = {e, a, b}, atunci
a3 =e

com

a b a = b a2013 b a b a = b2 a2 = b,
adev
arat. Asadar toate grupurile cu 3 elemente au proprietatea din enunt. Vom
demonstra c
a acestea sunt singurele care veric
a ipoteza.
Presupunem c
a grupul (G, ) are cel putin 4 elemente. Presupunem c
a exist
a
x G\{e} cu x2 = e. Deoarece x2 = x, pun
and y = x2 n relatia din enunt, obtinem
x x2 x = x2 x2013 x2 , adic
a x2013 = e.
Obtinem c
a
y G\{e} cu y = x, x y x = y 2 .
(1)
1
Fie z G\{e, x, x }. Pentru y = x z avem y = x, y = e si nlocuind n (1)
deducem x x z x = x x z x z, deci
x z x = z x z.

(2)

Pentru y = z n (1) rezult

a
x z x = z2
si folosind (2) deducem c
a z x z = z z, deci x = e, fals.
Asadar, pentru orice x G\{e} avem x2 = e, deci x2013 = x si grupul este comutativ.
Relatia din ipotez
a devine: x, y G\{e} cu x = y, avem x y x = y x y. Datorit
a
comutativit
atii ns
a, x y x = y x y x = y, contradictie.
In concluzie, grupul (G, ) nu poate avea mai mult de 3 elemente.
Observatie. E evident c
a exponentul 2013 din enunt poate nlocuit cu orice
multiplu de 3.
3. Fie (G, ) un grup finit cu n elemente si cu elementul neutru e. Spunem c
a
subgrupul H al lui G are proprietatea (P), dac
a este un subgrup propriu al lui G si
x, y G\H xy H.
a) Dac
a exist
a subgrupurile distincte H1 si H2 ale lui G, care au proprietatea
(P) si H1 H2 = {e}, s
a se arate c
a grupul G este izomorf cu grupul lui Klein.
b) S
a se demonstreze c
a, pentru n N, n 2, grupul (Zn , +) are cel mult un
subgrup cu proprietatea (P).
Dana Heuberger
Concursul Gheorghe P
aun 2013
Solutie. a) S
tim c
a grupul G nu poate reuniunea a dou
a subgrupuri proprii, deci
G\(H1 H2 ) = . Fie x, y G\(H1 H2 ).
Deoarece H1 si H2 au proprietatea (P), rezult
a c
a x2 , xy H1 H2 = {e}. Obtinem
c
a G\(H1 H2 ) = {x}.

71

Argument

16

Fie h, k H1 \{e}. Deoarece H2 are proprietatea (P) si h, k G\H2 , rezult

a c
a
hk, h2 H2 . Cum hk, h2 H1 , rezult
a c
a hk = h2 = e, deci h = k, adic
a H1 = {e, h}.
La fel se deduce c
a H2 = {e, t}, cu t2 = e, adic
a G = {e, h, t, x}, cu h2 = t2 = x2 = e,
de unde rezult
a concluzia.

b) Subgrupul b
2 al lui (Z2k , +) are proprietatea (P).
Fie H un subgrup al lui (Zn , +) care are proprietatea (P ). Dac
a Zn \H =
{x
b1 , x
b2 , . . . , x
bk }, obtinem c
a x
b1 + x
b1 , x
b1 + x
b2 , . . . , x
b1 + x
bk H, deci |H| |G\H|
n
n
si cum |H| , deducem c
a |H| = , adic
a n = 2k.
2
2
Deoarece (Z2k , +) este un grup ciclic, orice subgrup al s
au este ciclic.
In particular, H este generat de un element de ordinul k al lui G. Fie b

a generatorul
=b
lui H. Deoarece ka
0, rezult
a c
a 2/a, deci b
a b
2 , adic
aH= b
2 .
4. Se consider
a polinomul f = (X 2 + X + 1)n X cu r
ad
acinile x1 , x2 , . . . , x2n .
2n 1
P
Calculati suma S =
.
k=1 xk
Dan B
arbosu
Solutie. Se stie c
a

2n
P
k=1

c
a

1
f (x)
=
. Cum x = 0 nu e r
ad
acin
a a lui f , deducem
x xk
f (x)

2n

X
f (0)
n(x2 + x + 1)n1 (2n + 1) 1 
1
=
=
= n 1.


