PROPRIETĂłI ALE FUNCłIILOR CONTINUE PE INTERVALE

1.) Proprietatea lui Darboux (Jean Gaston Darboux (1842-1917))

DefiniŃie

Fie I , un interval.
Spunem că funcŃia f: I
R are proprietatea valorilor intermediare sau proprietatea lui Darboux pe I,
dacă oricare ar fi a, b din I, cu a < b şi oricare ar fi λ cuprins între f(a) si f(b), există c e (a, b) astfel încât f(c) = λ.

DefiniŃia anterioară se poate reformula în limbaj de ecuaŃii,

funcŃia f: I
R ( I, interval) are proprietatea lui Darboux dacă pentru orice a, b din I cu a <b şi pentru orice λ cuprins între f(a) şi
ecuaŃia f(x) = λ are cel puŃ
f(b), ecuaŃ puŃin o soluŃ
soluŃie în intervalul (a, b).
Exemple.
1. Temperatura într-o localitate, ca funcŃie de timp, are proprietatea lui Darboux.
2. Viteza ca funcŃie de timp, în cazul unei mişcări fără oprire are proprietatea lui Darboux.
3. FuncŃia f:R
R definită prin f(x)=2x are proprietatea lui Darboux.
într-adevăr, fie a, b e R cu a < b şi λ e (f(a), f(b)), adică λ e (2a, 2b).
Atunci există c e (a, b) astfel încât f(c) = λ şi anume c =λ /2.

Prof:Ciocotişan Radu
4. FuncŃia f: R
R, x , x < 0 nu are proprietatea lui Darboux.
f ( x) = 
 3 − x, x ≥ 0 într-adevăr,
dacă luăm a = -1, b=0 şi λ = 2 cuprins între f(a) = -l şi f(b) = 3,
3 nu există c e (-1, 0) astfel încât f(c) = 2.
λ=2
3
-1 0

Următoarea teoremă stabileşte o condiŃie suficientă ca o funcŃie să aibă proprietatea lui Darboux.

Teoremă ( Cauchy- Weierstrass-Bolzano )

Orice funcŃie continuă definită pe un interval are proprietatea lui Darboux.
Darboux

Interpretarea geometrică a teoremei lui Cauchy-Weierstrass-Bolzano (Bolzano Bernhard (1781 - 1848), filozof, teolog şi matematician ceh)

Dacă f:I
R este continuă pe intervalul I şi λ este cuprins între f(a) şi f(b) (punctele A(a, f(a)), B(b, f(b)) sunt situate de o parte şi de alta
a dreptei y = λ), atunci graficul funcŃiei, care este o linie continuă, intersectează dreapta y =λ cel puŃin într-un punct cu abscisa c
cuprinsă între a şi b.

Prof:Ciocotişan Radu
0 consecinŃă a teoremei lui Cauchy-Weierstrass-Bolzano este:

Proprietatea schimbării de semn (Cauchy-Bolzano)

Dacă f:I
R este o funcŃie continuă pe intervalul I iar a, b ∈ I astfel încât f(a)·f(b) < 0,
atunci există c ∈(a, b) cu proprietatea f(c) = 0.

DemonstraŃie.
CondiŃia f(a)f(b) <0 este echivalentă cu faptul că 0 este cuprins între f(a) şi f(b).
Cum f este continuă, ea are proprietatea lui Darboux, de unde rezultă concluzia.

Interpretarea geometrică a proprietăŃii schimbării de semn

Dacă graficul unei funcŃii continue pe un interval trece prin punctele A(a, f(a)) şi B(b, f(b)) situate de o parte şi de alta a axei Ox,
atunci graficul intersectează axa Ox cel puŃin într-un punct cu abscisa cuprinsă între a şi b.

2.) Studiul existentei soluŃiilor reale ale unei

ecuaŃii
Proprietatea schimbării de semn se poate reformula astfel:
∈
Dacă o funcŃie f este continuă pe un interval I şi are valori de semne contrare în a, b I,
atunci ecuaŃia f(x) = 0 are cel puŃin o soluŃie în intervalul (a, b).
Problemă rezolvată.
rezolvată. SoluŃie.
SoluŃ ie a) EcuaŃia se scrie sub forma f(x) = 0, unde
DemonstraŃi că: f(x) = 2x -x-3. Deoarece f(2) = -1 < 0, f(3) = 2 > 0 şi f
a) ecuaŃia 2x = x + 3 are cel puŃin o soluŃie în intervalul (2, 3); este continuă, rezultă că există x0 e (2, 3), astfel încât
4 3
b) ecuaŃia 4x +x +x = 1 are o soluŃie în (-1, 0) şi o soluŃie în (0, 1) f(x0) = 0; x0 este soluŃie a ecuaŃiei date.
b) EcuaŃia se scrie sub forma g(x) = 0, unde g(x) = 4x4 +x3 +x- 1.
Deoarece g(-1) = 1 > 0, g(0) = -1 < 0, g(l) = 5 > 0, cum funcŃia g
Prof:Ciocotişan Radu este continuă, rezultă concluzia.
 În aplicaŃii este util de asemenea următorul rezultat mai general:

