Prof.

Gheorghe ROTARIU

Funcţii uniform continue

Continuitatea uniformă a funcţiilor reale a fost scoasă din programa şcolară încă din
anul 2006, deşi este provocatoare atât pentru elevi cât şi pentru profesori, destule subiecte
la fazele naţionale ale olimpiadei şcolare la matematică din anii anteriori abordând funcţii
uniform continue. Elevilor le este adesea dificil de a decide dacă o funcţie continuă pe un
anumit domeniu este, de asemenea, uniform continuă, iar acest lucru este valabil în special
în cazul în care domeniul este nemărginit. Caracterizarea frumos de simplu a continuităţii
uniforme pe intervale compacte nu are un analog pentru cazul intervalelor nemărginite. Cu
alte cuvinte, noi nu avem o teoremă care ne spune ce funcţii continue pe un interval
nemărginit sunt uniform continue şi pe cele care nu sunt. Prin urmare, studiul continuităţii
uniforme pe intervale nemărginite este mai greu.

Definiţia 1. Fie funcţia f : A → ℝ , A ⊆ ℝ . Spunem că funcţia f este uniform continuă

pe A dacă oricare ar fi ε > 0 există un număr δ = δ ( ε ) > 0 astfel încât, oricare ar fi x
şi y din A , cu x − y < δ , să avem f ( x ) − f ( y ) < ε .

O funcţie uniform continuă pe A o vom numi simplu uniform continuă.

y Observaţia 2. Din punct de vedere

f geometric, a spune că funcţia f este uniform
continuă înseamnă că, dacă alegem pe axa Ox

ε
un interval I de lungime strict mai mică
decât δ , imaginea sa, f ( I ) are lungimea
strict mai mică decât ε oriunde s-ar afla
O
δ δ δ
x
intervalul I din mulţimea D .
(Figura 1)

Propoziţia 3. Orice funcţie uniform continuă este continuă.

Demonstraţie. Propoziţia rezultă din definiţia continuităţii uniforme luând x 0 = y şi
ţinându-l fixat.
Observaţia 4. Reciproca nu este adevărată.

1
 Prof. Gheorghe ROTARIU

Observaţia 5. Proprietatea de continuitate are un caracter punctual, ea se defineşte

într-un punct. Proprietatea de continuitate uniformă are un caracter global, ea se defineşte
pe o mulţime.

Exemple de funcţii uniform continue.

a) f : ℝ → ℝ , dată prin f ( x ) = c , c ∈ ℝ .

b) f : ℝ → ℝ , dată prin f ( x ) = ax + b , cu a , b ∈ ℝ , a ≠ 0.

c) f : ℝ → ℝ , dată prin f ( x ) = sin x .

Demonstraţie.
a) Deoarece f ( x ) − f ( y ) = c − c = 0, pentru orice ε > 0 putem alege δ ( ε ) = 1 astfel

încât să fie verificată definiţia.

ε
b) f ( x ) − f ( y ) = a x − y < ε pentru orice x şi y reale, cu x − y < , deci f este
a

uniform continuă.
c) Deoarece are loc inegalitatea sin x − sin y ≤ x − y pentru orice numere reale x şi
y , avem: oricare ar fi ε > 0, există δ ( ε ) := ε astfel încât dacă x − y < δ ( ε ) avem

f ( x ) − f ( y ) < ε , ceea ce înseamnă că funcţia f este uniform continuă

Exemple de funcţii care nu sunt uniform continue.

a) f : ℝ → ℝ , dată prin f ( x ) = x 2 .
1
b) f : ( 0, 1 ) → ℝ , dată prin f ( x ) = .
x
Demonstraţie.
a) Presupunem că funcţia f : ℝ → ℝ , dată de f ( x ) = x 2 este uniform continuă pe ℝ .

Rezultă atunci că, oricare ar fi ε > 0, există un număr δ = δ ( ε ) > 0 astfel încât, oricare ar
fi numerele reale x şi y cu x − y < ε să avem f ( x ) − f ( y ) < ε .

Fie atunci ε = 1. Rezultă că există δ > 0 astfel încât oricare ar fi numerele reale x şi y cu
x − y < δ , avem:

f ( x ) − f ( y ) <1 (1 )
1 δ δ
Fie acum x = şi y = x + . Avem x − y = < δ . Dar,
δ 2 2
1  2  1 δ 
2
δ2
f ( x ) − f ( y ) = x 2 − y 2 =   −  +  = 1 + > 1, contradicţie cu (1 ) .
 δ   δ 2  4

