UNIVERSITATEA
TEHNICĂ
DIN CLUJ-NAPOCA

Concursul liceelor partenere cu

Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca
E DI ŢIA A DOUA
Februarie 2011

C LASA A IX- A

Problema 1. Fie a > 0 şi f : R → R o funcţie cu proprietăţile

(1) f (a − x) = f (a + x) pentru orice x ∈ R;
(2) f (2a − x) = − f (2a + x) pentru orice x ∈ R.
Să se arate că f este impară, periodică şi să se dea un exemplu de funcţie ce verifică proprietăţile de
mai sus.

Vasile Pop

Soluţie şi barem de corectare. Punând x := a − x în (1) rezultă că f (a − (a − x)) = f (a + (a − x)), deci

f (x) = f (2a − x) pentru orice x ∈ R, 1 p

de unde şi
f (−x) = f (2a + x) pentru orice x ∈ R. 1 p

Folosind mai departe (2), rezultă

(2)
f (x) = f (2a − x) = − f (2a + x) = − f (−x) pentru orice x ∈ R,

ceea ce arată că f este impară. 1 p Folosind din nou (2) şi imparitatea lui f rezultă,

(2)
f (2a + x) = − f (2a − x) = f (−2a + x) pentru orice x ∈ R.

Punând x := x + 2a în ultima relaţie, rezultă că f este periodică de perioadă 4a. 2 p

Funcţia sin x verifică condiţiile problemei pentru a = π2 :
(1) sin π2 − x = cos x = sin( π2 + x), x ∈ R;
¡ ¢

(2) sin(π − x) = sin x = − sin(π + x), x ∈ R.

Pornind de la acest exemplu, se poate constata că funcţia f (x) = sin πx 2a
verifică condiţiile proble-
mei pentru o valoare arbitrară a > 0 (verificările sunt similare cu cele pentru a = π2 ). 2 p

Clasa a IX-a Concursul liceelor partenere cu Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca 1/3
Problema 2. Pentru orice n ∈ N∗ se consideră funcţia f n : R → R având expresia
½ ¾
1
f n (x) = x + (x ∈ R),
n

unde {a} notează partea fracţionară a numărului real a.

Să se determine toate tripletele (m, n, p) de numere naturale nenule, cu m < n < p, pentru care

f m ◦ f n ◦ f p (x) = {x} pentru orice x ∈ R.

¡ ¢

Mircea Rus

Soluţie şi barem de corectare.

Se poate observa că pentru orice a, b ∈ R:

{{a} + b} = {{a} + [a] + b} = {a + b} 1 p ,

unde [x] = x − {x} notează partea întreagă a numărului real x.

Folosind observaţia de mai sus, rezultă că
½½ ¾ ¾ ½ ¾
1 1 1 1
( f n ◦ f p )(x) = x + + = x+ + 1p,
p n p n

astfel că ½½ ¾ ¾ ½ ¾
¡ ¢ 1 1 1 1 1 1
{x} = f m ◦ f n ◦ f p (x) = x+ + + = x+ + + ,
p n m p n m
1 1 1
pentru orice x ∈ R, ce are loc dacă şi numai dacă + + ∈Z 1 p .
m n p
Deoarece m, n, p ∈ N sunt astfel încât 1 ≤ m < n < p, rezultă că n ≥ 2, p ≥ 3, deci

1 1 1 1 1 5
0< + + ≤ 1+ + = 1+ ,
m n p 2 3 6

1 1 1
astfel că + + = 1 1 p . Mai departe,
m n p

1 1 1 1 3
< + + < ,
m m n p m
| {z }
1

1 1 1
de unde 1 < m < 3, deci m = 2 1 p , astfel că + = . Procedând în mod similar, rezultă că
n p 2

1 1 1 2
< + < ,
n n p n
| {z }
1
2

1 1 1 1
de unde 2 < n < 4, deci n = 3 1 p . În final, = − = , astfel că p = 6 şi, deci, unica soluţie a
p 2 3 6
problemei este tripletul (2, 3, 6) 1 p .

Clasa a IX-a Concursul liceelor partenere cu Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca 2/3
Problema 3. Se consideră pentagonul convex ABC DE şi se notează cu M , N , P,Q, R mijloacele la-
turilor AB, BC ,C D, DE , E A iar cu A 1 , B 1 ,C 1 , D 1 , E 1 mijloacele segmentelor NQ, P R,QM , R N , M P . Să
se arate că:
a). A A 1 + B B 1 +CC 1 + DD 1 + E E 1 = 0.
1
b). Raportul ariilor pentagoanelor A 1 B 1C 1 D 1 E 1 şi ABC DE este .
16
Vasile Pop

Soluţie şi barem de corectare. Pentru orice punct X din plan, notăm cu r X vectorul de poziţie asociat
(r X = OX ).

1p

Astfel,
r A +rB rB +rC rC +rD rD +rE rE +r A
rM = , rN = , rP = , rQ = , rR = 1p
2 2 2 2 2
şi
r N +rQ rB +rC +rD +rE rP +rR rC +rD +rE +r A
r A1 = = , r B1 = =
2 4 2 4
rQ +r M rD +rE +r A +rB rR +r N rE +r A +rB +rC
r C1 = = , r D1 = =
2 4 2 4
r M +rP r A +rB +rC +rD
r E1 = = . 1p
2 4
a). Avem
−4r A + r B + r C + r D + r E
A A 1 = r A1 − r A =
4
r A − 4r B + r C + r D + r E
B B 1 = r B1 − r B =
4
...
r A + r B + r C + r D − 4r E
E E 1 = r E1 − r E =
4
astfel că se verifică A A 1 + B B 1 +CC 1 + DD 1 + E E 1 = 0. 1 p
r A −rB 1 1
b). Avem A 1 B 1 = r B 1 − r A 1 = = B A, deci A 1 B 1 ∥ AB şi A 1 B 1 = AB . 1 p Aceleaşi propri-
4 4 4
etăţi se verifică şi pentru celelalte perechi de laturi, astfel că laturile pentagonului A 1 B 1C 1 D 1 E 1 sunt
1
paralele, respectiv, cu laturile pentagonului ABC DE şi sunt în raportul . 1 p
4
1
În concluzie, pentagoanele A 1 B 1C 1 D 1 E 1 şi ABC DE sunt asemenea, cu raportul laturilor , de
4
1
unde raportul ariilor este . 1p
16

