Despre derivatele de ordinul n

Unul dintre cele mai frecvente tipuri de subiecte de admitere din ultimii
ani include calculul derivatelor de ordinul n pentru functii apartinand unor tipuri
diferite. In materialul de fata, vom prezenta modul in care se determina
acestea pentru anumite clase de functii.
Fireste ca in toate cazurile vom considera o functie
R R I f :
, I fiind
un interval, care este de n ori derivabila pe I (de cele mai multe ori, este chiar
indefinit derivabila pe I, adica derivabila de n ori, 1 n ). In cele mai multe
cazuri, nu vom mai specifica domeniul de definitie/derivabilitate pentru
functiile care apar; aceasta ramane misiunea utilizatorilor.
1. Functii polinomiale.
( ) 0 , , 0 , , ... , :
0 1
1
1
+ + + +

n k
n
n
n
n
a n k a a x a x a x a x f f R R R
Avem succesiv:
( ) ( )
1 2
2
1
1
2 ... 1 a x a x a n x na x f
n
n
n
n
+ + + +

( ) ( ) ( )( )
2
3
1
2
2 ... 2 1 1 a x a n n x a n n x f
n
n
n
n
+ + +

( )
( )
n
n
a n x f !
( )
( )
( )
( ) 0 ...
2 1

+ +
x f x f
n n
Cu alte cuvinte, dupa n derivari succesive, un polinom de gradul n se
reduce la o constanta, iar dupa inca o derivare se stinge (adica se
anuleaza).
Ex. rezolvat 1. Sa se arate ca daca polinomul [ ] X f R admite radacina
R
0
x
de multiplicitate 2 m , atunci 0
x
este radacina a primelor (m-1)
derivate ale lui f.
Solutie. Se scrie f sub forma:
( ) ( ) ( ) R x x Q x x x f
m
,
0
(1.1)
Derivam aceasta relatie si obtinem:
( ) ( ) ( ) ( ) ( ) ( ) ( ) ( ) ( ) ( ) x Q x x x mQ x x x Q x x x Q x x m x f
m m m
+ +

0
1
0 0
1
0
Daca notam:
( ) ( ) ( ) ( ) x Q x x x mQ x Q +
0 1
rezulta:
( ) ( ) ( ) R

x x Q x x x f
m
,
1
1
0
(1.2)
Rationamentul continua cu derivarea succesiva a relatiilor obtinute,
rezultand dupa efectuarea unor notatii similare:
( ) ( ) ( ) R

x x Q x x x f
m
,
2
2
0
(1.3)

( )
( ) ( ) ( ) R

x x Q x x x f
m
m
,
1 0
1
ceea ce incheie demonstratia.

Ex. rezolvat 2. (admitere in clasa a XI-a, 1987) Sa se determine
parametrii
R b a,
astfel incat polinomul
2
2
+ +
+ n n
bX aX f
sa fie divizibil
cu ( )
2
1 X .
Solutie. Divizibilitatea cu ( )
2
1 X echivaleaza cu
1
0
x
radacina dubla si
deci (conform exercitiului precedent) se pun conditiile
( ) ( ) 0 1 1 f f
. Dar:
( )
( ) ( )

'

+ +

+ +
0 2 1
0 2 1
n b a n f
b a f
Rezolvand sistemul, gasim:
( ) 2 , + n b n a
.
2. Functii rationale.
Trebuie spus de la bun inceput ca nu toate functiile rationale se
deriveaza frumos de n ori. Un bun exemplu este
( )
1
1
2
+

x
x f
; calculul
derivatei de ordinul n pentru o astfel de functie depaseste cadrul
programei de liceu.
Care sunt atunci acele functii rationale de care ne vom ocupa? Pai
numai cele de forma
( )
( )
( ) x Q
x P
x f
unde
( ) x Q
admite numai radacini reale.
In acest caz, putem scrie:
( ) ( ) ( ) ( )
r
m
r
m m
x x x x x x x Q ...
2 1
2 1
unde
R
r
x x x ,..., ,
2 1
sunt
radacinile lui Q.
Dupa cum se cunoaste (vezi manualul de Analiza de clasa a XII-a),
functia f admite o descompunere in elemente simple de forma:
( ) ( )
( ) ( )
( ) ( )
r
r
m
r
rm
r
r
r
r
m
m
x x
a
x x
a
x x
a
x x
a
x x
a
x x
a
x C x f