2
xk
f (0)
x=0
(x2 + x + 1)n x
k=1

a si par
a. S
a se calculeze integrala
5. Fie f : R R o functie continu
Z 1
x(f (x) x)
I=
dx.
1 + x2
1
Dan B
arbosu
x f (x)
este impar
a. Atunci
1 + x2
Z 1
Z 1
x2
x2

I=
dx
=
2
dx = 2 + .
2 +1
2
x
1
+
x
2
1
0
Z 1
a se calculeze lim n
6. S
xn cos(xn )dx.

Solutie. Cum f este par

a, rezult
a c
a

Dan B
arbosu

Solutie. Se stie c
a dac
a f : [0, 1] R e continu
a pe [0, 1], atunci avem c
a
Z 1
Z 1
lim n
xn f (xn )dx =
f (t)dt.
n

72

Argument

16

Cum f (x) = cos x, obtinem:

Z
n

xn cos(xn )dx =

= lim n

cos x dx = sin 1.

7. S
a se determine toate functiile f : (0, ) (0, ) primitivabile si cu proprietatea c
a exist
a F : (0, ) (0, ) o primitiv
a pentru f , astfel nc
at
f (x) =

2F (x)
x4
+
,
x
F (x)

x > 0.
Gheorghe Boroica

Solutie. Pentru orice x > 0, din ipotez

a avem:
xf (x) F (x) = 2F 2 (x) + x5 F (x)(xf (x) 2F (x)) = x5 .
Deoarece

F (x)
x2

f (x) x2 F (x) 2x
xf (x) 2F (x)
=
,
x4
x3

relatia anterioar
a devine

F (x) x3

F (x)
x2

= x5 , x > 0

F (x)
x2

x2
, x > 0.
F (x)

F (x)
1
, x > 0, avem H (x) =
, x > 0, deci (H 2 (x)) = 2,
x2
H(x)

x > 0, deci () c R astfel nc

at H 2 (x) = 2x + c, x > 0. Atunci H(x) = 2x + c,
x > 0, unde c 0, deoarece
F > 0 implic
a H > 0.

Ca urmare, F (x) = x2 2x + c, x > 0, unde c 0 si

Cu notatia H(x) =

x2
5x2 + 2c x
f (x) = 2x 2x + c +
=
.
2x + c
2x + c

Z
8. Fie f : [0, 1] R o functie continu
a astfel nc
at
0

2
f (x)dx = .
3 3

1
S
a se arate c
a exist
a c (0, 1) astfel nc
at 1 < f (c) < .
c
Gheorghe Boroica

73

Argument

16

Solutie. Deoarece

1
dx =
x2 x + 1

1 2
2

2 dx
3
2

x 21 
2
2
1
1

=
arctg

arctg

= arctg

3
3
3
3
3
0
2
Z 1

2
+
= =
=
f (x)dx,
6
3 6
3 3
0
Z

1
dx = 0 si aplic
and teorema de medie, va exista
x2 x + 1
0
1
c (0, 1) astfel nc
at f (x) = 2
.
c c+1
Pentru acest c, relatia de demonstrat devine
1

f (x)

rezult
a c
a

1
1
1< 2
<
c c+1
c

c2 c + 1 < 1
c c+1>c
2

c(c 1) < 0
(c 1)2 > 0

relatii adev
arate.
9. S
a se arate c
a
Z

e2 arcsin

dx

e2 arcsin

1x

dx e .

Nicolae Musuroia
Solutie. Aplic
am C B S.

e2 arc sin
0

Z
x

dx

e2 arcsin

Z
1x

earcsin

earcsin

earcsin

dx

x+arcsin

2 Z
1x
dx =

2
1x

dx

e 2 dx

= e .

10. Fie f : [0, 1] [0, ) o functie continu

a. S
a se arate c
a

Z
0

1
x

1
f (t)dt dx
f (x)dx .
3
0
Nicolae Musuroia

74

16

Argument

Solutie. Fie G o primitiv

a pentru functia g : [0, 1] R, g(x) =
Z 1 Z 1
Z 1

f (t)dt dx =
(G(1) G(x))dx
0

f (x). Atunci:

1 Z

= x(G(1) G(x)) +
0

CBS

xg(x)dx
0

1
=
3

xg(x)dx
0

x2 dx
0

g 2 (x)dx
0

f (x)dx.
0

11. S
a se determine functiile continue f : R R cu proprietatea
Z 1
Z 1
f (t x)dt
f (a t x)dt = ex , x R
0

unde a (0, 1) este dat.

