Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Anul I, Aritmetică
Curs 7
Numere prime II
In acest curs vom prezenta unele rezultate legate de câteva ı̂ntrebări naturale referi-
toare la numerele prime:
(a) Câte numere prime mai mici decât un număr natural dat sunt?
(b) Cât de apropiate pot fi două numere prime consecutive?
(c) Cât de lung poate fi un şir de numere naturale consecutive / un interval care
nu conţine nici un număr prim?
Demonstraţie. Raţionăm prin reducere la absurd. Presupunem că mulţimea tuturor nu-
merelor naturale prime este finită, {p1 , p2 , . . . , pr }. Fie n = p1 p2 . . . pr + 1. Atunci, oricare
ar fi i ∈ {1, . . . , r}, pi < n, deci n nu este prim. Rezultă că n are un divizor prim, fie
acesta pj pentru un j ∈ {1, . . . , r}, pj |n. Dar evident pj |p1 , p2 , . . . , pr , deci pj |1, ceea ce
este absurd. Rezultă că presupunerea făcută este falsă, deci există o infinitate de numere
prime.
pn+1 ≤ p1 p2 . . . pn + 1.
1
2 Cum am putea genera / construi numere prime?
√
Lema 4. Dacă numărul natural n nu este prim, atunci are un divizor prim d ≤ n.
Ciurul lui Eratostene. Ciurul lui Eratostene este un algoritm de determinare a tu-
turor numerelor prime mai mici de cât un număr natural fixat n0 . Incepem cu n = 1, pe
care ı̂l eliminăm, deoarece prin definiţie nu este prim. Continuăm cu următorul număr
neeliminat (n = 2), care este prim, şi eliminăm toţi multiplii săi pâna la n0 , care nu sunt
primi (4, 6, . . .). Continuăm următorul număr neeliminat (n = 3), care este prim, şi eli-
minăm toţi multiplii săi pâna la n0 , care nu sunt primi (9, 15, . . .). In acest fel se continuă
√
până la n0 (conform lemei anterioare). Toate numerele rămase neeliminate sunt numere
prime.
Ilustrăm acest algoritm cu cazul n0 = 50:
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
11 12 13 14 15 16 17 18 19 20
21 22 23 24 25 26 27 28 29 30
31 32 33 34 35 36 37 38 39 40
41 42 43 44 45 46 47 48 49 50
O altă problemă legată de generarea numerelor prime este determinarea unei funcţii
generatoare, adică a unei funcţii f : N → N astfel ı̂ncât f (n) să fir număr prim pentru
orice n.
Exemplul 1. Funcţia
f (x) = x2 + x + 41
are proprietatea că f (1), f (2), . . . , f (39) sunt toate numere prime, dar f (40) şi f (41) nu
sunt prime.
2
Teorema 7 (Teorema numerelor prime). Dacă n ∈ N, n ≥ 2 atunci
π(n)
lim n = 1.
n→∞
ln n
Teorema 7 afirmă că, pentru n foarte mare, numărul numerelor prime mai mici decât n
poate fi aproximat cu lnnn . Altfel spus, dacă n este foarte mare, dacă alegem la ı̂ntâmplare
un număr natural mai mic decât n, probabilitatea ca acesta să fie prim este de aproximativ
1
ln n
.
Definiţia 1. Două numere impare consecutive, ambele numere prime, se numesc numere
prime gemene.
Pe de altă parte, există intervale oricăt de mari care nu conţin nici un număr prim:
Demonstraţie. Şirul
Teorema 11 (Dirichlet). Dacă numerele a, b ∈ N∗ sunt prime ı̂ntre ele, atunci şirul
a, a + b, a + 2b, a + 3b, . . .
Conjectura 12 (Goldbach). Orice număr natural par, mai mare decât 3, se scrie ca
suma a două numere prime.
3
4 Cum putem decide dacă un număr natural dat este
prim?
Impărţirea succesivă. Lema 4 √ de mai sus afirmă că dacă un număr n este compus,
atunci are un divizor mai mic decât n. Deci, √ dat fiind n ∈ N, ı̂l ı̂mpărţim succesiv la 2
şi la toate numerele impare mai mici decât n (sau doar la numerele prime, dacă avem
la dispoziţie o listă a acestora). Dacă găsim unul pentru care ı̂mpărţirea se face exact,
atunci n este compus. În caz contrar, n este nuăr prim.
Alte modalităţi de a decide dacă un număr natural dat este prim sunt consecinţe ale
unor proprietăţi la care vom reveni mai târziu, cum ar fi:
Teorema 13 (Mica Teoremă a lui Fermat). Dacă n ∈ N este număr prim, atunci, oricare
ar fi a ∈ N,
n|(an − a).
Teorema 14 (Wilson). Numărul n ∈ N, n > 1 este număr prim dacă şi numai dacă
n|(n − 1)! + 1.
Asupra algoritmilor care decid dacă un număr natural dat este prim vor fi discutaţi
ı̂n anul II, la cursul de Criptografie.