Concursul Gazeta Matematică și ViitoriOlimpici.

ro
Ediția a IV-a 2012-2013

Congruenţe modulo n

ABSTRACT: Această lecţie aduce în atenţie modalităţi de abordare a unor diverse tipuri de exerciţii
şi probleme de concurs folosind aşa numita aritmetică modulară.

Lecţia se adresează claselor a VII – a şi a VIII – a .

Data: 12 ianuarie 2013.

Autori: Ovidiu Bădescu, Colegiul Naţional Traian Lalescu Reşiţa,

Lucian Dragomir, Liceul Bănăţean Oţelu – Roşu

● Definiţie. Două numere întregi a şi b se numesc congruente modulo n (unde n este un

număr întreg nenul ) dacă prin împărţire la n dau acelaşi rest, ceea ce este echivalent cu
a −b
n | (a − b) sau ∈ ℤ . Notăm astfel a ≡ b(mod n) şi citim: a este congruent cu b modulo n.
n

○ Exemple: 7 ≡ 10(mod 3) deoarece 7 împărţit la 3 dă restul 1, iar 10 împărţit la 3 dă tot restul 1.

Sperăm că vă e clar că există şi alte numere întregi care dau acelaşi rest prin împărţire la 3; toate
acestea formează o clasă sau o submulţime a lui ℤ , notată 1ɵ = 3ℤ + 1 = {a ∈ ℤ | a ≡ 1(mod 3)} .

● Proprietăţi.

(1) a ≡ a (mod n)

(2) a ≡ b(mod n) ⇔ b ≡ a (mod n)

(3) a ≡ b(mod n) şi c ≡ d (mod n) ⇒ (a + c) ≡ (b + d )(mod n) şi (a − c) ≡ (b − d )(mod n)

(4) a ≡ b(mod n) şi k ∈ ℕ∗ ⇒ a k ≡ b k (mod n)

(5) a ≡ b(mod n) şi c ∈ ℤ ⇒ (ac) ≡ (bc)(mod n)

(6) a ≡ b(mod n) şi c ∈ ℤ ⇒ (ac) ≡ (bc)(mod nc)

(7) (ac) ≡ (bc)(mod n) şi (c, n) = 1 ⇒ a ≡ b(mod n)

(8) (ac) ≡ (bc)(mod nc) şi c ∈ ℤ∗ ⇒ a ≡ b(mod n)

(9) a ≡ b(mod n) şi d | n ⇒ a ≡ b(mod d )

(10) a ≡ b(mod n) şi d | a, d | n ⇒ d | b

Concursul Gazeta Matematică și ViitoriOlimpici.ro

Ediția a IV-a 2012-2013
 Concursul Gazeta Matematică și ViitoriOlimpici.ro
Ediția a IV-a 2012-2013

● Teorema lui Fermat: Pentru orice număr întreg a nedivizibil cu numărul prim p avem :

a p −1 ≡ 1(mod p ) .

(O formă echivalentă, adeseori folosită, este: pentru orice întreg a şi p număr prim, avem:

a p ≡ a (mod p ) ).

● Teorema lui Wilson: Dacă p este un număr prim, atunci: ( p − 1)!+ 1 ≡ 0(mod p) .

● Indicatorul lui Euler: Pentru n ∈ ℕ* , numărul numerelor naturale prime cu n şi care nu îl

depăşesc pe n, se notează cu ϕ (n) (indicatorul lui Euler).

○ Dacă descompunerea standard în factori primi a lui n este

r 
1 
n = p1α1 p2α 2 ⋅ ... ⋅ pr α r , atunci ϕ (n) = n ⋅ ∏  1 − .
 p j 
j =1 

○ ∑ϕ (d ) = n. (Gauss)
d |n

● Teorema lui Euler: Dacă n ∈ ℕ, n ≥ 2 şi a ∈ ℤ,(a, n) = 1 , atunci aϕ ( n ) ≡ 1(mod n ).

Urmează câteva exerciţii şi probleme sperăm atractive şi instructive:

(1) Arătaţi că numărul A = 340 − 240 este divizibil cu 5.