2
 Prof. Gheorghe ROTARIU

b) Presupunem prin absurd că f este uniform continuă. Atunci pentru ε = 1 există

δ ( ε ) cu 0 < δ ( ε ) < 1 astfel încât:
1 1
f (x)− f (y ) = − < 1 oricare ar fi x , y ∈ ( 0, 1 ) cu x − y < δ ( ε ) .
x y
1 1 δ 1
Deci <1 + oricare ar fi x ∈ ( 0, δ ( ε )) . Pentru x = obţinem < 1, absurd.
x δ (ε ) 2 δ
Aplicarea definiţiei pentru demonstrarea continuităţii uniforme a unei funcţii este
anevoioasă. Ca atare, vom căuta să găsim câteva condiţii necesare şi suficiente sau, doar
suficiente, pentru a demonstra că o funcţie este sau nu uniform continuă.
Vom începe prin a prezenta câteva rezultate de baza referitoare la funcţii uniform
continue.

Teorema 6 (Cantor). O funcţie continuă pe o mulţime compactă este uniform continuă pe

această mulţime.
Demonstraţie. Fie A o mulţime compactă şi f : A → ℝ o funcţie continuă pe A .
Pentru a demonstra că f este uniform continuă pe A , vom proceda prin reducere la
absurd.
Să presupunem, prin absurd, că f nu este uniform continuă pe A . Rezultă că există
un număr ε > 0, astfel încât, oricare ar fi numărul δ > 0, există două puncte x′ şi x ′′ din
0 δ δ

A astfel încât x′δ − x′′δ < δ dar ( ) ( )

f x′δ − f x′δ >ε 0.

( ) ( )
1
Luând δ = , n = 1, 2, 3, … , obţinem două şiruri x ′n şi x ′′n de puncte din A ,
n
astfel încât, pentru orice n ∈ ℕ ∗ să avem:
x′n − x′′n <
1
n
şi f x′n − f x′′n > ε 0 . ( ) ( )
Mulţimea A fiind compactă, este mărginită. Ca atare şi şirul x ′n este mărginit. În ( )
baza lemei lui Cesaro, el conţine un subşir convergent x′n p → x 0 , iar limita x 0 aparţine lui
p

A , deoarece A este închisă.

x′n p − x′′n p < x′n p − x′′n p → 0,

1
Deoarece →0, deducem că deci:
np p p

( )
x′′n p = x′n p − x′n p − x′′n p → x 0 − 0 = x 0 .
p

Deoarece x′n p → x 0 şi x′′n p → x 0 , iar f este continuă în x 0 (fiind continuă pe A ), deducem

p p

( )
că f x′n p → f ( x 0
p
) ( ) ( ) (
şi f x′′n p → f ( x 0 ) , deci f x′n p − f x′′n p → 0.
p
) p

Dar din inegalităţile ( ) (

f x′n p − f x′′n p ) >ε 0 , pentru orice p ∈ ℕ ∗ , deducem că şirul

( f ( x′ ) − f ( x′′ ) ) nu are limita 0, şi am ajuns astfel la o contradicţie.

np np

Deci, f este uniform continuă pe A . □

3
 Prof. Gheorghe ROTARIU
Definiţia 7. Fie funcţia f : A → ℝ . Spunem că f este lipschitziană dacă există un
număr L > 0 astfel încât oricare ar fi punctele x şi y din A , să avem:
f ( x )− f ( y) <L x− y .
Observaţia 8. Inegalitatea din definiţie se numeşte condiţia lui Lipschitz.
Propoziţia 9. Dacă funcţia f : A → ℝ este lipschitziană, atunci ea este uniform continuă.
ε
Demonstraţie. Într-adevăr, fie ε > 0; să luăm δ ( ε ) = . Atunci, dacă
L
ε
x′ − x′′ < δ ( ε ) = ,
L
ε
( ) ( )
avem f x′ − f x′′ ≤ L ⋅ = ε , deci f este uniform continuă pe A .
L

În limbajul şirurilor se poate formula o caracterizare a funcţiilor uniform continue.

Propoziţia 10.
Fie A ⊂ ℝ o mulţime şi f : A → ℝ o funcţie. Atunci f este uniform continuă dacă şi
numai dacă oricare ar fi şirurile ( xn ) şi ( yn ) din A cu lim ( x n − y n )=0 să rezulte că
n→ ∞

lim ( f ( xn )− f ( yn ) ) = 0.
n→ ∞

Demonstraţie.
( ⇒ ) Presupunem că f : A → ℝ este uniform continuă. Deci ∀ ε > 0, ∃ δ ε > 0 astfel
încât dacă x , y ∈ A cu x − y < δ ε ⇒ f ( x ) − f ( y ) < ε .
Fie ( xn ) şi ( yn ) două şiruri din A cu lim ( x n − y n ) = 0. Rezultă de aici că
n →∞

