Principiul extremal

Marius Perianu
Colegiul National Ion Minulescu Slatina
1 decembrie 2014

Abstract
Articolul de fata prezint
a ideile generale de aplicare a principiului extremal, formele sub care
se prezint
a acesta si exemple de utilizare n rezolvarea problemelor de algebr
a, geometrie, combinatoric
a.
Materialul a fost prezentat de autor n cadrul sedintelor de preg
atire ale lotului l
argit de juniori.

1. Suportul teoretic
n matematica elementar
a, aplicarea principiului extremal ca metod
a de rationament n rezolvarea
unei probleme reprezint
a studierea propriet
atilor celui mai mic/mare element al unei multimi asociate
problemei si analizarea informatiilor oferite de acest element extremal.
n general, vom aplica principiul extremal n problemele n care intervin urm
atoarele tipuri de
multimi:
a) multimi nite care au att un cel mai mic element ct si un cel mai mare element;
b) submultimi ale lui N care au ntotdeauna un cel mai mic element.
Evidentiem cele de mai sus prin dou
a probleme:
Problema 1 Sa se determine multimile A

N cu proprietatea ca 8 x; y 2 A; x > y ) x y 2 A:
Concursul Nicolae Coculescu 2005
Solu
tie. Fie a = min A si x 2 A ales arbitrar. Din teorema mp
artirii cu rest, exist
a q; r 2 N;
r < a; astfel nct x = aq + r:
Presupunnd r > 0; folosind proprietatea din enunt rezult
a c
a numerele x a; x 2a; :::; x qa 2 A;
deci r 2 A; contradictie, deoarece r este un element al lui A mai mic dect min A: Ca urmare, r = 0:
Rezult
a c
a a j x; pentru orice x 2 A: Atunci:
dac
a A este nit
a si na = max A; atunci A = fa; 2a; :::; nag ;
dac
a A este innit
a, atunci A = fna j n 2 N g :
Problema 2
Determinati multimile A
p
[ n] + 1 2 A:

N n f0; 1g cu proprietatea ca pentru orice n 2 A; n2 + 4 2 A si

Baraj 4 OBMJ 2007

Solu
tie. Fiind o submultime a multimii numerelor naturale, A admite un cel mai mic element.
Fie a = min A (a 2) :
p
p
p
p
Atunci [ a] + 1 2 A; deci [ a] + 1 a , [ a] a 1 ) a a 1 , a (a 3) + 1 0; cu
solutia unic
a (n conditiile problemei) a = 2:
hp
i
Pentru orice num
ar natural n 2 A; rezult
a c
a
n2 + 4 + 1 2 A; adic
a n + 1 2 A: Ca urmare,
A = f2; 3; 4; :::g = N n f0; 1g :
1

n unele probleme n care se cere s

a se demonstreze c
a o anumit
a armatie este fals
a, alegerea elementului minimal (respeciv maximal) trebuie coroborat
a cu constructia unui nou element extremal,
ceea ce conduce la contrazicerea minimalit
atii (maximalit
atii) lui : Un exemplu clasic de aplicare a
acestei idei este:
Problema 3

Sa se demonstreze ca multimea numerelor prime este innita.

Solu
tie (Euclid). Presupunem prin absurd c
a multimea P a numerelor prime este nit
a, de
cardinal n (n 2 N ) ; si e p1 < p2 < ::: < pn elementele sale. Atunci num
arul p = p1 p2 :::pn + 1 este
tot un num
ar prim, deoarece nu este divizibil cu niciunul dintre numerele p1 ; p2 ; :::; pn si, n plus,
este mai mare dect cel mai mare element al multimii P: Ca urmare, P este innit
a.
Proprietatea de ordonare a multimii numerelor naturale pune n evidenta dou
a propriet
ati speciale
ale multimii N :
(1) Nu exist
a un sir innit strict descresc
ator de numere naturale n1 > n2 > ::: > ni > ni+1 > :::
(2) Dac
a sirul de numere naturale (ni )i 1 este descresc
ator: n1 n2 ::: ni ni+1 :::; atunci
el devine stationar de la un anumit rang ncolo, adic
a exist
a i0 astfel nct ni0 = ni0 +1 = ni0 +2 = :::
O astfel de metod
a, aplicat
a n cazul n care se poate construi un element mai mic dect elementul
minimal, apartine lui Pierre de Fermat si este cunoscut
a sub numele de descendenta innita. Ea poate
formulat
a n modul urm
ator:
Metoda descenden
tei innite a lui Fermat (MDIF). Fie m un numar natural si P o
proprietate referitoare la numerele naturale nenule astfel nct daca P (k) este adevarata pentru un
numar k > m; atunci exista j 2 N; m < j < k; astfel nct P (j) este adevarata.
Atunci P (n) este falsa pentru orice n > m:

Acest lucru se ntmpl

a deoarece dac
a ar exista n > m pentru care P (n) este adev
arat
a, atunci
s-ar putea construi un sir innit de numere naturale pentru care propozitia P ar adev
arat
a: n >
n1 > n2 > ::: > ni > ni+1 > ::: , ceea ce nu este posibil.
Exemplic
am aceast
a metod
a prin dou
a probleme date la concursurile nationale din Rusia:
Problema 4
Sa se rezolve n numere naturale ecuatia x3 + 2y 3 = 4z 3 :
Solu
tie. Se observ
a c
a (0;
a presupunem c
a ecuatia are o solutie netrivial
a
p
p 0; 0) este solutie. S
(x0 ; y0 ; z0 ) : Deoarece 3 2 si 3 4 sunt ambele irationale, numerele x0 ; y0 si z0 sunt toate nenule. S
a
observ
am c
a x0 este cu necesitate par. Ca urmare, x0 = 2x1 ; cu x1 2 N : nlocuind, obtinem
4x31 + y03 = 2z03 ; deci si y0 este par, adic
a y0 = 2y1 ; cu y1 2 N : Analog rezult
a z0 = 2z1 ; cu z1 2 N :
Continund rationamentul, obtinem un sir de solutii naturale (xn ; yn ; zn )n 0 cu proprietatea c
a
(xn )n 0 este strict descresc
ator, contradictie. Deci ecuatia dat
a are doar solutia x = y = z = 0:
Observa
tie. Solutia problemei poate prezentat
a si astfel: Presupunnd c
a exist
a solutii
(x; y; z) 2 N
N
N ; dintre toate solutiile o alegem pe cea cu suma componentelor cea mai
mic
a; e aceasta (x0 ; y0 ; z0 ) : Procednd ca mai sus, obtinem o nou
a solutie (x1 ; y1 ; z1 ) a ecuatiei
din enunt, pentru care x1 + y1 + z1 < x0 + y0 + z0 ; contradictie cu minimalitatea alegerii. Metoda
descendentei innite ne spune c
a presupunerea f
acut
a existenta solutiilor nenule este fals
a.
Problema 5
x2 + 6y 2 = z 2
:
6x2 + y 2 = t2
Solu
tie. La fel ca mai sus, se observ
a c
a (0; 0; 0; 0) este solutie a sistemului. Vom presupune
c
a exist
a solutii netriviale. Evident, orice solutie (x; y; z; t) genereaz
a o solutie cu componente strict
Sa se rezolve n numere ntregi sistemul