Soluţie: Folosind rezultatele prezentate anterior obţinem

34 ≡ 1(mod 5) ⇒ (34 )10 ≡ 110 (mod 5) ⇒ 340 ≡ 1(mod 5). Analog se ajunge la 240 ≡ 1(mod 5) , de
unde (340 − 2 40 ) ≡ 0(mod 5) , aşadar A este divizibil cu 5.

Observaţie: Am prezentat această abordare pentru a ne obişnui cu metoda; sigur că acest

exerciţiu poate fi rezolvat şi folosind tehnici uzuale de clasa a V-a (notând cu u (n) ultima cifră a
numărului natural n, avem u (340 ) = u (8110 ) = 1 şi u (240 ) = u (1610 ) = 6 , deci u ( A) = 5 ) sau formula
a n − b n = ( a − b )( a n −1 + a n − 2b + ... + b n −1 ) care conduce, în cazul de faţă, la
A = 8110 − 1610 = (81 − 16) ⋅ m = 65m, m ∈ ℤ .

Concursul Gazeta Matematică și ViitoriOlimpici.ro

Ediția a IV-a 2012-2013
 Concursul Gazeta Matematică și ViitoriOlimpici.ro
Ediția a IV-a 2012-2013

(2) Demonstraţi că ecuaţia 2 x + 7 y = 19 z nu are soluţii în mulţimea numerelor naturale.

Soluţie: Deoarece 19 ≡ 1(mod 3) ⇒ 19 z ≡ 1(mod 3) (*) şi, pe de altă parte,

2 x + 7 y ≡  (−1) x + 1 (mod 3) , deducem că, pentru x număr par avem 2 x + 7 y ≡ 2(mod 3) , iar
 
pentru x impar: 2 x + 7 y ≡ 0(mod 3) . În ambele situaţii, comparând cu relaţia (*) se ajunge la o
contradicţie.

(3) Fie m, n ∈ ℕ* şi p ∈ ℤ∗ , cu m şi n prime între ele. Determinaţi perechile ( x, y ) de

numere întregi care satisfac: mx + ny = p .

Soluţie: Cum (m, n) = 1 avem că există u, v ∈ℤ aşa încât mu + nv = 1 ⇒ m( pu ) + n( pv) = p.

Notăm x0 = pu şi y0 = pv, aşadar ( x0 , y0 ) e soluţie a ecuaţiei din enunţ. Căutăm acum o altă

not .
soluţie, fie aceasta ( x, y ) ⇒ mx + ny = p ⇒ A = m( x − x0 ) + n( y − y0 ) = 0 .

Folosim acum relaţia de congruenţă modulo m (împărţim egalitatea anterioară la m şi

reţinem resturile !), aşadar se ajunge la A(mod m) ≡ n( y − y0 )(mod m) ≡ 0(mod m).

Cum (m, n) = 1 rezultă ( y − y0 ) ≡ 0(mod m) sau există k ∈ ℤ astfel încât y − y0 = km , deci

y = y0 + km. Obţinem în continuare m ( x − x0 ) + n ⋅ km = 0, deci x = x0 − kn.

Aşadar, ecuaţia din enunţ are o infinitate de soluţii, anume toate perechile de forma
( x0 − kn, y0 + km ) , k ∈ ℤ.
Remarcă : E deci suficient să observăm o soluţie ( x0 , y0 ) a ecuaţiei mx + ny = p şi obţinem
mulţimea soluţiilor sale: S = {( x0 − kn, y0 + km ) | k ∈ℤ}.

(4) Rezolvaţi în numere întregi ecuaţia 2 x + 5 y = 17.

Soluţie: Observăm soluţia (1,3) şi astfel avem: S = {(1 − 5k ,3 + 2k ) | k ∈ ℤ}.

Remarcă: Putem însă proceda şi astfel: considerăm ambii membri ai ecuaţiei modulo 2 şi avem:
y (mod 2) ≡ 1 ⇒ y = 2r + 1, r ∈ ℤ . Înlocuim în ecuaţie şi găsim imediat: x = 6 − 5r , deci
S = {(6 − 5r ,2r + 1) | r ∈ ℤ}. Arată altfel mulţimea soluţiilor ? Am greşit undeva ? Încercaţi r = 1 + k .