∃ nε ∈ℕ ∗
astfel încât n ≥ nε ⇒ xn − y n <δ ε ⇒ f ( xn )− f ( yn ) <ε , adică
∗
∀ ε > 0, ∃ nε ∈ℕ astfel încât:
n≥ nε ⇒ f ( xn )− f ( yn ) < ε ⇔ lim f
n→ ∞
( xn )− f ( yn ) = 0. □

(⇐) Dacă f nu ar fi uniform continuă, atunci ar exista ε 0 > 0 astfel încât

1
∀ n∈ℕ ∗ , ∃ x n , y n ∈ A cu proprietăţile xn − yn < şi f ( xn )− f ( yn ) ≥ ε 0 . Dar în
n

acest caz lim ( x n − y n ) = 0 şi conform ipotezei rezultă că lim ( f ( x n ) − f ( y n ) ) = 0. pe de

n →∞ n →∞

altă parte, f ( xn )− f ( yn ) ≥ε 0 , ∀ n ∈ ℕ ∗ de unde, prin trecere la limită, obţinem

0 ≥ ε 0 , contradicţie.

Propoziţia 11. Fie A ⊂ ℝ, A ≠ ∅, o mulţime şi f : A → ℝ o funcţie uniform continuă.

Atunci oricare ar şirul Cauchy ( x n ) n≥1 cu elemente din A , ( f ( x n ) ) n≥1 este şir Cauchy. Dacă

f este doar continuă, rezultatul nu mai este adevărat.

Demonstraţie. Funcţia f fiind uniform continuă pe A , avem:

4
 Prof. Gheorghe ROTARIU
∀ ε > 0 , ∃ δ ε > 0 astfel încât ∀ x , y ∈ A , x− y <δ ε ⇒ f ( x )− f ( y ) <ε.

Fie ( x n ) n ≥1 ⊂ A un şir Cauchy. Demonstrăm că ( f ( x n ) ) n≥1 este şir Cauchy, adică:

∀ ε > 0 , ∃ n ε ∈ ℕ astfel încât ∀ n , m ≥ n ε ⇒ f ( xn )− f ( xm ) <ε.

Pentru δ ε > 0, din proprietatea lui Cauchy a şirului ( x n ) n ≥1 ,

∃ n ε ∈ ℕ astfel încât ∀ n , m ≥ n ε ⇒ x n − x m < δ ε .

Revenind în prima relaţie cu x = xn , y = xm , atunci pentru n, m ≥ nε va rezulta că

f ( x n ) − f ( x m ) < ε adică concluzia.

Pentru implicaţia reciprocă considerăm următorul exemplu:

1 1
f : ( 0,1 ) → ℝ, f ( x) = şi x n = , n ≥ 1.
x n

Evident ( x n ) n ≥1 este şir Cauchy, în timp ce ( f ( x n ) ) n≥1 = ( n ) n≥1 nu este fundamental.

Propoziţia 12. Fie A ⊂ ℝ şi f : A → ℝ o funcţie uniform continuă. Atunci f are limită

finită în orice punct de acumulare al lui A din ℝ .

Demonstraţie. Dacă punctul de acumulare α aparţine lui A , problema este

rezolvată deoarece funcţia f este continuă în α (fiind uniform continuă pe A ) şi, prin

urmare, lim f
x→ α
( x ) = f ( α ) ∈ ℝ. Fie α ∈ ℝ un punct de acumulare a lui A , α ∉ A şi ( xn ) un

şir cu termeni din A astfel încât x n →α . Şirul ( xn ) fiind convergent, este şir Cauchy şi

rezultă că şirul f ( x n ) este şir Cauchy, deci convergent. Ca atare, pentru x n ∈ A cu x n →α

rezultă că f ( x n ) are limită finită, ceea ce înseamnă că funcţia f are limită în punctul α

şi ea este finită. (Pentru a arăta că o funcţie f : A → ℝ are limită în punctul α ∈ A′ , este

suficient să arătăm că pentru orice şir x n → α ( x n ∈ A, xn ≠α ) şirul ( f ( xn ) ) are

limită.) [ 8 ]

Observaţia 13. De aici rezultă o modalitate de a arăta că o funcţie nu este uniform

continuă.

Propoziţia 14. Fie A ⊂ ℝ o mulţime şi f : A → ℝ o funcţie uniform continuă. Atunci

∀ B ⊆ A mărginită, rezultă f ( B ) este mărginită.

5
 Prof. Gheorghe ROTARIU
Demonstraţie. Fie ( yn ) n ≥1 un şir fixat cu elemente din f (B) şi fie ( x n ) n ≥1 un

şir cu elemente din B cu f ( xn )= yn , ∀ n ≥ 1. Mulţimea B fiind mărginită, şirul ( x n ) n ≥1

posedă un subşir convergent (x ) nk k ≥1 . Atunci (x ) nk k ≥1 este şir Cauchy, deci

( f(x )) nk k ≥1 este şir Cauchy şi deci este mărginit. Aşadar f (B) este relativ secvenţial

compactă, prin urmare, mărginită.

