Serii Taylor
Serii Taylor pentru functii de o singura variabila:
Def. (dezvoltarea in serie Taylor pentru functii de o variabila)
Fie : f o functie indefinite derivabila si a . Dezvoltarea lui f in
serie Taylor la ordinul n in jurul punctului a este:
( )
2
'( ) ''( ) ( )
( ) ( ) ( ) ( ) ... ( ) ( , )
1! 2! !
n
n
n
f a f a f a
f x f a x a x a x a R x a
n
+ + + + +
Unde
( )
( )
n
f a este derivate de ordinul n a lui f in punctual a, ! 1 2 3 ... n n , iar este
un rest care se poate exprima in diverse forme(Lagrange, integral etc.)
Obs. 1)
( )
2
'( ) ''( ) ( )
( ) ( ) ( ) ( ) ... ( )
1! 2! !
n
n
n
f a f a f a
T x f a x a x a x a
n
+ + + + se numeste
polinomul lui Taylor de ordinul n asociat functiei f in punctual a. Acesta depinde si
de a, dar, pentru a nu complica notatia, nu-l mai scriem si pe a.
Observam practic ca ( , ) ( ) ( )
n n
R x a f x T x .
In plus, putem scrie condesat
( )
0
( )
( ) ( )
!
k n
k
n
k
f a
T x x a
k
, unde, prin conventie
(0)
f f .
2) Daca a=0, seria devine
( )
2
'(0) ''(0) (0)
( ) (0) ... ( )
1! 2! !
n
n
n
f f f
f x f x x x R x
n
+ + + + +
(serie MacLaurin)
Def. Daca
lim ( , ) 0
n
n
R x a
pe o vecinatate a lui a, atunci spunem ca f se dezvolta in
serie Taylor pe acea vecinatate, adica:
'''
2 3
'( ) ''( ) ( )
( ) ( ) ( ) ( ) ( ) ...
1! 2! 3!
f a f a f a
f x f a x a x a x a + + +
Obs. 1) Scriere condensata:
( )
0
( )
( ) ( )
!
n
n
n
f a
f x x a
n
(serie de puteri!!)
2) De regula, functiile uzuale se dezvolta in serie Taylor.
Exemple: (Polinomul Taylor; completare fata de seminar)
1. Sa se scrie polinomul lui Taylor de ordin 3 asociat functie sin(x) in jurul
punctului a=0
Solutie:
In general, pentru o functie f(x) avem:
2 3
3
'(0) ''(0) '''(0)
( ) (0)
1! 2! 3!
f f f
T x f x x x + + +
In cazul nostrum, f(x)=sinx, ( ) sin ' cos x x , ( ) ( ) sin '' cos ' sin x x x ,
( ) ( ) sin ''' sin ' cos x x x , sin 0 0 , cos 0 0 .
Asadar
3
3
( )
6
x
T x x .
2. Sa se scrie polinomul lui Taylor de ordin 4 asociat functie ln(x) in jurul
punctului a=1
Solutie:
( ) ( ) ( ) ( )
(2) (3) (4)
2 3 4
4
'(1) (1) (1) (1)
( ) (1) 1 1 1 1
1! 2! 3! 4!
f f f f
T x f x x x x + + + + , f(x)=ln(x)
( ) ( ) ( ) ( )
' ' '
(2) (3) (3)
2 2 3 3 4
1 1 1 1 2 2 6
ln ' , ln , ln , ln x x x x
x x x x x x x
_ _ _
, , ,
Asadar:
( )
( ) ( ) ( )
2 3 4
4
1 1 1
( ) 1
2 3! 4!
x x x
T x x
+
3. Sa se dezvolte in serie Taylor functia
x
e
in jurul punctului 0:
Solutie: Dezvoltam
x
e
in serie Taylor la ordinal n cu restul lui Lagrange.
Tinem cont ca ( )
'
x x
e e , deci
( )
( ) n
x x
e e .
( )
1 2 3
1 ...
2! 3! ! 1 !
n n
x x
c x x x
e x
n n
+
+ + + + + +
+
, unde (0, )
x
c x
( ) ( )
1 1
( ) 0
1 ! 1 !
n n
x
n n
c x
R x
n n
+ +
+ +
(cu criteriul raportului pentru siruri)
Asadar,
2 3
0
1 ... ...