Nicolae Musuroia
Solutie. Fie g : R R, g(x) =

R1
0

f (tx)dt continu
a. Relatia dat
a devine

g(x) g(ax) = ex ,

x R.

(1)

Pentru x = 0 g(0) = 1.
Cazul 1. g(0) = 1. Ar
at
am c
a g(x) > 0, x R . Presupunem c
a () x0 R :
g(x0 ) < 0. Cum g este continu
a, va exista c ntre x0 si 0 astfel ca g(c) = 0. Rezult
a
0 = ec (F ). Deci g(x) > 0, x R.
Logaritm
and n (1), rezult
a ln g(x) + ln g(ax) = x, x R.
Not
am h(x) = ln g(x). Obtinem:
h(x) + h(ax) = x,

x R.

(2)

Pentru x = 0 h(0) = ln(g(0)) = ln 1 = 0.

Pentru x =
0 h(x) = x h(ax).
Pentru x = ax h(ax) = ax h(a2 x)

| (1)

..
.

..
.

x = an1 x h(an1 x) = an1 x h(an x)

| (1)n1

Insum
and: h(x) = x(1 a + a2 + (1)n1 an1 ) + (1)n h(an x).
Deci
1 (a)n
+ (1)n h(an x).
h(x) = x
1+a

75

Argument

16

x
. Atunci
1+a
Z 1
x
, deci
f (t x)dt = e 1+a .

Trec
and la limit
a cu n , obtinem h(x) =

x
x
g(x) = e 1+a
1+a
0
Z 1
Pentru x = 0
f (0)dt = e0 = 1 f (0) = 1.

ln g(x) =

Pentru x = 0, tx = y x dt = dy;
t = 0 y = 0;
t = 1 y = x;
Z x
Z x
x
x
1
1+a
f (y)dy = e

f (y)dy = xe 1+a .
x 0
0
x

F (x) F (0) = xe 1+a , F = primitiv

a pentru f , deci
x
x
1
x + a + 1 1+a
e 1+a f (x) =
e
,
1+a
a+1
functie ce veric
a relatia din ipotez
a.
x

f (x) = e 1+a + x

Cazul 2. g(0) = 1. Rezult

a g(x) < 0, x R. Relatia (1) devine
g(x) (g(ax)) = ex ,

x R.

Obtinem n mod analog,

x+a+1 x
e 1+a .
a+1
Z n
{x}
a se arate c
a sirul (an )n1 , an =
12. S
dx, este convergent.
2 + [x]2
x
1
f (x) =

Ludovic Longaver
1 1
1
+ + + ln n este
2 3
n
convergent, deci m
arginit superior. Evident, sirul (an )n1 este cresc
ator.
Z n
Z n
Z n
{x}
{x}
x [x]
1
1
0 an =
dx
dx =
dx
2 + [x]2
x
2
x[x]
2
x[x]
1
1
1
Z n
Z n

1
1
1
1
1
1

dx =
dx ln n
=
2 1
[x]
x
2 1 [x]
2

n1 Z k+1
1X
1
1
=
dx ln n
2
k
2
k
k=1




1
1
1
1
1
1
=
1 + + + +
ln n =
cn
,
2
2
3
n1
2
n
Solutie. Se cunoaste c
a sirul lui Euler (cn )n1 , cn = 1 +

rezult
a c
a sirul (an )n1 este m
arginit superior.

76

Argument

16

13. Fie a, b R, a < b si f : [a, b] R o functie derivabil

a, neinjectiv
a si
F : [a, b] R,
Z b
Z x
F (x) = (x a)
f (t)dt + (x b)
f (t)dt.
x

S
a se arate c
a exist
a c (a, b) pentru care F (c) = 0.
Ludovic Longaver
Solutie.
F (x) =

f (t)dt (x a)f (x) +

f (t)dt + (x b)f (x)

a

f (t)dt (b a)f (x).