Clasa a IX-a Concursul liceelor partenere cu Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca 3/3
 Concursul liceelor partenere cu
Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca
E DI ŢIA A TREIA
6 martie 2012

C LASA A IX- A

Soluţii şi barem de corectare

Problema 1. Fie a, b, c numere reale.
a) Să se arate că dacă ¯ax 2 + bx + c ¯ ≤ ¯x 2 − x ¯ pentru orice x ∈ R, atunci ¯b 2 − 4ac ¯ ≤ 1.
¯ ¯ ¯ ¯ ¯ ¯

b) Să se arate că dacă ¯ax 2 + bx + c ¯ ≥ x 2 + 1 pentru orice x ∈ R, atunci ¯b 2 − 4ac ¯ ≥ 4.

¯ ¯ ¯ ¯

Vasile Pop

Soluţie şi barem de corectare.

a). Punând x = 0, respectiv x = 1 în inegalitatea din ipoteză obţinem |c| ≤ 0 şi |a + b + c| ≤ 0, de unde
rezultă că
c = 0, b = −a,
deci ¯b − 4ac ¯ = a 2 1 p . Mai departe, pentru x = −1, inegalitatea din ipoteză devine |a − b + c| ≤ 2,
¯ 2 ¯

adică |2a| ≤ 2, de unde

|a| ≤ 1,

adică a 2 ≤ 1. În concluzie
¯ 2
¯b − 4ac ¯ = a 2 ≤ 1 1 p .
¯

b). Deoarece ¯ax 2 + bx + c ¯ ≥ 1 pentru orice x ∈ R, rezultă că

¯ ¯

ax 2 + bx + c 6= 0 pentru orice x ∈ R. 1 p

Pornind de aici, distingem următoarele cazuri.

p
Cazul 1. a = 0. Atunci bx + c 6= 0 pentru orice x ∈ R, de unde b = 0 şi c 6= 0. Alegând x = |c| în
inegalitatea din ipoteză, se ajunge la

|c| = ¯ax 2 + bx + c ¯ ≥ x 2 + 1 = |c| + 1

¯ ¯

(imposibil), astfel că acest caz nu poate avea loc. 1 p

Cazul 2. a > 0. Atunci b 2 − 4ac < 0 şi ax 2 + bx + c > 0 pentru orice x ∈ R. Astfel,

ax 2 + bx + c ≥ x 2 + 1 pentru orice x ∈ R

de unde rezultă că

c ≥1
(se alege x = 0) şi
(a − 1)x 2 + bx + (c − 1) ≥ 0 pentru orice x ∈ R.

Dacă a = 1, atunci
b = 0,
de unde
¯ 2 ¯
¯b − 4ac ¯ = 4c ≥ 4.

Dacă a 6= 1, atunci
a >1
şi
b 2 − 4(a − 1)(c − 1) ≤ 0,
de unde
¯ 2
¯b − 4ac ¯ = 4ac − b 2 ≥ 4(a + c − 1) > 4. 2 p
¯

Cazul 3. a < 0. Se procedează analog cu Cazul 2. Alternativ, din motive de simetrie, se poate aplica
rezultatul obţinut în Cazul 2 pentru tripletul (−a, −b, −c) care satisface ipotezele problemei 1 p .

Clasa a IX-a Concursul liceelor partenere cu Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca – 2012 1/3
Problema 2. Să se rezolve sistemul de ecuaţii

 x + [y] + {z} = 3, 4

y + [z] + {x} = 5, 3

z + [x] + {y} = 4, 5


unde [a] şi {a} notează partea întreagă, respectiv partea fracţionară a numărului real a.

Vasile Pop

Soluţie şi barem de corectare. Adunăm toate cele trei ecuaţii şi obţinem 2(x + y + z) = 13, 2 deci

x + y + z = 6, 6. 1 p

Apoi, se scade fiecare dintre cele trei ecuaţii din noua relaţie obţinută şi se obţine sistemul:

 {y} + [z] = 3, 2

{z} + [x] = 1, 3 . 2 p

{x} + [y] = 2, 1


Ţinând cont că

[x], [y], [z] ∈ Z

şi
{x}, {y}, {z} ∈ [0, 1)

1 p , rezultă că

 [z] = 3

[x] = 1 1p

[y] = 2


şi 
 {y} = 0, 2

{z} = 0, 3 1p,

{x} = 0, 1


astfel că soluţia sistemului este 

 x = 1, 1

y = 2, 2 1p.

z = 3, 3


Clasa a IX-a Concursul liceelor partenere cu Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca – 2012 2/3
Problema 3. În interiorul unui cerc C (O; R) se consideră un punct fix A, iar pe cerc se iau punctele
variabile X , Y astfel ca dreptele AX şi AY să fie perpendiculare.
Să se determine locul geometric al celui de-al patrulea vârf M al dreptunghiului AX M Y .

Vasile Pop

Soluţie şi barem de corectare.