+ +

+
+ +

+ +

+
...
... ...
2
2 1
1
1
2
1
12
1
11
1
1
unde C(x) este un polinom (catul impartirii lui P la Q).
2.1 Derivata de ordinul n a functiei
R I f :
,
( ) R
+
a
a x
x f ,
1
Calculam succesiv:
( )
( )
2
1
a x
x f
+

( )
( )
3
2
a x
x f
+

Procedam prin metoda inductiei matematice: presupunem ca
pentru 1 k avem
( )
( )
( )
( )
1
! 1
+
+

k
k
k
a x
k
x f
(*) ; trebuie sa aratam ca
( )
( )
( ) ( )
( )
2
1
1
! 1 1
+
+
+
+
+

k
k
k
a x
k
x f .
Derivam relatia (*) si rezulta:
( )
( ) ( )
( )
( )
( ) ( )
( )
( ) ( )
( )
2
1
2 2 1
1
! 1 1
1
! 1
1
! 1
+
+
+ +
+
+
+

+
+ +

,
`

.
|
+

k
k
k
k
k
k
k k
a x
k
a x
a x k
k
a x
k x f
Am obtinut asadar relatia:
( )
( )
( )
1 ,
! 1 1
1

+


,
`

.
|
+
+
k
a x
k
a x
k
k
k
(2.1)

2.2 Aplicatii
A) Derivata de ordinul n a functiei
( )
( )
2 ,
1

+
m
a x
x f
m
Similar cu rationamentul de mai sus, rezulta ca:
( )
( )
( )
( )
( )
( )
n m
n
n
m
a x
m
n m
a x
+
+

,
`

.
|
+
1
! 1
! 1
1
1
(2.2)
B) Derivata de ordinul n a functiei
( )
b ax
x f
+

1
Se procedeaza tot prin inductie matematica, obtinand:
( )
( )
( )
1 ,
! 1 1
1

+

,
`

.
|
+
+
n
b ax
n a
b ax
n
n n
n
(2.3)
C) Ex. rezolvat 3. Fie
( )
2 3
1
, :
2
+

x x
x f I f R
. Calculati
( )
( ) 1 , n x f
n
.
Solutie. Descompunem f in elemente simple sub forma:
( ) R

B A
x
B
x
A
x f , ,
2 1

Dupa aducerea la acelasi numitor si identificarea coeficientilor,
rezulta
1 , 1 B A
. Deci
( )
1
1
2
1

x x
x f

( )
( ) ( )
( ) ( )

,
`

.
|

+ + 1 1
1
1
2
1
! 1
n n
n n
x x
n x f
.
3. Functii trigonometrice, exponentiale, logaritmice etc.
3.1 Functia
( ) ( ) + x x f f sin , : R R
Arhicunoscuta de la fizica (descrie ecuatia unei oscilatii armonice fara
pierderi de energie). Calculam succesiv:
( ) ( ) + x x f cos
( ) ( ) + x x f sin
2
( ) ( ) + x x f cos
3
( )
( ) ( ) + x x f sin
4 4
Am ajuns la ceva care seamana cu functia data, numai ca are un factor
de amplificare egal cu
4
. Am putea sa demonstram formule de genul:
( )
( ) ( ) + x x f
k k
sin
4 4
numai ca pentru
( )
( ) x f
k 1 4 +
ar trebui sa stabilim o alta formula etc. Aceasta
lipsa de unitate nu ar fi deloc de natura sa simplifice forma rezultatului final.
Ne amintim de formulele de reducere la primul cadran, invatate la
trigonometrie in clasa a IX-a (speram noi ) si rezulta:
( ) ( )