pozitive, si anume (jxj ; jyj ; jzj ; jtj) : Dintre toate solutiile (x; y; z; t) cu componente strict pozitive, o
alegem pe cea pentru care suma x + y + z + t este minim
a.
2
2
2
2
Adunnd ecuatiile, obtinem 7 x + y = z + t ; deci 7 j z 2 + t2 : Studiind resturile p
atratice
modulo 7; deducem c
a 7 j z si 7 j t; deci z = 7z1 si t = 7t1 ; cu t1 ; z1 2 N : nlocuind n ecuatia
anterioar
a, obtinem x2 + y 2 = 7 z12 + t21 ; deci 7 j x2 + y 2 ; adic
a 7 j x si 7 j y: Ca urmare, x = 7x1 si
y = 7y1 ; cu x1 ; y1 2 N : Revenind la sistemul initial, constat
am c
a (x1 ; y1 ; z1 t1 ) este o nou
a solutie a
acestuia, pentru care x1 + y1 + z1 + t1 < x + y + z + t; contradictie cu minimalitatea alegerii.
n concluzie, sistemul admite doar solutia banal
a x = y = z = t = 0:
ncheiem prezentarea cu trei probleme cu arom
a geometric
a.
Problema 6
Sa se demonstreze ca n orice pentagon convex putem alege trei diagonale cu care se poate construi
un triunghi.
Solu
tie. Fie [BE] cea mai lung
a diagonal
a a pentagonului convex ABCDE: n patrulaterul BCDE
aplic
am proprietatea conform c
areia suma diagonalelor este mai mare dect suma oric
aror dou
a laturi
opuse; ca urmare:
BD + CE > BE + CD > BE;
deci se poate construi un triunghi de laturi BD; CE si BE:
Problema 7 Orice poliedru convex are cel putin doua fete cu acela
si numar de laturi.
Solu
tie. Fie F fata cu cel mai mare num
ar m de muchii. Dac
a nu exist
a nicio alt
a fata cu m muchii,
cele m fete adiacente lui F pot avea ca num
ar de laturi un element al multimii f3; 4; 5; :::; m 1g :
Sunt doar m 3 posibilit
ati pentru m fete, deci, cu principiul cutiei, exist
a cel putin dou
a fete cu
acelasi num
ar de laturi.
Problema 8 Fie 2n puncte n plan, oricare 3 necoliniare. Exact n dintre ele notate A1 ; A2 ; :::; An
reprezinta ferme, iar celelalte, notate F1 ; F2 ; :::; Fn reprezinta fntni. Aratati ca exista o asociere
bijectiva ntre ferme si fntni, astfel nct oricare doua din cele n drumuri drepte (segmente) ferma
fntna nu se intersecteaza.
P
Solu
tie. Pentru orice permutare a multimii f1; 2; :::; ng ; e S =
Ai F (i) : Dintre toate permut
arile, e cea care minimizeaz
a pe S: Presupunnd c
a exist
a dou
a segmente Ai F (i) si Aj F (j) care
se intersecteaz
a, nlocuind aceste segmente cu Ai F (j) si Aj F (i) obtinem un drum total de lungime
mai mic
a dect S; deoarece Ai F (i) + Aj F (j) > Ai F (j) + Aj F (i) (diagonalele n patrulater au suma
lungimilor mai mare dect suma lungimilor a dou
a laturi opuse). Contradictie.
Problema 9 S
a se demonstreze c
a orice poligon convex de arie 1 poate inclus ntr-un dreptunghi
cu aria 2.
Solu
tie. Fie [AB] diagonala de lungime maxim
a a poligonului. Prin A si B construim perpendicularele a; respectiv b; pe [AB] : S
a consider
am unul dintre semiplanele determinate de dreapta AB n
care se g
asesc vrfuri ale poligonului. Dintre acestea, e C un vrf pentru care distanta la [AB] este
cea mai mare posibil
a; prin C ducem paralela c la AB care intersecteaz
a pe a n M si pe b n N: Dac
a si
cel
alalt semiplan determinat de AB contine vrfuri ale poligonului, obtinem un vrf D cu proprietatea
c
a distanta de la D la AB este cea mai mare posibil
a si paralela d la AB care intersecteaz
a pe a n Q
si pe b n P: Evident, poligonul dat este inclus n dreptunghiul M N P Q:
Deoarce aria poligonului este cel putin egal
a cu
1
1
1
A [CAB] + A [DAB] = AB d(C; AB) + AB d(D; AB) = AB N P = A [M N P Q] ;
2
2
2
rezult
a c
a A [M N P Q]

2:

2. Probleme propuse
1. O multime nit
a S de puncte din plan are proprietatea c
a orice dreapt
a care trece prin dou
a
dintre punctele lui S trece si printr-un al treilea. Demonstrati c
a toate punctele lui S sunt
coliniare.
Variant
a: Dac
a n puncte ale planului nu sunt toate coliniare, exist
a o dreapt
a care trece prin
exact dou
a puncte.
James Joseph Sylvester (1893)
2. S
a se determine multimile A

N ; cu cel putin dou

a elemente, avnd proprietatea c
a pentru
x y
orice x; y 2 A; x > y; rezult
a
2 A:
(x; y)
Concursul Nicolae Coculescu 2007