In afara acestor rezultate fundamentale parcurse la cursurile de bază, completăm

studiul funcţiilor uniform continue cu câteva criterii de uniformă continuitate.

Un prim rezultat afirmă că o funcţie continuă este uniform continuă dacă şi numai

dacă aceasta tinde asimptotic la o funcţie uniform continuă. Aşadar, are loc:

Propoziţia 15. [ 17 ] Fie f , g : [ a , + ∞ ) → ℝ două funcţii continue pe [ a , + ∞ ). Dacă

lim ( f ( x )− g( x ) )=0 atunci f este uniform continuă pe [ a, ∞ ) dacă şi numai dacă g

x →∞

este uniform continuă pe [ a , + ∞ ) .

Demonstraţie. Să presupunem că g este uniform continuă pe [ a, + ∞ ) şi să

demonstrăm că f este uniform continuă pe [ a , + ∞ ) .

Fie ε > 0, arbitrar, dar, fixat. Atunci:

ε
i. Există b>a astfel încât f ( z )−g( z ) < , ∀ z ∈ [ b , + ∞ ) (pentru că
6

lim ( f ( x )− g( x ) ) = 0)
x →∞

ε
ii. Există δ 1 > 0 astfel încât g( x )− g( y ) < pentru orice x , y ∈[ a , + ∞ ) cu
6

x − y < δ 1 (deoarece g este uniform continuă pe [ a, + ∞ ) )

ε
iii. Există δ 2 >0 astfel încât f ( x )− f ( y ) < pentru orice x , y ∈[ a , b ] cu
2

x − y < δ 2 (pentru că f este uniform continuă pe [ a, b ] în virtutea teoremei lui

Cantor).

În continuare vom demonstra că pentru x , y ∈[ a , b ] astfel încât

x − y < min { δ 1 , δ 2 } ⇒ f ( x ) − f ( y) < ε ceea ce ar încheia demonstraţia.

6
 Prof. Gheorghe ROTARIU
În virtutea (iii), vom considera următoarele două situaţii:

1. x , y ∈ [ b , + ∞ ) cu x − y < min { δ 1 , δ 2 } . Inegalitatea triunghiului la care adăugăm

proprietăţile (i) şi (ii) ne duc la:

ε
f ( x )− f ( y ) ≤ f ( x )−g( x ) + g( x )−g( y ) + g( y )− f ( y ) < □
2

2. a ≤ x < b < y cu x − y < min { δ 1 , δ 2 } . Vom deduce din (iii) şi din situaţia anterioară

(1) că:
ε ε
f ( x )− f ( y ) ≤ f ( x )− f ( b ) + f ( b )− f ( y ) < + = ε. □
2 2

Al doilea rezultat ne oferă o caracterizare a uniformei continuităţi (sau nu) pentru o funcţie
continuă în raport cu existenţa unor asimptote la graficul funcţiei. Aşadar are loc:

Teorema 16.

i. Dacă f : [ a , + ∞ ) → ℝ este continuă, iar graficul lui f admite asimptotă la +∞ ,

atunci f este uniform continuă pe [ a, + ∞ ) ;

ii. Dacă f : ℝ → ℝ este continuă, iar graficul lui f admite asimptotă la −∞ şi la +∞ ,

atunci f este uniform continuă pe ℝ ;

iii. Dacă f : ( a , + ∞ ) → ℝ este continuă, iar graficul lui f admite asimptotă verticală

la dreapta în punctul x = a , atunci f nu este uniform continuă pe ( a , + ∞ ).

Demonstraţie. (i) Vom considera cazul a > 0 şi situaţia în care f are asimptotă

orizontală la +∞ . În ipotezele date, ştim că există l ∈ ℝ astfel încât:

ε
∀ ε > 0, ∃ A ∈ ℝ : ∀ x ≥ A , x ∈ [ a , + ∞ ) ⇒ f ( x ) − l < .
2

Fie ε > 0 fixat. Dacă x , y ≥ A , atunci:

f ( x )− f (y) < f ( x )−l + l − f (y) <ε. (2)

Pe de altă parte, funcţia f este uniform continuă pe [ a , A + ε ] . Prin urmare , pentru

ε > 0 (fixat anterior) există δ 1 > 0 astfel încât:

∀ x , y ∈[ a , A + ε ] , x − y < δ 1 ⇒ f ( x ) − f (y) <ε. (3)

Fie acum 0 < δ < min { δ 1 , ε } cu x < A şi x − y < δ . Avem:

7
 Prof. Gheorghe ROTARIU
y = y ≤ x− y + x <δ + A<ε + A

şi, prin urmare, x , y ∈ [ a , A + ε ] . Atunci pentru x , y ∈ [ a , + ∞ ) , x − y < δ are loc una din

relaţiile (2) sau ( 3 ), adică concluzia. Cazul a < 0 se rezolvă similar.

