Inegalitatea integrală

Cauchy- Buniakowschi - Schwarz

 Inegalitatea integrală Cauchy - Buniakowschi - Schwarz

Deoarece inegalitatea Cauchy-Buniakovschi-Schwarz (vom prescurta, CBS) este o

inegalitate clasică mult întâlnită atât în aplicaţiile pentru nivelul gimnazial, cât şi pentru cel liceal

(fără a mai lua în discuţie teoriile universitare ale acestei inegalităţi), am considerat că este

necesar să tratez separat această inegalitate şi la nivelul clasei terminale a liceului, şi anume,

inegalitatea sub forma ei integrală. Inegalitatea CBS este întâlnită şi sub denumirile: inegalitatea

lui Cauchy-Schwarz, inegalitatea Cauchy sau inegalitatea Schwarz. În algebra liniară ea se poate

aplica vectorilor, în analiză se poate aplica seriilor infinite sau integrării produselor, iar în teoria

probabilităţilor se poate aplica varianţelor şi covarianţelor. Inegalitatea corespunzătoare pentru

integrale a fost formulată iniţial de Viktor Iakovlevici Buniakovski în 1859 şi a fost

redescoperită de Hermann Schwarz (de multe ori scris greşit "Schwartz") în anul 1888.

În cadrul acestui referat vom prezenta enunţarea inegalităţii CBS, o scurtă demonstraţie a

acesteia şi un set de aplicaţii şi probleme propuse la această teoremă în vederea înţelegerii

utilizării şi a aprofundării acestei inegalităţi.

Teoremă (Inegalitatea integrală Cauchy - Buniakowski - Schwarz):

Fie f , g : [ a, b] → R dpuă funcţii integrabile Riemann. Atunci are loc inegalitatea:

2

 ∫a f ( x )dx 
b
2

 ∫a g ( x ) dx 
b
2
 ≥
 ∫a f ( x ) g ( x ) dx 
b
 .
    

Demonstraţie:
Fie λ ∈ R . Funcţia f + λg este integrabilă Riemann. Avem că ( f ( x) + λg ( x) ) 2 ≥ 0 . Integrând,

∫ ( f ( x) + λg ( x) )
b b b b
≥ 0 ⇒ λ2 ∫ g 2 ( x) dx + 2λ∫ f ( x) g ( x)dx + ∫ f 2 ( x) dx ≥ 0 . Deci,
2
obţinem a a a a

s-a generat o inegalitate în λ de grad aparent 2. Dacă coeficientul lui λ2 este diferit de 0, adică
2
g 2 ( x ) dx ≠ 0 , trebuie ca ∆ ≤ 0 ⇒ 
 ∫a f ( x )dx 

 g ( x ) dx 
 ≥
 f ( x ) g ( x ) dx 
b b b b
∫  ∫a   ∫a
2 2
 .
a  
b b
Dacă ∫a
g 2 ( x )dx = 0 , atunci g este 0 aproape peste tot. Deci, ∫a
f ( x ) g ( x ) dx = 0 şi

inegalitatea cerută a fi demonstrată devine egalitate.

Observaţie: Inegalitatea devine egalitate dacă:
1) g este 0 aproape peste tot; 2) f = kg , aproape peste tot, unde k ∈ R .

Aplicaţii
Aplicaţia 1:
Enunţ: Fie f : [ a, b ] → R o funcţie integrabilă. Să se arate că
2 2

 ∫a f ( x ) sin xdx 
b
 +
 ∫a f ( x) cos xdx 
b b
 ≤ (b − a ) ∫a f ( x) dx
2
   

 b f ( x) sin xd x ≤  b f 2 ( x)d x  b sin2 xd x 

2

 ∫a   ∫a   ∫a  
Soluţie: Din inegalitatea CBS, avem
2 ⇒
 f ( x) c o sxd x ≤  f 2 ( x)d x  c o s2 xd x 
b b b

 ∫a   ∫a   ∫a  
2 2
 b 1 − cos 2 x b 1 + cos 2 x 
⇒  ∫ f ( x) sin xdx  +  ∫ f ( x) cos xdx  ≤ ∫ f 2 ( x) dx ⋅  ∫
b b b
dx + ∫ dx  =
 a   a  a
 a 2 a 2 

b b b
= ∫ f 2 ( x )dx ⋅ ∫ dx = (b − a ) ∫ f 2 ( x )dx ⇒q.e.d.
a a a

Aplicaţia 2:
Enunţ: Fie f : [ 0, 1] → R o funcţie derivabilă cu derivata continuă astfel încât f (1) − f (0) = a

∫ ( f ′( x) )
1 2
. Să se arate că dx ≥ a 2 .
0

Soluţie:

CBS 2

∫ ( f ′( x) ) dx = ∫ ( f ′( x ) ) dx ⋅ ∫ 12 dx ≥  ( f ′( x) ⋅1) dx  = f ( x) 10 = f (1) − f (0) = a 2 .