Dacă funcŃia f este continuă pe intervalul (a, b) cu a, b ∈R, a < b şi lim f ( x) ⋅ lim f ( x) < 0
atunci există x0 ∈(a, b) astfel încât f(x0) = 0. x→a x →b
x >a x <b

Exemple.
1. EcuaŃia lnx + 2x-l = 0 are o soluŃie în intervalul (0, ∞) pentru că lim(ln x + 2 x − 1) = −∞ şi lim(ln x + 2 x − 1) = +∞
x →0 x →∞
, iar f(x) =lnx + 2x - 1 este continuă. x >0

ecuaŃie algebrică de grad impar cu coeficienŃ

2. Orice ecuaŃ puŃin o rădăcină reală.
coeficienŃi reali are cel puŃ reală.
n n-1
într-adevăr, fie funcŃia polinomială f:R
R, f(x) = anx +an-1x +...+ + a1x + a0, unde n este un număr natural impar şi an ≠0.
FuncŃiaf este continuă şi limitele funcŃiei la -∞ şi +∞ au semne contrare, de unde rezultă că există x0 e R astfel încât f(x0) = 0.

Teorema lui Cauchy-Bolzano afirmă existenŃa rădăcinii unei funcŃii continue într-un interval în care există o schimbare de semn;
rămâne problema găsirii efective a rădăcinii sau a unei valori aproximative a acesteia.
Aplicând de mai multe ori teorema, putem găsi intervale de lungimi din ce în ce mai mici în care să se afle o anumită rădăcină,
adică putem găsi aproximări din ce în ce mai bune ale rădăcinii.

njumătăŃirii intervalului.
Metoda folosită în exemplul de mai jos se numeşte metoda înjumătăŃ intervalului

Exemplu. EcuaŃia x3 +x- 1 = 0 are o soluŃie xo ∈(0, 1) pentru că f(0) < 0, iar f(1) > 0. Dacă luăm pentru xo valoarea
aproximativă prin lipsă 0, eroarea nu depăşeşte 1. Dacă dorim să obŃinem pentru xo o aproximare mai bună, considerăm şi
punctul 1/2, mijlocul intervalului (0, 1). Avem −3
1 1  1
Procesul poate continua. f( )= şi f ( ) ⋅ f (1) < 0 ⇒ x0 ∈  0, ...
2 8 2  2

Prof:Ciocotişan Radu
 3. Semnul unei funcŃii continue pe un interval
Proprietatea Cauchy-Bolzano afirmă că o funcŃie continuă nu poate să-şi schimbe semnul pe un interval fără să se anuleze în acel
interval. Cu alte cuvinte,
funcŃie continuă nu se anulează pe un interval, atunci ea păstrează semn constant pe acel interval.
Dacă o funcŃ

Pe baza acestei proprietăŃi, pentru determinarea semnului unei funcŃii f: I
R, continue pe un interval f se poate aplica următorul
algoritm:
1. Aflăm zerourile funcŃiei, adică rezolvăm ecuaŃia f(x) = 0.
2. Rădăcinile împart intervalul f în intervale pe care funcŃia are semn constant. Pentru a determina semnul într-un astfel de
interval se calculează valoarea funcŃiei într-un punct al intervalului considerat.
Exemplu.
Să stabilim semnul funcŃiei f:R
R, f(x) = (x+ 1)(x-
1)(x-2)(x-
2)(x-3)(x-
3)(x-7).
FuncŃia dată este polinomială, deci este continuă pe R. Rădăcinile ecuaŃiei f(x) = 0 sunt -l, 2, 3 şi 7. Calculăm valorile funcŃiei în
5 5
punctele -2, 0, , 4 şi 8 care aparŃin respectiv intervalelor (-∞, -1), (-1,2), (2,3), (3,7) şi (7, +∞). Găsim f(-2) > 0, f(O) < 0, f( ) > 0,
2 2
f(4) < 0 şi f(8) > 0. ObŃinem tabelul de semn:

AplicaŃie (rezolvarea unor inecuaŃii)

Metoda expusă reduce problema rezolvării unor inecuaŃii la problema rezolvării ecuaŃiei ataşate acesteia şi a calculului valorilor
funcŃiei în puncte alese convenabil.
♦♦♦ Problemă rezolvată.
rezolvată. ln 2 x − ln (e 2 x )
≥ 0 ; b) sin 2 x − cos x ≥ 1
ln 2 x − ln (e 2 x )
a)
RezolvaŃi în R inecuaŃiile: 0,5 − ln x
SoluŃie. a) Domeniul maxim de definiŃie al funcŃiei definite prin relaŃia
f ( x) =
0,5 − ln x este
{ }
(0, ∞ ) − e
deci f are proprietatea lui Darboux pe fiecare dintre intervalele (o, e ) şi ( e, ∞).
SoluŃiile ecuaŃiei f(x) = 0 sunt 1 şi e2. Calculăm valorile funcŃiei în punctele
ObŃinem e
2
e  e