1p

Vom arăta că distanţa OM este constantă. Avem:

OM = O A + AM = O A + AX + AY 1 p

de unde
2 2 2 2
³ ´
OM = O A + 2O A AX + AY + AX + AY + 2AX · AY} 1 p
| {z
0
2
³ ´ ³ ´2
= O A + 2O A OX + OY − 2O A + OX − O A + (OY − O A)2 1 p
2 2 2 2 2 2
³ ´ ³ ´ ³ ´
= O A + 2O A · OX + 2O A · OY − 4O A + OX − 2O A · OX + O A + OY − 2O A · OY + O A
2 2 2
= OX + OY − O A 1p
= 2R 2 − O A 2 . 1 p
p
Aşadar, locul geometric al punctului M este cercul de centru O şi rază r = 2R 2 − O A 2 . 1 p

Clasa a IX-a Concursul liceelor partenere cu Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca – 2012 3/3
 Concursul liceelor partenere cu
Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca
E DI ŢIA A PATRA
27 februarie 2013

C LASA A IX- A

Soluţii şi barem de corectare

Problema 1. Se consideră familia de funcţii de gradul II

f a,b (x) = x 2 + ax + b

cu proprietatea că 3a + b = 2.
a) Să se arate că toate parabolele asociate funcţiilor trec printr-un punct fix din plan şi să se determine
acest punct.
b) Să se determine parabolele din familie pentru care a, b ∈ Z şi care intersectează axa Ox în puncte
de abscise întregi.

Vasile Pop

Soluţie şi barem de corectare.

a). Avem f a,b (3) = 9 + 3a + b = 9 + 2 = 11, deci toate parabolele trec prin punctul (3, 11) 2 p .
b). Căutăm a, b ∈ Z pentru care ecuaţia f a,b (x) = 0 are rădăcinile întregi; fie x 1 , x 2 ∈ Z aceste rădăcini,
cu x 1 ≤ x 2 . Atunci x 1 + x 2 = −a, x 1 · x 2 = b 1 p şi relaţia din enunţ se rescrie echivalent:

3a + b = 2 ⇔ x 1 x 2 − 3(x 1 + x 2 ) = 2 ⇔ x 1 x 2 − 3(x 1 + x 2 ) + 9 = 11 ⇔ (x 1 − 3)(x 2 − 3) = 11. 2 p

Rezultă următoarele două soluţii:

(I) x 1 − 3 = 1 şi x 2 − 3 = 11, de unde x 1 = 4, x 2 = 14, deci parabola y = x 2 − 18x + 56 1 p .
(II) x 1 − 3 = −11 şi x 2 − 3 = −1, de unde x 1 = −8, x 2 = 2, deci parabola y = x 2 + 6x − 16 1 p .

Clasa a IX-a Concursul liceelor partenere cu Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca – 2013 1/3
Problema 2. Să se determine toate funcţiile f : Z → Z cu proprietatea:

7 f (x) − 3 f ( f (x)) = 2x pentru orice x ∈ Z.

Vasile Pop

Soluţie şi barem de corectare. Scriem proprietatea din enunţ sub forma

3 2 f (x) − f ( f (x)) = 2x − f (x) pentru orice x ∈ Z 1 p ,

¡ ¢

în care facem schimbarea de funcţie

g : Z → Z, g (x) = 2x − f (x) (x ∈ Z) 1 p

şi obţinem ecuaţia

3g ( f (x)) = 2g (x) pentru orice x ∈ Z 1 p . (1)

Prin inducţie din (1) rezultă:

 

3n g ( f ◦ f ◦ . . . ◦ f )(x) = 2n g (x) pentru orice x ∈ Z, n ∈ N∗ 1 p ,

| {z }
n ori

deci g (x) se divide cu 3n pentru orice x ∈ Z şi n ∈ N∗ 1 p . Rezultă, astfel, că g (x) = 0 pentru orice
x ∈ Z, deci
f (x) = 2x (x ∈ Z) (2)

este singura funcţie care poate verifica ipotezele problemei 1 p . Se verifică, într-adevăr, că funcţia
găsită îndeplineşte proprietatea cerută în enunţ, astfel că unica soluţie a problemei este funcţia dată
în (2) 1 p .

Clasa a IX-a Concursul liceelor partenere cu Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca – 2013 2/3
Problema 3. Fie ABC DE F un hexagon convex şi M , N , P , Q, R, S mijloacele laturilor AB , BC , C D,
DE , E F , F A.
a) Să se arate că cu segmentele MQ, N R şi P S se poate construi un triunghi.
b) Să se arate că triunghiul cu laturile congruente cu MQ, N R şi P S este dreptunghic dacă şi numai
dacă MQ ⊥ RN sau R N ⊥ P S sau P S ⊥ MQ.

Vasile Pop

Soluţie şi barem de corectare. Pentru orice punct X din plan, notăm cu r X vectorul de poziţie asociat.
a). Avem: 
1
 MQ = r Q − r M = 2 (r D + r E − r A − r B )

R N = r N − r R = 21 (r B + r C − r E − r F ) . 1 p
P S = r S − r P = 12 (r A + r F − r C − r D )



Prin adunare, rezultă că

MQ + R N + P S = 0 1 p .

În plus, oricare două dintre segmentele MQ, R N , P S se intersectează (deoarece ABC DE F este con-
vex), deci vectorii MQ, R N , P S nu sunt paraleli 1 p . Concluzionând, cu segmentele MQ, R N , P S se
poate construi un triunghi cu vârfurile X , Y , Z astfel ca X Y = MQ, Y Z = R N şi Z X = P S 1 p .

1p

b). Triunghiul X Y Z construit la punctul a) este dreptunghic dacă şi numai dacă X Y ⊥ Y Z (echiva-
lent, MQ ⊥ RN ) sau Y Z ⊥ Z X (echivalent, R N ⊥ P S) sau Z X ⊥ X Y (echivalent, P S ⊥ MQ) 1 p .
Întrucât orice triunghi ce are laturile congruente cu MQ, N R şi P S este congruent cu triunghiul X Y Z
construit la punctul a), demonstraţia este completă 1 p .