,
`

.
|
+ + +
2
sin cos

x x x f
( ) ( )
,
`

.
|
+ + +
2
2
sin sin
2 2

x x x f
( ) ( )

,
`

.
|
+ + +
2
3
sin cos
3 3

x x x f
Acum presupunem (pasul de inductie) ca
( )
( ) 1 ,
2
sin
,
`

.
|
+ + n
n
x x f
n n


si trebuie sa demonstram ca:
( )
( )
( )
1 ,
2
1
sin
1 1

,
`

.
| +
+ +
+ +
n
n
x x f
n n


.
Intr-adevar,
( )
( )
( )
( ) ( )
,
`

.
|
+ +

+
2
cos
1


n
x x f x f
n n n
(tinand
seama ca are loc identitatea
,
`

.
|
+

2
sin cos
):
( )
( )
( )

,
`

.
| +
+ +
+ +
2
1
sin
1 1


n
x x f
n n
. Rezulta deci:
( ) ( )
( )
1 ,
2
sin sin
,
`

.
|
+ + + n
n
x x
n n


(3.1)

3.2 Functia ( )
ax
e x f f , : R R
Rezulta in mod imediat prin inductie dupa n ca:
( )
( )
0 , 1 , a n e a e
ax n
n
ax
(3.2)
3.3 Functia
( ) ( ) ( ) a x x f a f + ln , , : R
.
Avem ( ) ( )
a x
a x
+

+
1
ln si de aici incolo rezulta ca:
( ) ( )
( )
( )
( ) ( )
( )
1 ,
! 1 1 1
ln
1
1

+


,
`

.
|
+
+

n
a x
n
a x
a x
n
n
n
n
(3.3)
Ex. rezolvat 4. (dat la admitere prin 1983 mi se pare). Sa se demonstreze ca
functia
[ ] ( ) ( ) x x f f + 1 ln , 1 , 0 : R
nu este polinomiala.
Solutie. Daca functia data ar fi polinomiala de grad
n
, ar trebui ca
( )
( ) 1 , 0 + n k x f
k
. Dar
( )
( )
( ) ( )
( )
{ 1 \ , 1 , 0
1
! 1 1
1

+

R x k
x
k
x f
k
k
k
.
Contradictia este evidenta.
4. Leibniz, meine Liebe
Fireste ca daca toate functiile carora li se poate calcula derivata de
ordinul n s-ar reduce la functii de unul din tipurile de mai sus, materialul s-ar
termina aici. Exista insa o celebra formula datorata lui Leibniz (unul din
intemeietorii, alaturi de Newton, ai calculului diferential) care stabileste relatia
de derivare de n ori a unui produs de functii:
( )
( )
( )
( )
( )
( )
( ) x g x f C x fg
k k n
n
k
k
n
n

0
(4.1)
OBSERVATIE. In formula de mai sus,
( ) ( )
g g f f
0 0
, .
Nu demonstram aici formula lui Leibniz. Probabil ca viitoarele manuale
de clasa a XI-a o vor face; cred ca tratatele serioase de Analiza Matematica
(cum ar fi cel alcatuit de Miron Nicolescu/M. Dinculeanu/S.Marcus in 1966)
cuprind demonstratia acestei formule. In prezentul manual, a figurat ca
exercitiu pana cand a fost scoasa pentru a nu obosi inutil mintea greu
incarcata a bietilor liceeni. Ciudat insa ca la admiterea in diverse facultati in
ultimii ani (in special la ASE), aceasta formula a fost necesara in rezolvarea
unor subiecte.
INTREBARE (gen Vrei sa fii miliardar?) Cu ce formula din Algebra de
clasa a X-a aduce relatia lui Leibniz ?
In fine, nu mai divagam inutil. Continuam prin a prezenta cele doua
tipuri majore de exercitii care necesita utilizarea formulei (4.1).