(ii) Rezultă din (i).

(iii) Dacă presupunem că f este uniform continuă pe ( a , + ∞ ), atunci f va fi

uniform continuă pe ( a, b ] pentru orice b ∈ ℝ , a < b . f se poate prelungi prin continuitate

în x = a , adică există lim f ( x ) ∈ ℝ , ceea ce este fals.

x→a
x>a

În [ 17 ] sunt prezentate câteva rezultate şi exemple de funcţii uniform continue (sau

nu), definite pe intervale nemărginite, rezultate care nu se regăsesc în cursurile obişnuite dar

sunt extrem de utile în demonstrarea faptului că o funcţie este, sau nu, uniform continuă.

Un prim rezultat exprimă faptul că funcţiile uniform continue sunt liniar mărginite la

∞.

Propoziţia 17. [ 17 ] Dacă f :[ a , ∞ ) → ℝ este uniform continuă pe [ a, ∞ ), atunci

∃ C 1 > 0 şi C 2 > 0 astfel încât:

f (x) < C 1 ⋅ x , ∀ x ∈[ C 2 , ∞ ) .

Demonstraţie. Fie δ > 0 astfel încât, pentru x , y ∈ [ a , ∞ ) , x − y < δ să avem

f ( x )− f ( y ) < 1, (4)
şi fie x > a + 2 − 1 δ , fixat. Considerăm punctele:

a = x 0 < x 1 < x 2 < … < x n = x,

astfel încât x j − x j −1 = 2 −1 δ pentru orice j ∈ { 2, 3, … , n } şi 0 < x 1 − x 0 ≤ 2 −1 δ .

Avem:
n n
x−a = ∑( xj =1
j −x j −1 ) > ∑( x
j =2
j −x j −1 ) = ( n −1 ) 2 −1
δ, (5)

şi

( x ) − f ( a ) = ∑( ( x ) − f ( x ) ).
n
f f j j −1
j =1

Folosind relaţiile (4) şi (5) precum şi inegalitatea triunghiului, avem:

8
 Prof. Gheorghe ROTARIU
n
f (x) ≤ ∑ f ( x )− f ( x )
j =1
j j −1 + f (a) <n+ f (a) < 2δ −1
( x − a ) +1+ f (a) ,

iar rezultatul propoziţiei se obţine pentru C 1 = 2δ −1

+ 1 şi C 2 = 2δ −1
a +1+ f (a) .

Corolarul 18. Dacă f : [ a , ∞ ) → ℝ verifică relaţia:

f (x)
lim =∞,
x→ ∞ x

atunci f nu este uniform continuă pe [ b, ∞ ), ∀b ≥ a.

Observaţia 19. Cu ajutorul corolarului 18 putem demonstra că, de exemplu, funcţiile:

f :[ a , ∞ ) → ℝ, a ≥ 0 , f ( x ) = x α , α ∈ℝ , α >1
şi

g :[ a , ∞ ) → ℝ, a ∈ ℝ , f ( x )=e x,
nu sunt uniform continue pe domeniul lor de definiţie.

Al treilea rezultat ne oferă o caracterizare a uniformei continuităţi pentru o funcţie

continuă în raport cu periodicitatea ei.

Teorema 20. Dacă f : ℝ → ℝ este continuă şi periodică, atunci f este uniform continuă.

Demonstraţie. Fie T > 0 o perioadă a funcţiei f . Deoarece f este continuă pe

intervalul compact [ 0, 2T ] , rezultă că f este uniform continuă pe acest interval. Ca

urmare, ∀ε > 0, ∃δ ε > 0 ( δ ε < T ) , astfel încât pentru orice a, b ∈ [ 0, 2T ] cu a − b < δ ε , avem

f (a)− f (b) <ε .

a = x − nT , b = y − nT , unde n = 
x
Fie acum x , y ∈ ℝ , cu y − x < δ ε . Alegem .
T 

Obţinem 0 ≤ a < T şi b − a = y − x < δ ε < T . Deci b < a + T < 2T .

Rezultă că a, b ∈ [ 0, 2T ] şi a − b < δ ε . Obţinem atunci:

f ( a ) − f (b ) < ε ⇒ f ( x ) − f ( y ) < ε.

Deci, f este uniform continuă pe ℝ .

Observaţia 21. Această teoremă permite demonstrarea, de exemplu, a uniformei

continuităţi pentru funcţiile sin şi cos pe ℝ .