Clasa a IX-a Concursul liceelor partenere cu Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca – 2013 3/3
 Concursul liceelor partenere cu
Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca
E DI ŢIA A CINCEA
12 februarie 2014

C LASA A IX- A

Soluţii şi barem de corectare

Problema 1. Să se determine numerele pozitive a 1 , a 2 , . . . , a n cu proprietăţile:
n n n
a i2 = 50, a i3 = 125.
X X X
a i = 20,
i =1 i =1 i =1

Maria Pop

Soluţie şi barem de corectare.

Soluţia 1. Considerăm funcţia de gradul II:
à ! à !
n n n n
ai x 2 − 2 a i2 x + a i3 = a i (x − a i )2 ,
X X X X
f (x) =
i =1 i =1 i =1 i =1

cu discriminantul
ÃÃ !2 Ã !Ã !!
n n n
∆=4 a i2 a i3 = 4(502 − 20 · 125) = 0. 2 p
X X X
− ai
i =1 i =1 i =1

Aşadar, există x 0 ∈ R unic cu f (x 0 ) = 0 1 p şi cum a i (x − a i )2 ≥ 0, i = 1, n, rezultă

x0 = a1 = a2 = . . . = an . 2 p

Revenind la relaţiile date obţinem nx 0 = 20, nx 02 = 50 şi nx 03 = 125 1 p din care rezultă că n = 8 şi
5
x 0 = = a 1 = a 2 = . . . = a 8 care verifică ipotezele problemei. 1 p
2

Soluţia 2. Din inegalitatea Cauchy-Buniakovski-Schwarz avem:

à !2 à !2
n n p q n ¡p ¢ X n ³q ´2 n n
2
a i2 a i3 . 2 p
X X X X X
= ai · a i3 ≤ ai · a i3 = ai ·
i =1 i =1 i =1 i =1 i =1 i =1

În acest caz, se constată că inegalitatea devine egalitate conform relaţiilor din ipoteză 1 p . Rezultă
că a 1 , a 2 , . . . , a n şi a 13 , a 23 , . . . , a n3 sunt proporţionale 1 p de unde

a 1 = a 2 = . . . = a n (=: a). 1 p

Revenind în relaţiile date avem:

na = 20, na 2 = 50, na 3 = 125. 1 p

5 5
Din primele două relaţii rezultă a = şi n = 8, deci a 1 = a 2 = . . . = a 8 = (şi n = 8). 1 p
2 2

Clasa a IX-a Concursul liceelor partenere cu Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca – 2014 1/3
 r r
p p
p q q p
Problema 2. Să se arate că numerele x = 3 − 3 + 3 − 3 + · · · şi y = 3 + 3 − 3 + 3 − · · · sunt
numere naturale (semnele + şi − alternează iar numărul radicalilor în fiecare număr este infinit).

Vasile Pop

Soluţie şi barem de corectare. Au loc relaţiile:

p p
x= 3 − y, y= 3 + x. 2 p

deci
x 2 = 3 − y, y 2 = 3 + x.

De aici, y 2 − x 2 = x + y, adică
(x + y)(y − x − 1) = 0. 1 p

Deoarece x, y > 0, rezultă că y = x + 1 1 p . Revenind, obţinem x 2 = 3 − (x + 1) = 2 − x, deci

x 2 + x − 2 = 0. 1 p

cu unica soluţie pozitivă x = 1 1 p ; prin urmare, y = 2 1 p .

Clasa a IX-a Concursul liceelor partenere cu Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca – 2014 2/3
Problema 3. Fie A 1 , A 2 , . . . , A n (n ≥ 2) puncte în plan. Pentru orice punct M din plan se construiesc
punctele M 1 , M 2 , . . . , M n astfel: M 1 este simetricul lui M faţă de A 1 , M 2 este simetricul lui M 1 faţă de
A 2 , M 3 este simetricul lui M 2 faţă de A 3 ,..., M n este simetricul lui M n−1 faţă de A n .
Să se arate că pentru oricare două puncte distincte M şi N din plan, punctele M , N , M n şi Nn sunt
vârfurile unui paralelogram.

Vasile Pop

Soluţie şi barem de corectare. Notăm cu a i vectorul de poziţie al punctului A i (i = 1, n), cu v i vectorul
de poziţie al punctului M i (i = 1, n), cu w i vectorul de poziţie al punctului Ni (i = 1, n), cu v 0 vectorul
de poziţie al punctului M şi cu w 0 vectorul de poziţie al punctului N .
Au loc relaţiile:
v i −1 + v i = w i −1 + w i = 2a i , ∀i = 0, n, 2p

deci
¡ ¢
v i − w i = − v i −1 − w i −1 , ∀i = 0, n, 1p

astfel că
v n − w n = (−1)n v 0 − w 0 ,
¡ ¢
1p

Dacă n este par, atunci

vn + w0 = wn + v0,

ceea ce înseamnă că M n Nn N M este paralelogram 1,5 p .

Dacă n este impar, atunci
vn + v0 = wn + w0,

ceea ce înseamnă că M n Nn M N este paralelogram 1,5 p .

Clasa a IX-a Concursul liceelor partenere cu Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca – 2014 3/3
 Concursul liceelor partenere cu
Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca
E DI ŢIA A ŞASEA
12 februarie 2015

C LASA A IX- A

Soluţii şi barem de corectare

Problema 1. Pe prelungirile laturilor AB şi AC ale triunghiului echilateral ABC se iau punctele D,
respectiv E , astfel încât B se află între A şi D iar C se află între A şi E .
Să se arate că BC + DE = B D + C E dacă şi numai dacă DE 2 = DB 2 + BC 2 + C E 2 şi să se dea un
exemplu când aceste identităţi au loc.