4.1 Derivata de ordinul n a unui produs in care unul din factori se
stinge dupa un numar de pasi.
Fara indoiala ca ati realizat ca e vorba de produse in care unul din
factori este un polinom. In acest caz, din dezvoltarea completa a formulei
(4.1) vor ramane un numar relativ redus de termeni. Sa luam un exemplu.
Ex. rezolvat 5. Calculati
( )
( ) x f
n
, unde ( ) x x x f sin
2
.
Solutie. Avem ( )
( )
( )
( )
0 ...
4
2
3
2
x x . Deci:
( )
( )
( )
( )
( )
( )
( )
( )
( )
( )
( ) ( )
( )
( ) ( )
( )
( )
( )
( )
( )
( )( )
( ) 2 1 2 2 2 2
1 2 1
0
2 2
0
2
sin 1 sin 2 sin sin
sin sin sin sin

+ +

+
+

n n n n n
n
n n
n
n n
n
k
k n
n
k
k
n
n
x n n x nx x x x x C
x x C x x C x x C x x
( )
( )
( )

,
`

.
|
+ +
,
`

.
|
+ +
,
`

.
|
+
2
2
sin 1
2
1
sin 2
2
sin
2
n
x n n
n
x nx
n
x x
4.2 Cand nimeni nu cedeaza
sau cu alte cuvinte, exista si cazuri in care nici unul din factori nu se
stinge dupa n k < pasi. Un astfel de exemplu este urmatorul:
Ex. rezolvat. 6. Sa se calculeze derivata de ordinul n a functiei:
( ) ( )
x
x
x f f
ln
, , 0 : R
Solutie. Avem
( ) ( ) ( ) x h x g x f
unde
( ) x x g ln
si
( )
x
x h
1

. Dupa
cum am vazut in paragrafele anterioare,
( )
( )
( ) ( )
k
k
k
x
k
x g
! 1 1
1

in vreme ce
( )
( )
( )
1
! 1
+

k
k
k
x
k
x h . Conform formulei (4.1) avem:
( )
( )
( )
( )
( )
( ) x h x g x f
k
n
k
k n n

0

( )
( )
( ) ( ) ( ) ( )
1 1
1
0
1
! 1
ln
! 1 ! 1 1
+ +

n
n
n
n
k
k
n
k
k n
k n
k
n
n
x
n
x C
x
k
x
k n
C x f
(am despartit termenul care contine
( )
( ) x x g ln
0
de restul sumei)
( )
( )
( )
( ) ( ) ( )
1
1
0
1
1
! 1
ln
! ! 1 1
! !
!
+

n
n
n
k
n
n
n
x
n
x
x
k k n
k n k
n
x f

( )
( )
( ) ( )

,
`

.
|



,
`

.
|

+

n
x
x
n
k n
x
x
n
x f
n
n
n
k
n
n
n
1
...
2
1
1 ln
! 1 1
ln
! 1
1
1
0
1
Interesant, nu-i asa? Probabil ca exercitiul asta la Bac2001 ar
declansa o miscare sociala de amploarea mineriadei din iunie 1990, tinta fiind
un anume minister cu sediul pe General Berthelot.
Este foarte probabil ca vom reveni cu o continuare a acestui material,
in care vor fi ceva exercitii propuse pe la tot felul de admiteri. Ca sa aveti
totusi ceva de lucru, try these:
Exercitii propuse. Sa se calculeze
( )
( ) x f
n
:

1) ( )
( )
x
x x
x f
ln 1
2
+

2) ( )
x
e x x f
2

3)
( )
6 11 6
1
2 3
+

x x x
x f
4)
( )
x x
x f

3
1
5)
( )
3 5
1
x x
x f

OBSERVATIE IMPORTANTA (for your sake). Nu memorati mecanic

formule de genul (2.1) sau (3.2). Este suficient sa stiti sa le deduceti corect;
oricum, nu va poate lua mai mult de 3-4 minute. Formula lui Leibniz se poate
retine usor daca faceti legatura cu formula de care aminteam din materia
clasei a X-a.