=
a

Intruc
at functia f nu este injectiv
a, exist
a c1 , c2 [a, b], c1 < c2 pentru care
f (c1 ) = f (c2 ) F (c1 ) = F (c2 ).
Aplic
am teorema lui Rolle functiei F : [c1 , c2 ] R. Exist
a c (c1 , c2 ) (a, b)
pentru care (F ) (c) = F (c) = 0.
14. S
a se calculeze integrala
Z
I=
x tg(2x2 + a) tg(3x2 + a) tg(5x2 + 2a)dx,

pentru a

0,

si x dintr-un interval I convenabil ales.

Gheorghe Boroica

Solutie. Cu schimbarea de variabil

a x2 = t, integrala auxiliar
a este
Z
1
tg(2t + a) tg(3t + a) tg(5t + 2a)dt.
It =
2
Avem:
tg u + tg v
1 tg u tg v
tg u tg v tg(u + v) = tg(u + v) tg u tg v.

tg(u + v) =

Alegem u = 2t + a, v = 3t + a si atunci obtinem:

Z
1
(tg(5t + 2a) tg(2t + a) tg(3t + a)) dt
It =
2
h
i
1
1
1
1
ln | cos(5t+2a)| + ln | cos(2t+a)|+ ln | cos(3t + a)| + C
=
2
5
2
3
si de aici se obtine I.

77

Argument

16

15. Fie f : [0, ) [0, ) o functie derivabil

a cu f (x) 0, x [0, ).
S
a se arate c
a
Z x2
Z x
2

2
t dt 2
t f (t)dt .
tf
0

D. M. B
atinetu-Giurgiu si Nicolae Musuroia
Solutie. Consider
am functia g : [0, ) R,
Z x2
Z

g(x) =
t f2
t dt 2
0

Avem c
a

2
t f (t)dt .

g (x) = x f (x)2x 2 2xf (x)

t f (t)dt
Z x 0

t f (t)dt .
= 2xf (x) x2 f (x) 2
2

Fie functia h : [0, ) R, h(x) = x2 f (x) 2

t f (t)dt. Atunci
0

h (x) = 2x f (x) + x2 f (x) 2x f (x) = x2 f (x) 0, x [0, ),

deci h este cresc
atoare pe [0, ). Obtinem h(x) h(0), x 0, prin urmare
g (x) 0, x 0, deci g este cresc
atoare. Atunci g(x) g(0) = 0, x 0.

78

Argument

16

Probleme propuse

Clasa a IX-a
1. Dac
a m R , n R, m > |n| atunci, n orice triunghi cu notatiile uzuale,
are loc inegalitatea
a
b
c
2s
+
+

,
mha + nr
mhb + nr
mhc + nr
(3m + n)r
unde s =

a+b+c
.
2
D. M. B
atinetu-Giurgiu

2. Dac
a a, b, x, y, z R+ , atunci
x2
y2
+
(ay + bz)(2x + y + z)
(az + bx)(2y + z + x)
+

z2
3

.
(ax + by)(2z + x + y)
4(a + b)
D. M. B
atinetu-Giurgiu

3. Dac
a a, b, x, y, z R+ , atunci
x2 y 2
y2 z2
z 2 x2
3xyz
+
+

.
ax + by
ay + bz
az + bx
a+b
D. M. B
atinetu-Giurgiu
4. Dac
a a, b, c sunt lungimile laturilor unui triunghi, s
a se calculeze partea
a
b
c
ntreag
a a num
arului E =
+
+
.
b 2 + c2
c2 + a2
a2 + b2
Meda Bojor

5. Fie M un punct n planul triunghiului ABC astfel nc

at a AM + c BM +

b CM = 0 , unde BC = a, AC = b si AB = c, si not
am cu G centrul de greutate
al triunghiului ABC. S
a se demonstreze c
a M GBC dac
a si numai dac
a lungimile
laturilor AB, BC, AC sunt trei numere n progresie aritmetic
a.
Meda Bojor

79

Argument

16

6. Fie a, b, c R astfel nc
at a2 + 2b2 2ab + ac 2abc 0. S
a se arate c
a
c2 max{a2 , ac}.
Gheorghe Boroica
7. Fie a 4 si b 1. S
a se arate c
a
(x2 4x + a)(y 2 2y + b)(z 2 + 2z + b)(t2 + 4t + a)
16(a 4)(b 1)xyzt,

x, y, z, t > 0.
Gheorghe Boroica

8. S
a se determine termenul general al sirului (an )n0 denit de a0 = 0 si
5
4p 2
an + 4 , n N.
an+1 = an +
3
3
Gheorghe Boroica
27
, iar x [a, a], y [b, b], z [c, c]. Ar
atati c
a
8

(a + x)(b + y)(c + z) (a x)(b y)(c z) 8.