( )
∈  0, , 1∈  , e , e ∈ e , e 2 , e3 ∈ (e 2 , ∞ )
1  1 1
Alcătuim tabelul de semn: e 

Prof:Ciocotişan Radu
b) Considerăm funcŃia /:R->R, f(x) = sin2x-cosx- 1.
InecuaŃia este echivalentă cu f(x) > 0. Cum f este periodică de perioadă 2π, studiem semnul funcŃiei pe intervalul [0, 2π].
EcuaŃia f(x) = 0 este echivalentă cu (1 +cosx) ·cosx = 0. SoluŃiile din intervalul [0, 2π] sunt π , π şi 3π .
Dând lui x câte o valoare în fiecare dintre intervalele  π   π   3π   3π  2 2
o, 2 ,  2 , π ,  π , 2 ,  2 ,2π 
obŃinem tabelul de semn:     

Extindere
4. CondiŃii necesare si condiŃii suficiente ca o funcŃie să aibă proprietatea lui Darboux. AplicaŃii.

Din teorema Cauchy- Weierstrass-Bolzano, rezultă că proprietatea de continuitate a unei funcŃii definite pe un interval este o condiŃie
suficientă ca funcŃia să aibă proprietatea lui Darboux. CondiŃia de continuitate nu este însă şi necesară. Există funcŃii care au
proprietatea lui Darboux fără a fi continue.  1
 sin , x ≠ 0
Un exemplu de astfel de funcŃie este funcŃia
f : R → R, f ( x ) =
 x ; β ∈ [− 1,1]
β , x=0
Această funcŃie este discontinuă în 0, dar are proprietatea lui Darboux.

ObservaŃie.
ObservaŃ
• Din exemplul de mai sus, deducem că mulŃimea funcŃiilor continue pe intervalul I este inclusă în mulŃimea funcŃiilor
care au proprietatea lui Darboux pe I, incluziunea fiind strictă.

Prof:Ciocotişan Radu
 Ne punem problema modului în care putem stabili dacă o funcŃie dată are proprietatea lui Darboux pe un interval.
funcŃia este continuă,
(i) Dacă funcŃ continuă, rezultă
rezultă că are proprietatea lui Darboux.
Darboux
funcŃia prezintă discontinuităŃ
(ii) Dacă funcŃ discontinuităŃi, pentru a stabili dacă are proprietatea lui Darboux, putem folosi următoarele propoziŃii:
PropoziŃia 1.
J⊂I
FuncŃia f:I
R, unde I este un interval, are proprietatea lui Darboux dacă şi numai dacă pentru orice interval
mulŃimea f(J) este un interval.
Retine
O !funcŃie f: I
R are proprietatea lui Darboux dacă şi numai dacă transformă orice interval în interval.

PropoziŃia 2.
Dacă funcŃia f: I
R, unde I este un interval, are proprietatea lui Darboux, atunci f nu poate avea decât discontinuităŃi de speŃa a doua.

Prof:Ciocotişan Radu
 5. Continuitatea funcŃiei inverse
Se poate demonstra că inversa unei funcŃii continue pe un interval este de asemenea o funcŃie continuă.

O justificare intuitivă a acestei afirmaŃii se bazează pe faptul că graficul inversei se obŃine din graficul funcŃiei date prin simetrie
faŃă de dreapta y = x.
♦ Problemă rezolvată.
DemonstraŃi că funcŃia f:R
R definită prin relaŃia f(x) = =x3 +x + arctgx este bijectivă şi f-1 este continuă.
SoluŃie.
SoluŃ
FuncŃia este suma a trei funcŃii strict crescătoare. Rezultă că f este strict crescătoare, deci injectivă.
Deoarece xlim f ( x) = −∞, lim f ( x) = +∞ , iar f(R) este interval, rezultă f(R)=R, deci f este surjectivă. Fiind injectivă şi surjectivă,
→ −∞ x → +∞
funcŃia este bijectivă. Din faptul că f este continuă, rezultă că f-1 este continuă.

Prof:Ciocotişan Radu
 EXERCIłII DE INIłIERE
1.) DemonstraŃi că ecuaŃiile de mai jos au câte o rădăcină în fiecare dintre intervalele indicate:
πx
a)x3 +x+1 = 0 în (-2, 0); b) x2 – 2x = 0 în (-1, 0); c) lnx = sin în (1, 2).
2.) StabiliŃi semnele următoarelor funcŃii: 2
a) f:R
R, f(x)=x4-x ; b) f:R
R, f(x) = (x-l)(3x-9);

Prof:Ciocotişan Radu
Prof:Ciocotişan Radu
Prof:Ciocotişan Radu
Prof:Ciocotişan Radu
Prof:Ciocotişan Radu