2! 3! ! !
n n
x
n
x x x x
e x
n n
+ + + + +
, x
Obs. Acest exercitiu arata ca, de regula, functiile elementare se dezvolta in
jurul unui punct (pe o vecinatate, nu neaparat pe tot ), dar a arata riguros
acest lucru nu este banal!!
Serii Taylor pentru functii de mai multe variabile:
( )
0
1
( , ) ( ) ( ) ( , )
!
n
n
f x y x a y a f a b
n x y
1
+
1
]
unde
( )
0
( ) ( ) ( , ) ( , )( ) ( )
n
n n
k n k k
n n k k
k
f
x a y a f a b C a b x a y b
x y x y
1
+
1
]
(regula
binomului lui Newton)
Exemplu: Sa se scrie polinomul lui Taylor de ordinul al treilea asociat functiei
4 4
( , ) f x y x y + in punctul (1,0):
( ) ( ) ( )
2 2 2
2
2
3 2 2
1
( , ) (0,1) (0,1) (0,1) 1 (0,1) 2 (0,1) 1 (0,1) 1
2!
f f f f f
T x y f x y x x y y
x y x x y y
1 1
+ + + + +
1 1
] ]
( ) ( ) ( )
3 3 3 3
2 3
3 2
3 2 2 3
1
(0,1) 3 (0,1) 1 3 (0,1) 1 (0,1) 1
3!
f f f f
x x y x y y
x x y x y y
1
+ + + +
1
]
Obs. In fiecare paranteza dreapta este exact ca la binomul lui lui Newton.
Prin calcul obtinem
2 3
3
( , ) 1 4( 1) 6( 1) 4( 1) T x y y y y + + + .
Aplicatie a derivatelor partiale. Puncte de extrem
local ale unei functii.
Introducere. Ne reamintim teorema lui Fermat din liceu:
Daca : f I este o functie derivabila, I interval deschis, atunci punctele de
extrem local ale lui f au proprietatea ca '( ) 0 f x . In plus, daca f este de doua ori
derivabila cu derivata continua, atunci, daca ''( ) 0 f x > , x e punct de minim, iar daca
''( ) 0 f x < , x e punct de maxim.
Pentru functii de mai multe variabile avem
'( ) ( )
f
f x J x
(iacobianul) si
''( ) ( )
f
f x H x
(hessianul), iar teorema se generalizeaza in mod natural.
Reamintim ca pentru :
n
f ,
1,
( )
f
i
i n
f
J x
x
_
,
(matricea derivatelor partiale de
ordinul I) si
2
, 1,
( )
f
i j
i j n
f
H x
x x
_
,
(matricea derivatelor partiale de ordinul a II-lea)
De exemplu, pentru n=3 avem: ( , , )
f
f f f
J x y z
x y z
_
,
si
2 2 2
2
2 2 2
2
2 2 2
2
( , , )
f
f f f
x x y x z
f f f
H x y z
y x y y z
f f f
z x z y z
_
,
Notatie. Pentru matricea ( )
11 12 1
21 22 2
1 2
...
...
... ... ... ...
...
n
n
n
n n nn
a a a
a a a
A M
a a a
_
,
notam cu
1 2
, ,...,
n
determinantii(minorii diagonali)
Obs.
1 11
a ,
11 12
2
21 22
a a
a a
,
11 12 13
3 21 22 23
31 32 33
a a a
a a a
a a a
, det
n
A
Obs.
a b
ad bc
c d
, iar determinantul de ordinal 3 se calculeaza cu regula lui
Sarrus.
Definitie. Spunem ca matricea ( )
n
A M este pozitiv definita daca
0
T
x Ax
pentru orice vector coloana
,1
( )
n
x M
, cu egalitate daca si numai daca 0 x
(matricea coloana nula). Spunem ca matricea ( )
n
A M este negativ definita
daca A este pozitiv definita (adica
0
T
x Ax
).
Teorema 1.
I) ( )
n
A M este pozitiv definita daca si numai daca
1 2
0, 0,..., 0
n
> > > .