9. Fie a, b, c > 0 cu abc =

In ce caz avem egalitate?

Gotha G
untter, elev
10. Fie p un num
ar natural impar. S
a se arate c
a p este un num
ar prim dac
a si
numai dac
a ecuatia a + (a + 1) + + (a + n) = p admite exact o solutie n N N .
Gotha G
untter, elev
11. Fie triunghiul ABC cu bisectoarele (AA , (BB , (CC , unde A BC,

B AC, C AB. Dac

a IA + IB + IC = 0 , s
a se arate c
a triunghiul ABC este
echilateral.
Dana Heuberger
12. Fie G centrul de greutate al patrulaterului ABCD. Not
am cu A1 , B1 , C1 D1
simetricele punctelor A, B, C respectiv D, fata
de mijloacele segmentelor [CG], [DG],
[AG] respectiv [BG]. S
a se arate c
a:
a) A1 B1 C1 D1 este paralelogram.
b) ABCD si A1 B1 C1 D1 are acelasi centru de greutate.
Nicolae Musuroia

80

Argument

16

13. Fie a, b, c, d > 0. S

a se arate c
a
(a b)(c + d)
(b c)(a + d)
(c d)(a + b)
(d a)(b + c)
+
+
+
0.
b(a + c + d)
c(a + b + d)
d(a + b + c)
a(b + c + d)
Nicolae Musuroia
14. Se d
a paralelogramul ABCD si punctele M (AB), N (CM ) astfel nc
at
AM
CN
= m,
= n. S
a se demonstreze c
a punctele B, N, D sunt coliniare dac
a si
MB
NM
numai dac
a m = n 1.
Adrian Pop

atati c
a sin + cos +
15. Ar

2
2 + 2, pentru orice
sin 2

0,

.
2

Mihai Vijdeluc, Vasile Ienutas

Clasa a X-a
a se arate c
a dac
a a, b R+ , a + b R+ , x, y, z (1, ), atunci
1. S
logy z
logx y
logz x
9
+
+

.
ax + by
ay + bz
az + bx
(a + b)(x + y + z)
D. M. B
atinetu-Giurgiu
2. Se consider
a ecuatia functional
a f (f (x)) + 2f (x) = 3x, x R, unde
f : R R.
a) S
a se arate c
a exist
a o functie descresc
atoare care veric
a ecuatia anterioar
a.
b) S
a se determine toate functiile cresc
atoare care veric
a ecuatia dat
a.
Florin Bojor
3. Determinati numerele complexe z1 , z2 , . . . , zn , stiind c
a
n
X
n(n + 1)(2n + 1)
(1)k k zk =
i
6
k=1

si |zk | = k, k {1, 2, . . . , n}, unde n N .

Gheorghe Boroica
4. S
a se rezolve n R ecuatia
4

2x

2x3 4x2 +3x+3

+ x4 2x3 4x2 + 2x + 3 = 2x .
Gheorghe Boroica

81

Argument

16

5. S
a se arate c
a dac
a patrulaterul ABCD este nscris n semicercul de diametru
[AD], atunci:
AD (AB 2 + BC 2 + CD2 ) 2AB BC CD = AD3 .
Marian Crstea
p

6. Fie f, g : [0, 1] R, f (x) = 1 (1 x)x , g(x) = 1 x + x.

S
a se arate c
a max (f (x) + g(x)) = min f (x) + max g(x).

x[0,1]

x[0,1]

x[0,1]

Gotha G
untter, elev
7. S
a se rezolve n R ecuatia {2 } = {2
x

{x}

}.
Dana Heuberger

8. Fie triunghiul ABC nscris n cercul C(O, R), cu unghiurile A, B, C

. Denim punctele A , A1 , B2 si B3 astfel: A este piciorul n
altimii din
,
4 2
A, {A1 } = (AA C(OR), {B2 } = AB A1 C si {B3 } = A B2 AC. In mod analog
se denesc punctele C3 si A3 . S
a se arate c
a dreptele AA3 , BB3 si CC3 nu sunt
concurente.