Concursul Gazeta Matematică și ViitoriOlimpici.ro

Ediția a IV-a 2012-2013
 Concursul Gazeta Matematică și ViitoriOlimpici.ro
Ediția a IV-a 2012-2013

(5) Determinaţi toate perechile ( p, q) de numere prime care satisfac

p3 − q 5 = ( p + q )2 .

Soluţie: După câteva încercări (şi poate ceva timp) găsim soluţia (7,3). Căutăm alte soluţii şi
presupunem că nici unul din numere nu este 3. Rezultă atunci că p ≡ 1(mod 3) sau p ≡ 2(mod 3) şi
q ≡ 1(mod 3) sau q ≡ 2(mod 3) . Dacă am avea p ≡ q (mod 3), atunci membrul stâng al ecuaţiei ar fi
divizibil cu 3, pe când membrul drept nu . Analog dacă p şi q nu sunt congruente modulo 3.

Dacă p = 3 avem q 5 < 27, absurd, iar dacă q = 3, atunci avem p3 − 243 = ( p + 3) care are
2

unica soluţie întreagă p = 7. (Această ultimă ecuaţie se poate scrie p3 − p 2 − 6 p − 252 = 0 şi,
dacă are soluţii întregi, acestea se găsesc printre divizorii termenului liber ; dintre aceştia, doar 2,
3 şi 7 sunt numere prime).

(6) Arătaţi că ecuaţia x5 − y 2 = 4 nu are soluţii în numere întregi.

Soluţie: Considerăm ecuaţia modulo 11. Deoarece ( x 5 ) 2 = x10 ≡ t (mod11) cu t ∈ {0,1} pentru
orice x deducem că x5 ≡ s (mod11) cu s ∈ {−1,0,1}. Aşadar x5 − 4 ≡ q (mod11), unde q ∈ {6,7,8} .

Pe de altă parte y 2 ≡ r (mod11), unde r ∈ {0,1,3, 4,5,9} , deci ecuaţia nu are soluţii întregi.

(7) Determinaţi toate perechile ( x, y ) de numere naturale care satisfac 3x − 2 y = 7.

Soluţie: Presupunem pentru început că y ≥ 3. Considerăm ecuaţia modulo 8 şi deducem că 3x

trebuie să dea restul 7. Avem însă 3x ≡ 3(mod 8) sau 3x ≡ 1(mod 8) (după cum x este impar sau par).
Rămân astfel de analizat cazurile y = 0, y = 1 şi y = 2 care sunt imediate.

Obţinem soluţia ( x, y ) = (2,1).

(8) Rezolvaţi în numere întregi ecuaţia 3x + 4 y + 5 z = 6.

Soluţie: Considerăm ecuaţia modulo 5 şi avem 3x + 4 y ≡ 1(mod 5) , adică 3x + 4 y = 1 + 5k , k ∈ ℤ.

O soluţie a acestei ecuaţii este x = −1 + 3k , y = 1 − k şi astfel ( via problema 3 ) ajungem la

x = −1 + 3k + 4 j, y = 1 − k − 3 j, cu j ∈ ℤ şi apoi z = 1 − k .

Concursul Gazeta Matematică și ViitoriOlimpici.ro

Ediția a IV-a 2012-2013
 Concursul Gazeta Matematică și ViitoriOlimpici.ro
Ediția a IV-a 2012-2013

(9) Calculaţi restul împărţirii numărului 6768 ⋅ 6867 la 21.

Soluţie: 67 ≡ 4(mod 21) şi 68 ≡ 5(mod 21) ⇒ 67 68 ≡ 468 (mod 21) şi 6867 ≡ 567 (mod 21) , de unde

67 68 ⋅ 6867 ≡ 4 ⋅ 2067 (mod 21) . Cum însă 20 ≡ −1(mod 21) avem : 4 ⋅ 2067 ≡ −4 ≡ 17(mod 21).

Restul cerut este deci 17.