II) ( )
n
A M este negativ definita daca si numai daca
1 2 3 4
0, 0, 0, 0... < > < >
Teorema 2. Fie :
n
f (sau definita pe o submultime deschisa a lui
n
),
2
f C
(adica f derivabila de doua ori cu toate derivatele partiale de ordinal al doilea
continue) si
n
x
.
1) Daca
( ) 0
f
J x
si
( )
f
H x
este pozitiv definita, atunci x este punct de minim
local
2) Daca
( ) 0
f
J x
si
( )
f
H x
este negativ definita, atunci x este punct de maxim
local.
3) Daca x nu este punct de minim sau de maxim(de exemplu
2
0 < ), atunci
este punct a.
Obs. 1) Verificarea pozitiv sau negativ defininirii matricei
( )
f
H x
se face cu
determinantii diagonali ca la teorema 1.
2) Punctele
x
in care
( ) 0
f
J x
se numesc punctele critice(sau stationare)
ale functiei f . Observam ca extremele locale ale lui f se gasesc printre punctele
stationare, dar, reciproc, nu orice punct stationar este punct de extrem.
3)
( ) 0
f
J x
(matricea nula) inseamna ca toate derivatele partiale de ordinul I
se anuleaza.
Exemplul 1. Determinati punctele de extrem local ale functiei
2 2 2
: , ( , ) 3 2 4 5 f f x y x y xy x y + + + +
Solutie: 2 2
f
x y
x
si
6 4
f
y x
y
, deci
( ) ( , ) 2 2 6 4
f
f f
J x y x y y x
x y
_
+ +
,
Determinam mai intai punctele critice ale lui f .
( , ) 0
f
J x y
0
2 2 0 2 2
6 4 0 6 4
0
f
x y x y
x
f
y x y x
y
+
' ' '
Avem deci de rezolvat un system de doua ecuatii cu doua necunoscute:
2 2 2 2
10
11 10
6 4 | 2 2 12 8 11
x y x y
y y
x y x y
' '
+ +
16
6 4 6 4
11
x y x y x + +
Asadar singurul punct critic al lui f (punct in care derivtele partiale se anuleaza) este
16 10
,
11 11
_
,
, dar inca nu avem garantia ca este punct de extrem local. Trebuie sa
studiem matricea hessiana.
2
2
2
f
x
,
2
2
6
f
y
si
2
1
f
x y
, deci
2 2
2
2 2
2
2 1
( )
1 6
f
f f
x x y
H x
f f
y x y
_
_
,
,
Avem
1
2 0 >
2
2 1
2 6 ( 1) ( 1) 12 1 11 0
1 6
>
Asadar, matricea hesiana este pozitiv definita, deci punctul
6 10
,
11 11
_
,
este punct
de minim local.
Exemplul 2. Determinati punctele de extrem local ale functiei
3
: f ,
3 2
( , , ) 1 f x y z x y z xy xz + + + + + .
Solutie: ( , , )
f
f f f
J x y z
x y z
_
,
( , , ) 0
f
J x y z
2
0
3 0
0 2 0
1 0
0
f
x
x y z
f
y x
y
x
f
z
+ +
+
' '
2
1 0 1
1
2 0
2
5
3 0
6
x x
y x y
x y z z
+
+
+ +
Asadar singurul punct critic al lui f este
1 5
1, ,
2 6
_
,
. Verificam natura acestui punct
folosind matricea hessiana
2 2 2
2
2 2 2
2
2 2 2
2
6 1 1 6 1 1
1 5
( , , ) 1 2 0 1, , 1 2 0
2 6
1 0 0 1 0 0
f f
f f f
x x y x z
x
f f f
H x y z H
y x y y z
f f f
z x z y z
_
_ _
_
,
, ,
,
1
2
3
6 0
6 1
12 1 13 0
1 2
6 1 1
1 2 0 6 2 0 1 0 1 1 1 0 1 2 1 6 0 0 1 1 0 2 0
1 0 0
<
<
+ + <
Deoarece
2
0 < , deducem ca
1 5
1, ,
2 6
_
,
este punct sa, deci f nu admite puncte de
extrem (acestea s-ar fi gasit printer punctele critice)