Dana Heuberger

9. Fie = cos + i sin

si triunghiul ABC. Denim punctele M si A0 astfel
3
3
nc
at A si M sunt n acelasi semiplan de frontier
a BC, A si A0 sunt n semiplane opuse
de frontier
a BC si triunghiurile BCM si BCA0 sunt echilaterale. Analog se denesc
punctele N si B0 si apoi punctele P si C0 . Fie C1 = rC0 , 3 (M ) (C1 este imaginea lui
M prin rotatia de centru C0 si de unghi 3 ), A1 = rA0 , 3 (N ) si B1 = rB0 , 3 (P ). S
a
se arate c
a:
a) A1 B1 C1 ABC ABC este echilateral.
b) AC1 = BM , BA1 = CN si CB1 = AP .

c) AC1 + BA1 + CB1 = O .

Dana Heuberger
10. Care este cel mai mic num
ar ntreg care se poate scrie sub forma
1
1
1
2
2
2
x + y + z xy yz zx ,
x
y
z
unde x, y, z sunt anumite numere naturale nenule? Dar cel mai mare?
Cristinel Mortici
11. Fie z1 , z2 , z3 C cu |z1 | = |z2 | = |z3 | = 1, z1 +z2 +z3 = 1 si z13 +z23 +z33 = 1.
S
a se arate c
a, pentru orice n N, numerele z12n+1 , z12n+1 , z32n+1 sunt axele v
arfurilor
unui triunghi dreptunghic.
Nicolae Musuroia

82

Argument

16

12. Fie z1 , z2 , . . . , z5 C cu |z1 | = |z2 | = = |z5 |, z1 + z2 + z3 + z4 + z5 = 0

si z13 + z23 + z33 + z43 + z53 = 0.
S
a se arate c
a z1 , z2 , . . . , z5 sunt axele v
arfurilor unui pentagon regulat.
Nicolae Musuroia
ar xat si functiile f, g : R R astfel nc
at f (g(x))
13. Fie n N un num
x g(f (x)), x R, unde g(x) = x + x3 + x5 + + x2n1 . Demonstrati c
a functiile
f si g sunt bijective.
Adrian Pop
a se arate c
a n orice triunghi ABC avem:
14. S
1
1

,
m2a + m2b + m2c
3 3S
notatiile ind cele cunoscute.
Mihai Vijdeluc
15. Se consider
a numerele complexe zk = xk + iyk , k = 1, 2. Ar
atati c
a

2
x41 + y24 + x42 + y14
(|z1 |2 + |z2 |2 ).
2
Mihai Vijdeluc

Clasa a XI-a

n 1
P
hn n
1

1. Dac
.
a hn =
, n N , s
a se calculeze lim
1+
n n n
n
k=1 k
D. M. B
atinetu-Giurgiu
2. Dac
a m R+ , n N , iar A, B, C sunt m
asurile n radiani ale unghiurilor
unui triunghi ABC, atunci

(m+1)n 
(m+1)n 
(m+1)n
1
1
1
1+
+ 1+
+ 1+
sin A
sin B
sin C
m+1
1
.
m 3 + 2n 3
3
D. M. B
atinetu-Giurgiu
3. Se consider
a sirul (xn )n0 denit prin x0 = 2 si xn+1 = x2n xn + 1, n N.

n
x0 x1 xn n
S
a se calculeze lim
.
n
xn+1
Florin Bojor

83

16

Argument

4. Fie n N. S
a se rezolve n M2 (Z) ecuatia X 2n+1 + X = I2 .
Florin Bojor
a sirul (an )n1 denit astfel:
5. Se consider
1, 2, 2, 2, 2 , 3, 3, . . . 3 , 4, 4, . . . , 4, . . . .
| {z } | {z } | {z }
22 termeni 32 termeni 42 termeni

an
S
a se calculeze lim
.
n 3 n
Gheorghe Boroica
6. F
ar
a a folosi derivate, s
a se determine a > 0 stiind c
a
1 + 4x + 9x 2x + 3x + ax ,

x R.
Gheorghe Boroica

7. Fie n N si a1 , a2 , . . . , an numere reale, astfel nc

at
|(1 + x)a1 + (1 + x)a2 + + (1 + x)an n| x2 ,

x (1, ).