(10) Prin împărţirea la 5, un anumit număr n dă restul 2; pătratul său, prin împărţirea la 25 dă
restul 24, iar cubul său, prin împărţirea la 125 dă restul 93. Care este numărul n ?

Soluţie: n ≡ 2(mod 5), n 2 ≡ 24(mod 25) şi n 3 ≡ 93(mod125). Din prima congruenţă avem
n = 5k + 2; înlocuind în a doua deducem n = 25 j + 7 şi în a treia : n = 125q + 7, q ∈ ℤ.

(11) Rezolvaţi în numere naturale ecuaţia 2 y − 3x = x 2 + 1 .

Soluţie: Dacă ( x, y ) este o soluţie a ecuaţiei atunci 2 y = 3x + x 2 + 1 > 1, aşadar y ≥ 1. Cum

2 y − 3 x − 1 ≡ 0(mod 2) deducem x 2 ≡ 0(mod 2), adică x este număr par şi astfel

2 y = 3 x + x 2 + 1 ≡ 2(mod 4) ⇒ y = 1. Imediat ajungem acum la x = 0.

(12) Se consideră şirul a1 , a2 , a3 ,... definit prin an = 2n + 3n + 6n − 1, n ∈ ℕ∗ .

Determinaţi toate numerele naturale nenule care sunt relativ prime cu fiecare termen al şirului.

Soluţie: Răspunsul este că doar numărul 1 satisface condiţia din enunţ. Se impune (!?) folosirea
teoremei lui Fermat şi astfel avem : pentru un anume număr prim p > 3 numerele 2 p −1 ,3 p −1 ,6 p −1
sunt congruente cu 1 modulo p ⇒ 3 ⋅ 2 p −1 + 2 ⋅ 3 p −1 + 6 p −1 e congruent cu 6 modulo p , dar expresia
anterioară e de fapt 6 ⋅ 2 p −2 + 6 ⋅ 3 p − 2 + 6 ⋅ 6 p − 2 ; prin simplificare cu 6 (care e prim cu p), avem :

a p − 2 e divizibil cu p . Să mai observăm doar că a2 = 48 se divide cu 2 şi cu 3 . ■

Concursul Gazeta Matematică și ViitoriOlimpici.ro

Ediția a IV-a 2012-2013
 Concursul Gazeta Matematică și ViitoriOlimpici.ro
Ediția a IV-a 2012-2013

● Probleme propuse.

(1) Arătaţi că, dacă ultimele patru cifre ale unui pătrat sunt egale, atunci acestea sunt egale cu 0.

(2) Aflaţi ultimele trei cifre ale numărului 12351199.

(3) Arătaţi că, dacă m, n∈ ℕ şi m este număr impar, atunci (2 m − 1, 2n + 1) = 1.

(4) Fie a, b∈ ℕ astfel încât pentru orice număr natural n avem că ( a n + n) | (b n + n ).

Demonstraţi că a = b.

IMO and BMO selection test 2006

(5) Dacă p este un număr prim, iar q este un număr întreg care nu se divide cu p, arătaţi că există o
infinitate de numere întregi k pentru care numărul pq divide numărul q k + 1 − k .

Clock – Tower School, Juniors Competition 2008

● Bibliografie:

[1] Titu Andreescu, Dorin Andrica – O introducere în studiul ecuaţiilor diofantiene, Ed.Gil,Zalău,2002

[2] Artur Bălăucă, Ioan Ţicalo – Algebră, Probleme semnificative pentru concursurile şcolare,
Botoşani, 1995

[3] Ion Cucurezeanu – Probleme de aritmetică şi teoria numerelor, Ed.Tehnică , Bucureşti,1976

[4] Laurenţiu Panaitopol, Alexandru Gica – Probleme de aritmetică şi teoria numerelor (idei şi
metode de rezolvare), Ed. Gil, Zalău, 2006

[5] Gazeta Matematică 1985 – 2012

[6] Romanian Mathematical Competitions 2006 – 2011

Concursul Gazeta Matematică și ViitoriOlimpici.ro

Ediția a IV-a 2012-2013