3. S
a se arate c
a ecuatia x2 + y 2 = 3 z 2 + t2 nu are solutii n multimea numerelor naturale.
4. Se consider
a multimea A =
?:

1+

1 1
1
n 2 N; n
+ + ::: +
2 3
n

5. S
a se demonstreze c
a, pentru orice num
ar natural n
nu este natural.

2 : S
a se demonstreze c
a A\N =

1, num
arul sn = 1 +

1
1 1
+ + ::: +
3 5
2n + 1

6. ntr-un tabel n n se scriu numerele 0 si 1 astfel nct dac

a la intersectia unei linii cu o coloan
a
se aa 0, atunci suma elementelor de pe linia si coloana respectiv
a este cel putin egal
a cu n: S
a
2
n
se demonstreze c
a suma celor n2 numere din tabel este cel putin egal
a cu
:
2
7. n ecare punct laticial scriem un num
ar natural. Fiecare num
ar scris este media aritmetic
aa
celor 4 numere vecine (sus, jos, stnga, dreapta). Demonstrati c
a toate numerele sunt egale.
USAMO 1983
8. ntr-un p
atrat 10 10 se scriu numerele naturale de la 1 la 100 n mod arbitrar. Elementele
ec
arei linii se rearanjeaz
a (pe aceeasi linie), n ordine cresc
atoare, de la stnga la dreapta. Apoi,
elementele ec
arei coloane se rearanjeaz
a (pe aceeasi coloan
a) n ordine cresc
atoare de sus n
jos. S
a se g
aseasc
a valoarea minim
a a sumei numerelor aate la nal pe diagonala stnga sus
dreapta jos.
Clock-Tower Juniors Competition, 2009
9. ntr-o tar
a sunt 100 de aeroporturi si distanta dintre oricare dou
a din ele este diferit
a. Din ecare
port decoleaz
a un avion si zboar
a spre aeroportul cel mai apropiat de el. S
a se demonstreze c
a
n niciunul dintre aeroporturi nu pot ateriza mai mult de 5 avioane.
10. Dou
azeci si trei de prieteni, avnd greut
ati exprimate n numere ntregi decid s
a joace un meci
de fotbal. Unul dintre ei este ales pentru a arbitru, iar ceilalti se mpart n dou
a echipe de
cte 11 juc
atori, ecare dintre echipe avnd aceeasi greutate total
a. Se observ
a c
a mp
artirea
n echipe cu aceeasi greutate poate f
acut
a indiferent de cine este ales arbitru dintre cei 23:
Demonstrati c
a cei 23 de prieteni au aceeasi greutate.
USAMO 1989

11. Se consider
a n 3 puncte n plan astfel nct oricare trei puncte formeaz
a un triunghi de arie
cel mult egal
a cu 1: S
a se arate c
a toate punctele se aa n interiorul unui triunghi de arie cel
mult egal
a cu 4:
12. S
a se demonstreze c
a orice pentagon convex are un vrf pentru care distanta de la acest vrf la
latura opus
a este strict mai mic
a dect suma distantelor vrfurilor al
aturate la aceeasi latur
a.
Baraj 2 OBM+OIM 2008
13. Fie S o multime nit
a si F multimea tuturor functiilor f : P (S) ! R cu proprietatea c
a, pentru
orice X; Y
S; avem f (X \ Y ) = min (f (X) ; f (Y )) : S
a se determine max jIm f j :
f 2F

Baraj 3 OBM+OIM 2007

Bibliograe
[1] Arthur Engel Probleme de matematica Strategii de rezolvare (trad. Mihai Baluna), Editura
GIL Zal
au, 2006.
[2] Titu Andreescu, Dorin Andrica O introducere n studiul ecuatiilor diofantiene, Editura GIL
Zal
au, 2002
[3] Valentin Vornicu Olimpiada de Matematica de la provocare la experienta, Ed. Gil, Zal
au 2003
[4] Marius Perianu, Florian Dumitrel 5 ani de olimpiade si concursuri scolare n judetul Olt, Editura
MathLogos, Slatina 2010
[5] www.math.ournet.md
[6] www.artofproblemsolving.com