Vasile Pop

Soluţie şi barem de corectare. Folosim notaţiile: a := BC (= AB = AC ), b := B D, c := C E , d := DE .

Avem de demonstrat echivalenţa

a +d = b +c (1) ⇔ d 2 = a 2 + b 2 + c 2 (2)

1p

Din teorema cosinusului aplicată în triunghiul ADE unghiului A:

b

DE 2 = AD 2 + AE 2 − 2AD · AE · cos D
 AE 1p

avem
d 2 = (a + b)2 + (a + c)2 − (a + b)(a + c)

ceea ce se rescrie echivalent cu

d 2 − (a 2 + b 2 + c 2 ) = ab + ac − bc. 1p (3)

Pornind de aici, relaţia (1) se rescrie echivalent:

(1) ⇔ d = b + c − a ⇔ d 2 = (b + c − a)2 (deoarece − (b + c − a) < a < d ) 1 p

⇔ d 2 − (a 2 + b 2 + c 2 ) = −2 (ab + ac − bc) ⇔ d 2 − (a 2 + b 2 + c 2 ) = −2 d 2 − (a 2 + b 2 + c 2 )
¡ ¢

⇔ (2). 1p

Un exemplu când identitatea (1) (deci şi (2)) are loc se poate obţine alegând b = c, ceea ce conduce
(folosind (1) şi (3)) la b = c = a şi d = 2a (B DEC va fi un trapez isoscel). 2 p
Observaţie: Relaţia (1) are loc dacă şi numai dacă patrulaterul B DEC este circumscriptibil.

Clasa a IX-a Concursul liceelor partenere cu Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca – 2015 1/3
Problema 2. Fie şirul (x n )n≥0 definit prin relaţia de recurenţă

1
x n+1 = , n∈N
{x n }

unde x 0 ∈ R iar {x} notează partea fracţionară a numărului real x.

a). Să se arate că şirul (x n )n≥0 este corect definit dacă şi numai dacă x 0 este număr iraţional.
b). Să se determine o valoare x 0 pentru care şirul ([x n ])n≥0 este constant, unde [x] notează partea
întreagă a numărului real x.

Mircea Rus

Soluţie şi barem de corectare.

a). Evident, dacă x 0 ∉ Q, atunci inductiv se arată imediat că x n este corect definit şi x n ∉ Q (deci şi
{x n } 6= 0) pentru orice n ∈ N. 1p
Reciproc, dacă şirul (x n )n≥0 este corect definit, atunci {x n } 6= 0 (mai exact, {x n } ∈ (0, 1)) pentru orice
n ∈ N, deci x n ∉ Z şi x n+1 = {x1n } > 1 pentru orice n ∈ N. Presupunem, prin absurd, că x 0 ∈ Q. De aici,
rezultă inductiv că x n ∈ Q pentru orice n ∈ N, astfel că x n ∈ (Q \ Z) ∩ (1, ∞) pentru orice n ∈ N∗ , ceea ce
înseamnă că x n se reprezintă în mod unic sub forma
pn
xn = , p n , q n ∈ N, p n > q n ≥ 2, (p n , q n ) = 1 1p (1)
qn
rn
pentru orice n ∈ N∗ . Dacă r n notează restul împărţirii lui p n la q n , atunci (r n , q n ) = 1, {x n } = iar
qn
p n+1 qn
= x n+1 = , deci
q n+1 rn

p n > q n = p n+1 > 2 pentru orice n ∈ N∗ . 1p

Aşadar, (p n ) este un şir strict descrescător de numere naturale, ceea ce este imposibil. 1 p

b). Dacă, spre exemplu, x 1 = x 0 , atunci se constată imediat că şirul (x n )n≥0 este constant, deci şi
([x n ])n≥0 are aceeaşi proprietate 1 p . Dacă notăm m := [x 0 ] ∈ Z, α := {x 0 } ∈ (0, 1), atunci x 1 = x 0
p
1 −m ± m 2 + 4
este echivalentă cu m + α = , adică α + mα − 1 = 0, de unde α =
2
1 p . Deoarece
α p p2
1 − α2 m2 + 4 − m m2 + 4 + m
m= > 0, rezultă în final că α = ∈ (0, 1) iar x 0 = m + α = , pentru care
α 2 2
şirul ([x n ])n≥0 este constant m 1 p .

Clasa a IX-a Concursul liceelor partenere cu Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca – 2015 2/3
Problema 3. a). Să se arate că dacă m, n ∈ N cu proprietatea că 24n 2 − m 2 > 0 atunci 24n 2 − m 2 ≥ 8.
b). Folosind, eventual, rezultatul de la a), să se arate că
n p o p6
2n 6 >
3n
pentru orice n ∈ N∗ , unde {x} notează partea fracţionară a numărului real x.

Vasile Pop

Soluţie şi barem de corectare.

a). Fie k = 24n 2 − m 2 . Presupunem că k < 8, astfel că k ∈ {1, 2, 3, 4, 5, 6, 7}.
Deoarece m 2 + k(= 24n 2 ) este divizibil cu 8 iar restul împărţirii la 8 a pătratului perfect m 2 poate
fi:

• 0, dacă m = 4p, p ∈ Z

• 1, dacă m = 4p + 1 sau m = 4p + 3, p ∈ Z

• 4, dacă m = 4p + 2, p ∈ Z

rezultă că k ∈ {4, 7} 2 p .