S
a se demonstreze c
a a1 + a2 + + an = 0.
Gheorghe Boroica
8. Fie A M3 (R) cu A = A si e B = A A.
a) S
a se calculeze tr(B 2015 ).
b) S
a se arate c
a exist
a un unic > 0, cu det(I3 B ) = 0.
t

Dana Heuberger
am cu S(X) suma tuturor elementelor
9. Pentru orice matrice X Mn (C), not
sale. Fie A Mn (C) astfel nc
at pentru orice k = 1, n, S(Ak ) = n(n 1)k .
a) S
a se arate c
a pentru orice k N , S(Ak ) = n(n 1)k .
b) S
a se dea un exemplu de astfel de matrice.
Dana Heuberger
10. Fie f : [a, b] R, a < b o functie cu proprietatea lui Darboux, iar
M multimea zerourilor reale ale lui f . Dac
a sgn(f (a)) = sgn(f (b)) {1, 1} si
card(M ) = 2n + 1, n N, demonstrati c
a f are cel putin un punct de extrem care
apartine lui M .
Gotha G
untter, elev

11. Fie n N . Ar
atati c
a exist
a o unic
a matrice A Mn (C) astfel nc
at
An = In si det(In + A + A2 + + An ) = 0.
Gotha G
untter, elev

84

Argument

16

12. Demonstrati c
a exist
a un unic sir (xn )n1 cu proprietatea
1
1
1
xn
e xn =
+
+ +
, n N
1!
2!
n!
si calculati lim (n + 1)!(xn 1).
n

Nicolae Musuroia
13. Fie A, B, C M2 (R) cu AB = BA, AC = CA si A + B + C = O2 . S
a se
arate c
a det(A4 + B 4 + C 4 ) 0.
Nicolae Musuroia
14. Determinati functiile derivabile f : (0, ) (0, ) cu proprietatea
f (x) = f (x) +

e2x
,
f (x)

x (0, ).
Nicolae Musuroia
xp+1
+ pxn
n
,
p+1

15. Fie p R+ xat si sirul (xn )n1 , unde x1 (0, 1), iar xn+1 =
n N . S
a se calculeze lim

xn
.
xn+2015
Adrian Pop

Clasa a XII-a
a a (0, ), b (1, ) si f : R R, g : (0, ) (0, ) sunt functii
1. Dac

1
continue, astfel nc
at f este functie impar
a, iar g
= g(x), x > 0, s
a se calculeze
x
Z a2 +1+a
1
dx.

2
f (g(x)) + 1)
a2 +1a (x + 1)(b

Z
2. S
a se calculeze

D. M. B
atinetu-Giurgiu

2+ 3

2 3

5x +4x +3
dx, unde n N .
(1 + x2 )(x2n + xn + 1)
n

2n

D. M. B
atinetu-Giurgiu
3. S
a se determine functiile continue f : [0, 2] R care veric
a relatia
Z 2
(f 2 (x) + 2 cos xF (x)dx = ,
0

unde F este o primitiv

a a lui f .
Florin Bojor

85

Argument

16

4. Fie f, g : R R dou
a functii cu proprietatea c
a max(f, g) are primitive pe
R. Rezult
a n mod necesar c
a f si g au primitive?
Gheorghe Boroica
ar natural, n 2 si f : [0, 1] R o functie continu
a, astfel
5. Fie n un num
Z 1
2
2f (x)
nc
at f (0) 0 si
e
dx = 1 + 2 . S
a se arate c
a exist
a c [0, 1] astfel nc
at
n
0
2
f (c) = cn 1 .
Gheorghe Boroica
a si cu derivata continu
a. S
a
6. Fie a > 0 si g : [a, a] R o functie derivabil
se determine
and propriet
atile:
Z a functia continu
Z a a f : [a, a] R av
i)
f 2 (x)dx =
(g (x))2 dx;
a
Z a
x
f (t)dt = 2g(x), x [a, a].
ii)
x

Gheorghe Boroica

7. Fie (A, +, ) un inel integru. Pentru m N , not

am mA = 1A + 1A + + 1A .
|
{z
}
de m ori

Dac
a exist
a n, k, t N , cu n par, k, t impare, k = t, (k, t) = 1, astfel nc
at
a, b A,