9
 Prof. Gheorghe ROTARIU
Prezentăm în continuare o condiţie necesară şi suficientă de uniformă continuitate.

Teorema 22. Fie A o mulţime mărginită din ℝ şi f : A → ℝ o funcţie continuă pe A .

Atunci f este uniform continuă pe A dacă şi numai dacă f poate fi prelungită prin

continuitate la A .

Demonstraţie.

(⇒) Fie f uniform continuă pe A . Vom arăta că f poate fi prelungită prin

continuitate la A . Fie x ∈ A \ A şi ( xn ) un şir de puncte din A convergent la x .

Atunci ( xn ) este şir Cauchy în A , adică pentru ∀ δ > 0 , ∃ n 0 ∈ ℕ ∗ aşa încât

m, n ≥ n 0 ⇒ x n − x m <δ . (6)
Pe de altă parte, f este uniform continuă şi atunci pentru orice ε > 0, ∃ δ ε > 0 aşa încât

pentru ∀ x , y ∈ A cu

x− y <δ ⇒ f ( x )− f ( y) <ε. (7)

Însă, pentru orice ε > 0, din (6) şi (7) rezultă că pentru ∀ n , m ≥ n 0 are loc:

f ( xn )− f ( xm ) <ε ,

Care spune că şirul ( f ( xn ) ) este şir Cauchy în ℝ . Prin urmare, există l ∈ ℝ astfel încât

lim f ( x n ) = l . Observăm că pentru orice şir ( xn )⊂ A cu x n convergent la x , limita lui

n →∞

( f ( xn ) ) este aceeaşi, egală cu l . Prin urmare, există lim f ( y ) şi, în consecinţă, f se

y→x

poate prelungi prin continuitate în punctul x .

(⇐) Dacă f se poate prelungi prin continuitate la A , rezultă că funcţia f : A → ℝ ,

prelungirea prin continuitate a lui f la A este o funcţie continuă pe mulţimea închisă şi

mărginită, deci compactă, A . Conform teoremei lui Cantor, rezultă că f este uniform

continuă pe A deci şi pe A .

10
 Prof. Gheorghe ROTARIU

Observaţia 23. Concluziile acestei teoreme ne oferă o modalitate de a arăta uniforma

continuitate a unor funcţii ce pot fi prelungite prin continuitate la închiderea domeniului de

definiţie.

Exemple.

Vom studia uniforma continuitate a funcţiilor:

1
i. f ( x )= pe intervalele: ( 3, 4 ] ; ( 2, 4 ] ; [ 4, + ∞ )
x−2

x 2 −1
ii. f ( x )= pe intervalele: ( 1, 2 ) ; ( 1, + ∞ ) ; ( 0 , + ∞ )
x

iii. e x , ln x , sin x , cos x , tg x , arctg x , sin x 2 , x 2 + x + 1 pe domeniul maxim de definiţie.

În cazul funcţiilor de mai sus se aplică rezultatele acestui capitol

Rezolvare.

i. (a) Intervalul ( 3, 4 ] este mărginit iar f se prelungeşte prin continuitate în x = 3

(pentru că lim f
x →3
( x ) = 1 ) şi din teorema de prelungire, rezultă că f este uniform continuă

pe ( 3 , 4 ]. (b) f nu este uniform continuă pentru că nu poate fi prelungită prin

continuitate la intervalul închis [ 2, 4 ] ( lim f

x→2
( x ) = +∞ ). (c) f este uniform continuă pe
x>2

intervalul [ 4, +∞ ) deoarece graficul lui f admite asimptotă la +∞ (asimptota orizontală

d : y =0)

ii. Discuţia este analoagă punctului (i)

iii. (a) Vom demonstra că funcţia f :ℝ → ℝ, f ( x )=e x nu este uniform continuă,

folosind negaţia definiţiei. Deoarece funcţia este continuă pe orice compact de forma

[ 0, b ], b > 0, vom lua două şiruri cu limita +∞ . Fie

1
x ′n = n , x ′′n = n + , ∀ n ∈ℕ ∗ .
2n

Avem:
1
 1

( ) ( )
n+ 1
f x ′n −f x ′′n =e 2n −e n =e n  e 2n −1  > e n ⋅ >1 ∀ n∈ℕ ∗
  2 n
 

11
 Prof. Gheorghe ROTARIU

(pentru ultimele două relaţii am folosit inegalităţile: e x > 1 + x , ∀ x > 0 şi respectiv,

e x > 2x, ∀ x > 1 ). Aşadar există ε 0 =1 şi ( x ′ ) , ( x ′′ )

n n astfel încât

1
x ′n − x ′′n < ,
n
∀ n ∈ℕ ∗ şi f ( x ′ ) − f ( x ′′ )
n n ≥ ε 0 ; prin urmare, f nu este uniform

continuă.