Dacă k = 4, rezultă că m 2 + 4(= 24n 2 ) este divizibil cu 3, ceea ce înseamnă că restul împărţirii lui
m 2 la 3 este 2 (imposibil: restul poate fi

• 0, dacă m = 3p, p ∈ Z;

• 1, dacă m = 3p + 1 sau m = 3p + 2, p ∈ Z) 1 p .

Dacă k = 7, atunci m 2 + 7(= 24n 2 ) este divizibil cu 12, ceea ce înseamnă că restul împărţirii lui m 2
la 12 este 5 (imposibil: analizând ca mai înainte, se obţine că restul împărţirii lui m 2 la 12 poate fi:

• 0, dacă m = 6p, p ∈ Z;

• 1, dacă m = 6p + 1 sau m = 6p + 5, p ∈ Z;

• 4, dacă m = 6p + 2 sau m = 6p + 4, p ∈ Z;

• 9, dacă m = 6p + 3, p ∈ Z) 1 p .

p © p ª p p
b). Fie n ∈ N∗ şi fie m = 2n 6 − 2n 6 partea întreagă a numărului real 2n 6. Evident, m < 2n 6,
deci 24n 2 − m 2 > 0 1 p . Folosind mai departe a), rezultă că
p
n p o p 24n 2 − m 2 8 8 2 6
2n 6 = 2n 6 − m = p ≥ p > p p = p = . 2p
2n 6 + m 2n 6 + m 2n 6 + 2n 6 n 6 3n

Clasa a IX-a Concursul liceelor partenere cu Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca – 2015 3/3
CONCURSUL LICEELOR PARTENERE CU

E DI ŢIA A ŞAPTEA
17 februarie 2016

C LASA A IX- A

Soluţii şi barem de corectare

 Problema 1. Fie x 1 , x 2 , x 3 , x 4 numere reale. Să se arate că următoarele două afirmaţii sunt echiva-
lente:

(1) Există o funcţie f (x) = ax 2 + bx + c (a, b, c ∈ R) astfel încât

x 1 = f (1), x 2 = f (2), x 3 = f (3), x 4 = f (4).

(2) Este verificată relaţia

x 1 − 3x 2 + 3x 3 − x 4 = 0.

Vasile Pop

Soluţie şi barem de corectare.

(1) ⇒ (2) : Dacă f (x) = ax 2 + bx + c astfel încât f (1) = x 1 , f (2) = x 2 , f (3) = x 3 , f (4) = x 4 , atunci

x 1 − 3x 2 + 3x 3 − x 4 = (a + b + c) − 3(4a + 2b + c) + 3(9a + 3b + c) − (16a + 4b + c) = 0. 2p

(2) ⇒ (1) : Căutăm a, b, c ∈ R astfel încât funcţia f (x) = ax 2 + bx + c să verifice

x 1 = f (1), x 2 = f (2), x 3 = f (3). 1p

Rezultă că a, b, c verifică ecuaţiile:



 a +b +c = x1
4a + 2b + c = x 2 1p

9a + 3b + c = x 3


de unde  1

 a = (x 1 − 2x 2 + x 3 )

 2
1 2p.
b = (−5x 1 + 8x 3 − 3x 3 )
2



c = 3x 1 − 3x 2 + x 3


De aici rezultă că

f (4) = 16a + 4b + c = x 1 − 3x 2 + 3x 3 = x 4 , 1p

deci funcţia f determinată verifică cerinţele din enunţ.

Clasa a IX-a Concursul liceelor partenere cu Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca – 2016 1/3
Problema 2. Fie şirul de numere pozitive (a n )n∈N care verifică:
n 1
pentru orice n ∈ N
X
a n+1 =
k=0 a k + a k+1
a 90 = 10.

Să se arate că a 111 = 11.

Vasile Pop

Soluţie şi barem de corectare. Avem

1
a n+1 − a n = 2p
a n + a n+1

de unde
2
a n+1 − a n2 = 1 pentru orice n ∈ N 1p.

Adunând aceste relaţii de la 0 la n obţinem că

a n2 − a 02 = n pentru orice n ∈ N

deci
a n2 = n + a 02 pentru orice n ∈ N 1p.

Din condiţia a 90 = 10, pentru n = 90, obţinem

100 = 90 + a 02

deci a 02 = 10 1 p şi atunci

p
an = n + 10 pentru orice n ∈ N 1p

de unde şi
p
a 111 = 121 = 11 1p.

Clasa a IX-a Concursul liceelor partenere cu Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca – 2016 2/3
Problema 3. Pentru fiecare număr natural n se consideră intervalele
" p p # Ã p p !
1 + 4n + 1 1 + 4n + 3 1 + 4n + 1 1 + 4n + 3
In = , , Dn = , .
2 2 2 2

Să se arate că:

µ ¶
N = N∗ ;
[ \
(a) In
n∈N
µ ¶
N = ;.
[ \
(b) Dn
n∈N

Vasile Pop

Soluţie şi barem de corectare.

p
1 + 4n + 1
(a) Arătăm că pentru orice k ∈ N există n ∈ N astfel încât k =
∗
. Într-adevăr, relaţia dintre
2
k şi n se rescrie echivalent
p
1 + 4n + 1 p
k= ⇔ 4n + 1 = 2k − 1 ⇔ 4n + 1 = 4k 2 − 4k + 1 ⇔ n = k 2 − k
2

astfel că alegem n = k 2 − k. 2p

De aici, rezultă imediat că pentru orice k ∈ N∗ avem
[
k ∈ I k 2 −k ⊆ In
n∈N

deci
N∗ ⊆
[
In .
n∈N

Întrucât
[
0∉ In ,
n∈N

rezultă concluzia. 1p
µ ¶
N 6= ;, deci că există k, n ∈ N astfel încât k ∈ D n , adică
[ \
(b) Presupunem prin absurd că Dn
n∈N
p p
1 + 4n + 1 1 + 4n + 3
<k < 1p.
2 2
Aceasta conduce la
p p
4n + 1 < 2k − 1 < 4n + 3
de unde
4n + 1 < 4k 2 − 4k + 1 < 4n + 3 1p.
Singurul număr natural între 4n + 1 şi 4n + 3 este 4n + 2, aşadar

