Rezolvarea unor ecuatii si inecuatii integrale

Florin STANESCU1

Abstract. It is shown how the classical integral inequalities can be used, through the cases when
they become equalities, for solving some types of integral equations or inequations. Chebyshev s
integral inequality and Jensen s integral inequality are pre-eminently used.
Keywords: monotone function, convex function, Cebyshev s integral inequality, Jensen s inte-
gral inequality, integral equation.
MSC 2010: 97I70.

In aceasta Nota prezentam un procedeu de rezolvare aplicabil unui anumit tip

de ecuatii sau inecuatii integrale sau unui tip de probleme ce apar adesea n con-
cursurile scolare si reviste. Procedeul consta n urmatoarele: pentru rezolvarea unei
ecuatii/inecuatii integrale se utilizeaza o inegalitate integrala clasica care se dovedeste
a egalitate n conditiile problemei si, n consecinta, suntem condusi la solutia pro-
blemei.

Amintim inegalitatile integrale care vor utilizate cu precadere mai jos:

asev: Fie f, g : [a, b] R dou

Inegalitatea lui Ceb a functii monotone. Atunci:
Z b Z b Z b
a) (ba) f (x)g(x)dx f (x)dx g(x)dx, dac
a f si g au aceeasi monotonie;
Za b Za b
a
Z b
b) (b a) f (x)g(x)dx f (x)dx g(x)dx, dac
a f si g sunt de monotonii
a a a
diferite.

In acestea, avem egalitate dac a si numai dac
a una dintre functiile f, g este con-
stanta (eventual cu exceptia unei multimi numarabile).

Inegalitatea lui Jensen. Fie f : I J, g : J R dou a functii continue.

Atunci:  Z b  Z b
1 1
a) g f (x)dx g(f (x))dx, dac a g este convexa;
ba a ba a
 Z b  Z b
1 1
b) g f (x)dx g(f (x))dx, daca g este concav a.
ba a ba a
Dac a functia g este strict convex
a (respectiv strict concava), atunci la punctul a)
(respectiv punctul b)) avem egalitate dac a si numai dac a functia f este constanta.

Problema 1. Determinati functiile f : [0, 2] R derivabile de dou

a ori, cu
derivata f cresc
atoare pe [0, 2] si care verific
a ecuatia
Z Z
2 1
f (2) f (0)
f (x)dx f (x)dx = .
1 0 2
1 Profesor, S
coala ,,S
erban Cioculescu, G
aesti

122
 Solutie. S tim ca o functie : I R este convexa pe intervalul I daca si numai
daca x, y, z, t I, x < y < z < t, avem:

f (z) f (x) f (t) f (y)

.
zx ty

Deoarece f este crescatoare, rezulta ca f este convexa pe [0, 2]; ca urmare,

daca x, y [0, 1], x < y, ceea ce nseamna ca x < y < x + 1 < y + 1, avem:
f (x + 1) f (x) f (y + 1) f (y), adica functia x f (x + 1) f (x) este
crescatoare pe [0, 1].
Conform inegalitatii lui Cebasev, putem scrie:
Z 1 Z 1 Z 1

x[f (x + 1) f (x)]dx x dx [f (x + 1) f (x)]dx
0 0 0
f (2) 2f (1) + f (0)
(1) = .
2
Pe de alta parte, cu ajutorul formulei de integrare prin parti si tinand seama de
ecuatia din enunt, avem:
Z 1 Z 1
1 
x[f (x + 1) f (x)]dx = x[f (x + 1) f (x)]

[f (x + 1) f (x)]dx
0 0 0
Z 2 Z 1
= f (2) f (1) f (t)dt + f (x)dx
1 0
f (2) f (0)
= f (2) f (1)
2
f (2) 2f (1) + f (0)
= .
2
Asadar, n (1) vom avea egalitate peste tot. Rezulta ca una dintre functiile carora le-
am aplicat inegalitatea lui Cebasev este constanta, ceea ce revine la f (x+1)f (x) =
k (constant a reala), x [0, 1]. Urmeaza ca

f (x + 1) = f (x), x [0, 1]

si deci f (0) = f (1) = f (2). De aici si din faptul ca f este crescatoare pe [0, 2],
deducem ca f este constant a pe [0, 2]. In concluzie, functiile f : [0, 2] R care
ndeplinesc cerintele problemei au forma f (x) = ax2 + bc + c, a, b, c R.