(c) Avem:

x− y x+ y x− y
sin x − sin y = 2 sin cos ≤ 2 sin ≤ x− y , ∀ x , y∈ℝ
2 2 2

Deci funcţia f : ℝ → ℝ , f ( x ) = sin x este lipschitziană, deci uniform continuă.

(g) Funcţia f :ℝ → ℝ, f ( x ) = sin x 2 nu este uniform continuă. Putem considera

π
şirurile x ′n = 2 nπ , x ′′n = 2 nπ + , ∀ n∈ℕ ∗ .
2

2 x +1
(h) Observăm că f ′( x ) = , pentru orice x∈ℝ şi
2 x 2 + x +1

f ′( x ) ≤ 1, ∀ x∈ℝ. Prin urmare f are derivata mărginită pe ℝ , adică este

lipschitziană, deci uniform continuă.

Definiţia 24. Dacă A şi B sunt submulţimi nevide ale lui ℝ , numim distanţa de la A

la B valoarea d ( A , B ) = inf { a − b a ∈ A , b ∈ B } .
def

Propoziţia 25. Fie A , B submulţimi nevide ale lui ℝ astfel încât d ( A , B ) > 0 şi fie

f : A ∪ B → ℝ . Dacă f este uniform continuă pe A şi pe B , atunci f este uniform

continuă pe A ∪ B . Ipoteza d ( A , B ) > 0 este esenţială.

Demonstraţie. Fie ε > 0 . Deoarece f este uniform continuă pe A şi pe B , rezultă

că există δ 1 > 0 , δ 2 > 0 astfel încât:

f ( x )− f ( y ) < ε , pentru orice x , y ∈ A cu x − y < δ 1 , (8)

f ( x )− f ( y ) < ε , pentru orice x , y ∈ A cu x− y <δ 2 . (9)

12
 Prof. Gheorghe ROTARIU

Considerând acum δ = min { δ 1 , δ 2 , d ( A , B ) }, pentru orice x , y ∈ A ∪ B cu x− y <δ ,

din relaţiile (8) şi (9) rezultă f ( x )− f ( y ) < ε , ceea ce arată că f este uniform

continuă pe A ∪ B .

Dacă d ( A , B ) = 0 , atunci concluzia nu mai are loc. Într-adevăr, considerând

A = ( −1, 0 ) , B = ( 0 , 1 ) şi funcţia f : ℝ → ℝ ,

 1, x > 0

f ( x ) =  2, x = 0 .
 3, x < 0


Avem d ( A , B ) = 0 , f este uniform continuă pe A şi B , dar f nu este uniform

continuă pe A ∪ B deoarece f nu poate fi prelungită prin continuitate la A ∪ B .

Teorema 26. Fie I 1 şi I 2 intervale închise din ℝ şi f : I 1 ∪ I 2 → ℝ . Dacă f este

uniform continuă pe I 1 şi pe I 2 , atunci f este uniform continuă pe I 1 ∪ I 2 .

Demonstraţie. Avem două situaţii. Dacă I 1 ∩ I 2 = ∅ , atunci d ( I 1 , I 2 )>0 şi se

aplică propoziţia precedentă. Presupunem acum că I 1 ∩ I 2 ≠ ∅ . Atunci există a ∈ I 1 ∩ I 2 .
Fie A 1 = { x ∈ I 1 ∪ I 2 x ≤ a } şi A 2 = { x ∈ I 1 ∪ I 2 x ≥ a } . Rezultă că A 1 ∪ A 2 = I 1 ∪ I 2 şi
A 1 ⊂ I 1 , A 2 ⊂ I 2 sau A 1 ⊂ I 2 , A 2 ⊂ I 1 .
Fie ε > 0 . Deoarece f este uniform continuă pe A 1 şi pe A 2 , rezultă că există
δ 1 > 0 , δ 2 > 0 aşa încât:
ε
f ( x )− f ( y ) < , pentru orice x , y ∈ A 1 cu x − y < δ 1 ,
2

şi

ε
f ( x )− f ( y ) < , pentru orice x , y ∈ A 2 cu x− y <δ 2 .
2

considerând δ = min { δ 1 , δ 2 } şi orice x , y ∈ I 1 ∪ I 2 = A 1 ∪ A 2 cu x − y < δ , avem:

• Dacă x , y ∈ A 1 ,

ε
x − y <δ <δ 1 ⇒ f ( x )− f ( y ) < <ε
2

• Dacă x , y ∈ A 2 ,

13
 Prof. Gheorghe ROTARIU

ε
x − y <δ <δ 2 ⇒ f ( x )− f ( y ) < <ε
2

• Dacă x ∈ A 1 şi y ∈ A 2 (sau invers) rezultă x ≤ a ≤ y şi

ε ε
f ( x )− f ( y ) ≤ f ( x )− f ( a ) + f ( a )− f ( y ) < + =ε .
2 2

Astfel f este uniform continuă pe I 1 ∪ I 2 . □

Referitor la operaţiile cu funcţii uniform continue pe A , avem următoarele rezultate [ 8 ] :

i. f uniform continuă pe A ⇒ f este uniform continuă pe A , reciproc nu.

ii. f şi g uniform continue pe A ⇒ f + g şi α ⋅ f uniform continue pe A , ∀ α ∈ℝ .