4k 2 − 4k + 1 = 4n + 2 1p,

egalitate imposibilă deoarece numerele din egalitate sunt de parităţi diferite. În concluzie, pre-
supunerea făcută e falsă, ceea ce încheie demonstraţia. 1 p

Clasa a IX-a Concursul liceelor partenere cu Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca – 2016 3/3
CONCURSUL LICEELOR PARTENERE CU

E DIT, IA A OPTA
1 februarie 2017

C LASA A IX- A

Solut, ii s, i barem de corectare

Problema 1. Să se determine cvadruplele de numere reale (x, y, z, t ) care verifică relat, iile

 x +y +z = t
1 1 1 1
 + + = .
x y z t

Vasile Pop

Solut, ie s, i barem de corectare. Considerăm relat, iile ca un sistem de ecuat, ii cu necunoscutele x s, i y s, i

parametrii z s, i t . Evident, x, y, z, t 6= 0. Avem:
( ( (
x +y = t −z x +y = t −z x +y = t −z
1 1 1 1 ⇔ x+y z−t ⇔ t −z z−t 2p.
x
+y =t −z xy
= tz xy
= tz

Dacă t = z, atunci sistemul se reduce la relat, ia x + y = 0, iar solut, ia va fi (a, −a, b, b), a, b ∈ R∗
oarecare 1 p .
Dacă t 6= z, atunci sistemul se rescrie echivalent:
(
x +y = t −z
1p.
x y = −t z

Conform relat, iilor lui Viète, rezultă că {x, y} = {t , −z}, ambele reprezintând mult, imea solut, iilor aceleas, i
ecuat, ii de gradul al doilea 1 p , deci x = t s, i y = −z, sau x = −z s, i y = t . În acest caz, se obt, in
solut, iile: (a, b, −b, a) s, i (a, b, −a, b), a, b ∈ R∗ oarecare 2p.

Clasa a IX-a Concursul liceelor partenere cu Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca – 2017 1/3
Problema 2. Să se determine valoarea maximă a expresiei

ab + bc
E (a, b, c) = pentru a, b, c > 0.
a2 + b2 + c 2

Vasile Pop

Solut, ie s, i barem de corectare. M este maximul expresiei E dacă numai dacă

F (a, b, c) := M a 2 + b 2 + c 2 − ab − bc ≥ 0
¡ ¢
pentru orice a, b, c > 0

iar egalitatea se atinge cel put, in pentru un triplet (a, b, c) 1p.

Căutăm M astfel încât expresia F (a, b, c) să se scrie ca o sumă de pătrate perfecte (ce se pot anula
1 2
µ ¶
simultan) 1 p . Astfel, −ab provine dintr-un pătrat perfect de forma t a − b , t > 0; similar, −bc
µ ¶2 2t
1
provine dintr-un pătrat perfect de forma sc − b , s > 0 1 p . Rezultă că
2s
µ ¶2 µ ¶2 µ ¶
1 1 2 2 1 1
F (a, b, c) = t a − b + sc − b =t a + + b 2 + s 2 c 2 − ab − bc 1p,
2t 2s 4t 2 4s 2

astfel că
1 1
t2 = 2
+ 2 = s2 = M ,
4t 4s
ceea ce conduce la p
2
M = t 2 = s2 = 1p.
2
As, adar,
p à p !2 p à p !2
2 2 2 2
F (a, b, c) = a− b + c− b ≥0 pentru orice a, b, c > 0
2 2 2 2
p
cu egalitate, spre exemplu, pentru a = c = 1 s, i b = 2 1 p .
p
2
În concluzie, maximul expresiei E este 1p.
2
Observat, ie: Condit, ia a, b, c > 0 se poate înlocui cu a 2 + b 2 + c 2 6= 0, concluziile rămânând aceleas, i.

Clasa a IX-a Concursul liceelor partenere cu Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca – 2017 2/3
Problema 3. Fie F mult, imea tuturor funct, iilor f : (0, ∞) → (0, ∞) care verifică relat, ia

5x + 4
( f ◦ f )(x) = pentru orice x > 0.
4x + 5
Să se arate că:

1. F are cel put, in două elemente.

2. există un punct în plan ce apart, ine graficului oricărei funct, ii f ∈ F .

Vasile Pop, Mircea Rus

µ ¶
5x + 4
Solut, ie s, i barem de corectare. Observăm mai întâi că F e corect definită > 0 pentru orice x > 0 .
4x + 5

1. Dacă f ∈ F , atunci funct, ia f ◦ f este funct, ie omografică, adică are forma

ax + b
g (x) = (a, b, c, d ∈ R, c 6= 0).
cx + d
Se poate observa us, or că prin compunerea a două funct, ii omografice se obt, ine tot o funct, ie
omografică. Din acest motiv, vom căuta f funct, ie omografică, mai precis de forma

ax + b
f (x) = 1p
bx + a
(la fel ca f ◦ f ). Găsim
(a 2 + b 2 )x + 2ab
( f ◦ f )(x) = 1p
2abx + (a 2 + b 2 )
s, i punem condit, iile (
a2 + b2 = 5
1p,
2ab = 4
de unde găsim a = 2, b = 1 sau a = 1, b = 2.
Am obt, inut, astfel, două funct, ii f 1 , f 2 ∈ F :

2x + 1
f 1 (x) = , x >0
x +2
1p.
x +2
f 2 (x) = , x >0
2x + 1

2. Pentru orice f ∈ F s, i x > 0 avem

5 f (x) + 4
µ ¶
5x + 4
f = ( f ◦ f ◦ f )(x) = 1p.
4x + 5 4 f (x) + 5

Pentru x = 1, se obt, ine

5 f (1) + 4
f (1) = 1p,
4 f (1) + 5
cu solut, ia (pozitivă) f (1) = 1. Astfel, punctul (1, 1) apart, ine graficului funct, iei f (pentru orice
f ∈ F) 1p.