Problema 2. Determinati functiile f : [1, 1] R derivabile de dou a ori si cu

derivata f continu
a pe [1, 1], cresc atoare pe [1, 0] si descresc
atoare pe [0, 1] si care
ndeplinesc conditia f (1) f (1) = 2[f (1) 2f (0) + f (1)].
Solutie. Consideram functia g : [1, 1] R data de

x + 1, x [1, 0]
g(x) =
x + 1, x [0, 1]

123
si observam ca ea este continua pe intervalul [1, 1], crescatoare pe [1, 0] si des-
crescatoare pe [0, 1].
In conditiile problemei, putem aplica inegalitatea lui Cebasev pe intervalele [1, 0]
si [0, 1] functiilor g si f :
Z 1 Z 0 Z 1
g(x)f (x)dx = g(x)f (x)dx + g(x)f (x)dx
1 1 0
Z 0 Z 0 Z 1 Z 1
g(x)dx f (x)dx + g(x)dx f (x)dx
1 1 0 0
Z 0 Z 1
= (x + 1)dx [f (0) f (1)] + (x + 1)dx [f (1) f (0)]
1 0
f (1) f (1)

= .
2
Pe de alta parte, integr
and prin parti obtinem:
Z 1 Z 0 Z 1
g(x)f (x)dx = g(x)f (x)dx + g(x)f (x)dx
1 1 0
0 Z 1 Z
 0  1
= (x + 1)f (x)

f (x)dx + (x + 1)f (x) +

f (x)dx
1 1 0 0

= f (0) [f (0) f (1)] f (0) + [f (1) f (0)] =

= f (1) 2f (0) + f (1).

Combin
and rezultatele obtinute si avand n vedere relatia din problema, avem:
Z 1
f (1) f (1)
f (1) 2f (0) + f (1) = g(x)f (x)dx = f (1) 2f (0) + f (1),
1 2
deci inegalitatea lui Cebasev devine egalitate pe ecare din cele doua intervale si, ca
urmare, functia continu a f este constanta pe [1, 1]. In consecinta, pentru functia f
gasim forma: f (x) = ax2 + bx + c, x [1, 1] (a, b, c R arbitrare). Se verica direct
ca aceste functii satisfac cerintele problemei.

Problema 3. Se consider a f : [1, 1] R o functie continu

a si strict convex
a,
iar a, b [1, 1] astfel nc
at
Z Z a
b
ba
a f (x)dx b f (x)dx = 2ab f .
0 0 4
Aratati c
a ab = 0.
Solutie. Presupunem, prin absurd, ca ab < 0 (analog se rationeaza si pentru
ab > 0). Egalitatea din enunt poate scrisa sub forma
 Z Z 
ba 1 1 0
1 b
f = f (x)dx + f (x)dx .
4 2 a a b 0

124
 Denim functia g : [1, 1] R prin

ax, x [1, 0]
g(x) = .
bx, x [0, 1]

Ea este continu
a si nu este constant
a. Conform inegalitatii lui Jensen, putem scrie:
 Z 1  Z 1
1 1
f g(x)dx < f (g(x))dx
2 1 2 1
 Z 0 Z 1  Z 0 Z 1 
1 1
f ax dx + bx dx < f (ax)dx + f (bx)dx
2 1 0 2 1 0
 Z Z 
ba 1 1 0
1 b
f < f (x)dx + f (x)dx .
4 2 a a b 0

Ultima inegalitate este n contradictie cu forma n care a fost scrisa conditia din enunt.
In concluzie, avem ab = 0.

Problema 4. Determinati functiile continue f : [0, 2] R pentru care exist a

Z 2
5a
a R astfel nc at f (x3 + x) = sin ax, x [0, 1] si f (x)dx = 2 sin .
0 8
Solutie. Functia g : [0, 1] [0, 2] denita prin g(x) = x + x este bijectiva,
3

continua si strict crescatoare. Prima conditie se scrie f (g(x)) = sin ax, x [0, 1], sau
Z 2
f (x) = sin(a g 1 (x)), x [0, 2]. A doua conditie se va scrie sin(a g 1 (x))dx =
0
5a
2 sin . Aplicand inegalitatea lui Jensen, functia sinus ind concava pe [0, 2], obtinem:
8
Z 2  Z 2 
5a 1 1 a 1
sin = sin(a g (x))dx sin g (x)dx .
8 2 0 2 0
Z 2
Putem calcula g 1 (x)dx cu inegalitatea lui Young (cazul de egalitate):
0
Z 1 Z 2 Z 2 Z 1
5
g(x)dx + g 1 (x)dx = 2 1 0 0 g 1 (x)dx = 2 (x3 + x)dx = .
0 0 0 0 4
Introducand acest rezultat mai sus, constatam ca n urma aplicarii inegalitatii lui
Jensen obtinem o egalitate. In consecinta, functia ag 1 este constanta pe [0, 2] deci
a = 0. Prima conditie din enunt devine f (x3 + x) = 0, x [0, 1], adica f (x) = 0,
x [0, 2].

Bibliografie
1. N. Boboc Analiza matematica, Editura Universitatii din Bucuresti, 1999.
2. M. Ganga Teme si probleme de matematic a, Editura Tehnica, Bucuresti, 1991.
3. C. Mortici 600 de probleme de matematica pentru concursuri, Editura Gil, Zalau,
2001.

125