(Mulţimea funcţiilor uniform continue pe A este un spaţiu vectorial peste ℝ )

iii. f şi g uniform continue pe A ⇒ f ⋅ g este uniform continuă pe A .

De exemplu: f , g :ℝ → ℝ, f ( x )= g( x )= x sunt uniform continue pe ℝ dar

funcţia produs f ⋅ g :ℝ → ℝ, ( f ⋅g )( x ) = x 2 nu este uniform continuă pe

(Mulţimea funcţiilor uniform continue pe A nu este o algebră)

iv. f , g uniform continue pe A , cu A mărginită ⇒ f ⋅ g uniform continuă pe A .

v. f , g uniform continue şi mărginite pe A ⊆ ℝ ⇒ f ⋅ g uniform continuă pe A .

vi. f + g uniform continuă pe A ⇒ f sau g uniform continue.

De exemplu: f , g :ℝ → ℝ, f ( x ) = x sin 2 x 2 , g ( x ) = x cos 2 x 2 sunt ambele

neuniform continue pe ℝ dar funcţia sumă f + g : ℝ → ℝ , ( f +g )( x ) = x este

uniform continuă pe ℝ .

14
 Prof. Gheorghe ROTARIU

BIBLIOGRAFIE

1
  L. Aramă, T. Morozan, Culegere de probleme de calcul diferenţial şi integral, Ed.
Tehnică, Bucureşti, 1964
2 A. Croitoru, M. Durea, C. Văideanu, Analiză matematică. Probleme, Ed. Tehnopress,
 
Iaşi, 2005
3 G. M. Fihtenholz, Curs de calcul diferenţial şi integral, Ed. Tehnică, 1978
 
4 N. Gheorghiu, T. Precupanu, Analiză matematică, Ed. Didactică şi Pedagogică,
 
Bucureşti, 1979
5 A. M. Precupanu, Bazele analizei matematice, Ed. Universităţii „Al. I. Cuza”, Iaşi,
 
1993
6 T. L. Rădulescu, V. Rădulescu, T. Andreescu, Probleme de analiză reală: calcul
 
avansat pe axa reală, Ed. Springer, 2009
7  Gh. Sireţchi, Calcul diferenţial şi integral, Vol. I şi II, Ed. Ştiinţifică şi Enciclopedică,
 
Bucureşti, 1985
8 Academician M. Nicolescu, N. Dinculeanu, S. Marcus, Analiză matematică, ediţia a
 
IV-a, Ed. Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1971
9 M. Bălună, M. Becheanu, B. Enescu, R. Gologan, A. Vernescu, Matematică, format
 
alternativ pentru clasa a XI-a, Ed. Curtea Veche, Bucureşti, 2002
10  M. Ţena, Gh. Andrei, Matematică, Manual pentru clasa a XI-a, M1, Ed. Gil, 2001
 
11 V. Nicula, Analiză matematică pentru clasa a XI-a, Ed. Teora, 1999
 
12  V. Pop, I. Diaconu, N. Muşuroaia, O. Pop, I. Magdaş, Gh. Boroica, A. Magdaş, I.
 
Mureşan, Matematică pentru grupele de performanţă, Exerciţii şi probleme, clasa a
XI-a, Ed. Dacia educaţional, Cluj-Napoca, 2004
13  D. Seclăman, Probleme de analiză matematică pentru liceu, Ed. Cardinal, Craiova,
 
1997
14  B.R. Gelbaum, M.H. Olmsted, Contraexemple în analiză, Ed. Ştiinţifică, Bucureşti,
 
1973
15  E. Popa, Analiză I: calcul diferenţial pentru funcţii de o variabilă reală, Curs anul I,
 
sem. I, 2010
16  N. Bourbăcuţ, M. Piticari, O proprietate a funcţiilor continue şi câteva consecinţe,
 
Gazeta Matematică, seria B, Nr. 2/2012
17  R. L. Pouso, Uniform continuity on unbounded intervals: classroom notes, International
 
Journal of Mathematical Education in Science and Technology, Vol. 00, No. 00, 00
Month 200x, 1–6
18  http://en.wikipedia.org/wiki/Continuous_function
 

15