Clasa a IX-a Concursul liceelor partenere cu Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca – 2017 3/3
CONCURSUL LICEELOR PARTENERE CU

E DIT, IA A NOUA
1 februarie 2018

C LASA A IX- A

Solut, ii s, i barem de corectare

Problema 1. Fie N un număr natural nenul s, i a 1 , a 2 , . . . , a N numere reale. Definim s, irul (a n )n∈N∗
astfel:
1 X n
a n+1 = ak , ∀ n ≥ N .
n k=1
Să se arate că există p ∈ N∗ astfel ca
a n+p = a n , ∀ n > N .

Vasile Pop

Solut, ie s, i barem de corectare. Notăm S = a 1 + a 2 + . . . + a N . Avem

a1 + a2 + . . . + a N S
a N +1 = = 1p.
N N
Mai departe,

1 NX +1 S S
µ ¶
1 1 1 (N + 1)S
a N +2 = ai = (S + a N +1 ) = S+ = · = 2p.
N + 1 i =1 N +1 N +1 N N +1 N N

S
Arătăm prin induct, ie după k că a N +k = , ∀ k ≥ 1 1 p . Am arătat că afirmat, ia este adevărată pen-
N
tru k = 1. Presupunem afirmat, ia adevărată pentru un toate valorile 1, 2, . . . , k s, i demostrăm că este
adevărată pentru k + 1. Avem
à !
1 NX +k N NX
+k S (N + k)S S
µ ¶
1 X 1
a N +k+1 = ai = ai + ai = S +k · = = 2p.
N + k i =1 N + k i =1 i =N +1 N +k N (N + k)N N

S
În concluzie, a n+1 = a n = , ∀ n>N 1p .
N

Clasa a IX-a Concursul liceelor partenere cu Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca – 2018 1/3
Problema 2. Să se determine funct, iile f : R → R cu proprietatea

| f (x) − f (y)| ≤ (x − y)2 , ∀ x, y ∈ R.

Vasile Pop

Solut, ie s, i barem de corectare. În relat, ia din enunt, facem următoarele substitut, ii s, i obt, inem:

x+y ¯ ³x + y ´ ¯ (x − y)2
x := ⇒ ¯f − f (y)¯ ≤ 1p
¯ ¯
2 2 4
x+y ¯ ³ x + y ´¯ (x − y)2
y := ⇒ ¯ f (x) − f ¯≤ 1p
¯ ¯
2 2 4
apoi, prin adunare,
2
¯ f (x) − f (y)¯ ≤ ¯¯ f x + y − f (y)¯¯ + ¯¯ f (x) − f x + y ¯¯ ≤ (x − y)
¯ ¯ ¯ ³ ´ ¯ ¯ ³ ´¯
1p,
2 2 2
deci
|2 f (x) − 2 f (y)| ≤ (x − y)2 ,

astfel că s, i funct, ia 2 f verifică aceeas, i inegalitate ca s, i f 1 p . Prin induct, ie, va rezulta că funct, ia 2n f
verifică aceeas, i inegalitate ca s, i f , pentru orice n ∈ N, astfel că

¯ f (x) − f (y)¯ ≤ 1 (x − y)2 , ∀ n ∈ N, ∀ x, y ∈ R

¯ ¯
2p.
2n
De aici, vom avea că singura posibilitate este ca

f (x) = f (y), ∀ x, y ∈ R,

ceea ce înseamnă că f este constantă, funct, ii care verifică proprietatea din enunt, 1p.

Clasa a IX-a Concursul liceelor partenere cu Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca – 2018 2/3
Problema 3. Fie ∆ABC un triunghi oarecare. Se consideră punctele distincte B 1 , B 2 ∈ [AB ], respectiv
C 1 ,C 2 ∈ [AC ] astfel încât [B B 1 ] ≡ [CC 1 ] s, i [B B 2 ] ≡ [CC 2 ]. Să se demonstreze că mijloacele segmentelor
[BC ], [B 1C 1 ] s, i [B 2C 2 ] sunt coliniare.

Vasile Pop

Solut, ie s, i barem de corectare.

B 0i
C 0i

Mi Ci
Bi

B M C

1p
Notăm cu M mijlocul segmentului [BC ] s, i cu M i mijlocul segmentului [B i C i ], i ∈ {1, 2} fixat. Avem

M i B + M i C M i B i + B i B + M i C i +C i C B i B +C i C
Mi M = = = 2p
2 2 2

Fie B i0 ∈ [AB ] s, i C i0 ∈ [AC ] astfel încât B i B = AB i0 s, i C i C = AC i0

1 p . Deoarece B B i = CC i , rezultă că
0
h 0
i
s, i AB i0 = AC i0 , astfel că triunghiul ∆AB i0 C i este isoscel cu baza B i0 C i , deci vectorul rezultant B i B +
C i C = AB i0 + AC i0 urmează direct, ia bisectoarei unghiului B
AC . Astfel, dreapta M M i este paralelă cu
bisectoarea unghiului B AC 2 p .
În concluzie, punctele M 1 s, i M 2 se află pe dreapta ce trece prin M s, i care este paralelă cu bisec-
toarea unghiului B
AC 1 p .

Clasa a IX-a Concursul liceelor partenere cu Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca – 2018 3/3