(kA a + tA b)n = ta an + ka bn ,

atunci s
a se arate c
a a, b A, (a + b)n = an + bn .
Dana Heuberger
ar
a divizori ai lui zero, cu 1 + 1 = 0. Pentru a, b A,
8. Fie (A, +, ) un inel f
not
am cu [a, b] = a b b a, comutatorul acestora. Fie f End(A), astfel nc
at
x, y A, [x, f (y)] = [f (x), y].
a) S
a se arate c
a n N , x A, [xn , f (x)] = 0.
b) Dac
a x A\{0, 1}, f (x) = x si f este un morsm surjectiv, s
a se arate c
a
inelul este comutativ.

a se calculeze lim
9. S
n

1+

1
n

P
1i<jn

Dana Heuberger
i
i2 +j 2

.
Nicolae Musuroia

10. Fie a, b R, a < b si f, g : [a, b] [a, b] dou

a functii continue. S
a se arate
c
a exist
a c [a, b] astfel nc
at:
Z c
Z b
f (t)dt +
g(t)dt
a
c
= c.
ba
Nicolae Musuroia

86

Argument

16

11. Fie (A, +, ) un inel nenul cu proprietatea c

a:
x3 + y 3 = xy + x + y + 1,

x, y A .

S
a se arate c
a A este corp cu dou
a elemente.
Nicolae Musuroia
12. a) Ar
atati c
a nu exist
a nici o matrice A M2 (Q), astfel nc
at
A4 + 20A2 + 3I2 = O2 .
b) Dati un exemplu de matrice A M2 (C), astfel nc
at
A4 + 20A2 + 3I2 = O2 .
Gheorghe Boroica
13. Determinati functiile continue f : R R cu proprietatea c
a

1
x

f (x) =
f
, x R.
(x2 + 1) x2 + 1
x2 + 1
Dan B
arbosu
a multimea Mf = {f |f : [0, 1]} R este derivabil
a, cu f
14. Se consider
continu
a si astfel nc
at f (1) = 0}.
S
a se determine cel mai mare num
ar real M , stiind c
a
Z 1
Z 1
2
(f (x))2 dx M
f (x)dx , f Mf .
0

Gabriela Boroica, C. N. Vasile Lucaciu

15. Fie a, x0 R si f : R R o functie care admite primitive si pentru care
f (x0 ) = a. Dac
a ecare punct al domeniului de denitie al functiei este un punct de
minim local pentru f , s
a se calculeze primitivele functiei f .
Ludovic Longaver

87

Argument

16

Erat
a
La problema 14, clasa a XII-a, n enunt, n loc de tg(5x2 + a) se va scrie
tg(5x2 + 2a).
La pg. 44, problema 9, punctul c): S
a se arate c
a orice submultime cu 7
elemente a multimii ... se nlocuieste cu: S
a se arate c
a orice submultime cu 8
elemente a multimii ...

88

Sumar

1. Alternative pentru calculul unor limite

conf. univ. dr. Dan B
arbosu . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 3
2. Asupra inegalit
atii lui Ion Ionescu
prof. D. M. B
atinetu Giurgiu . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 7
3. Elemente de aritmetic
a n Egiptul Antic
prof. Daniela Chites si prof. dr Costel Chites . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 11
4. O alt
a demonstratie a lemei lui Blundon
prof. Leonard Giugiuc . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 17
5. Asupra unei probleme din Gazeta Matematic
a
prof. Dana Heuberger . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 19
6. S
iruri definite prin recurente alternative
conf. univ. dr. Vasile Pop . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 21
7. Tab
ara de matematic
a, Baia Mare, 2014 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 24
8. Tab
ara Judetean
a de Excelenta
31 august - 5 septembrie 2014, Vaser . . . . . . . . . 31
9. Concursul Argument al Colegiului National Gheorghe S
incai,
Ed. a V-a . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 33
10. Concursul Gheorghe S
incai pentru micii matematicieni, 2014 . . . . . . . . . . . . . 43
11. Matematic
a - Test pentru admiterea n clasa a V-a, 20142015 . . . . . . . . . . . . . . 44
12. Rezolvarea problemelor din num
arul anterior . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 45
13. Probleme propuse . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 79