1 1 1 1
∫
2 2

0 0 0  0 

Aplicaţia 3:
Enunţ: Fie f : [ 0, 1] → R o funcţie derivabilă cu derivata continuă astfel încât f (1) = f (0) = 0

2
1
. Să se arate că  ∫0 f ( x)dx  ≤ ( f ′( x) )
1 1

12 ∫
2
dx .
  0

Soluţie:
1 1 1 1 1
∫ f ( x ) dx = ∫ x ′f ( x ) dx = xf ( x ) 0 − ∫ xf ′( x ) dx = f (1) − ∫ xf ′( x ) dx = −∫ xf ′( x )dx ⇒
1
0 0 0 0 0

1 1 1 1 1
⇒2 ∫ f ( x ) dx = −2 ∫ xf ′( x ) dx = f (1) − f (0) − 2 ∫ xf ′( x ) dx = ∫ dx − 2 ∫ xf ′( x ) dx =
0 0 0 0 0
 2 2
= ∫ (1 − 2 x ) f ′( x )dx ⇒
 2 ∫0 f ( x ) dx 
 =
 ∫0 (1 − 2 x ) f ′( x )dx 
 ≤
 ∫0 (1 − 2 x) dx 

 ∫0 ( f ′( x) ) dx 
1 1 1 1 1 2
2

0       

1
1 1 4x3 1 4 1
∫ (1 −2 x) dx = ∫ (4 x −4 x +1)dx =
1
. Dar 0
2 2
0 3
−2 x 2
0
+x 0
=
3
−1 =
3
. Prin urmare,
0

2 2
 2 1 f ( x)dx  ≤ 1 1 ( f ′( x) ) 2 dx ⇒  1 f ( x)dx  ≤ 1
∫ ( f ′( x) )
1

 ∫0 3 ∫0  ∫0
2
dx .
  12 0

Aplicaţia 4:
Enunţ: Fie f : [ 0, 1] → R o funcţie integrabilă. Să se arate că

2
  1 1 2
 ≤ ∫0 x ( f ( x) ) dx .
1
 ∫0
2 2
x f ( x ) dx
  3
2 2 2
Soluţie: 
 ∫0 x f ( x ) dx 
1
2
 =
 ∫0 x f ( x ) dx 
1
2
 =
 ∫0 x ( xf ( x ) ) dx 
1
 ≤ ∫0 x dx ⋅ ∫0 ( xf ( x ) ) dx =
1
2
1 2

     

1
x3 1 1 2
⋅ ∫ ( xf ( x ) ) dx = x ( f ( x ) ) dx
1

3 ∫0
2 2
=
3 0
.
0

Aplicaţia 5:

Enunţ: Fie f : [ 0, 1] → R o funcţie integrabilă astfel încât

1 1
∫ 0
f ( x ) dx = ∫ xf ( x ) dx =1 . Să se
0

1
arate că ∫0
f 2 ( x ) dx ≥ 4 .

Soluţie: Considerăm funcţia g : [ 0, 1] → R, g ( x ) = 6 x − 2 . Aplicând CBS, obţinem:

2

 ∫0 (6 x − 2) f ( x )dx 
1
 ≤
 ∫0 (6 x − 2) dx 
1

 f ( x) dx 
1

 ∫0
2 2
 . Membrul stâng al inegalităţii este
   

2

6 ∫0 xf ( x ) dx − 2 ∫0 f ( x) dx 
1 1
 = ( 6 − 2 ) =16 .
2

 

dx = 4 ∫ (3 x −1) 2 dx = 4(3 x 3 − 3 x 2 + x )
1 1 1 1
∫ (6 x − 2) = 4 ⇒ ∫ f 2 ( x) dx ≥ 4 .
2
Calculăm 0 0 0 0

Aplicaţia 6:
Enunţ: Fie f : [ 0, 1] → R o funcţie derivabilă cu prima derivată continuă astfel încât

∫ ( f ′( x) )
1 1 1
∫ f ( x ) dx = ∫ xf ( x ) dx =1 . Să se arate că
2
dx ≥ 30 .
0 0 0

2
Soluţie: 
 ∫0 x ( x −1) f ′( x ) dx 
 ≤
 ∫0 ( x ( x −1) ) dx 
⋅
 ∫0 ( f ′( x ) ) dx 
1 1 2 1 2
 . Calculăm membrul stâng
     

2 2
al inegalităţii, şi avem că: 
∫0 x( x −1) f ′( x) dx 
1
 =
∫0 x f ′( x ) dx − ∫0 xf ′( x) dx 
1
2
1
 =
   
 2
=
 x f ( x ) 0 − 2 ∫0 xf ( x ) dx − xf ( x ) 0 + ∫0 f ( x ) dx 
 = ( f (1) − 2 − f (1) +1) =1 . Pe de altă
1 1 1 1 2
2
 

parte, făcând calculele în membrul drept, avem că:

dx = ∫ ( x 4 − 2 x 3 + x 2 )dx =
1 1 1 1
∫ ( x( x −1) ) ⇒ ∫ ( f ′( x) ) dx ≥ 30 .
1 2 1 1 2
− + =
0 0 5 2 3 30 0

În continuare, vom propune câteva probleme care pot folosi în rezolvarea lor inegalitatea CBS.

Probleme propuse

1. Fie f : [ 0, 1] → R o funcţie integrabilă. Să se arate că

2 2
 5 1 2
 ∫0 xf ( x)dx 
 + ∫0 x f ( x)dx 
1 1
 ≤ ∫0 f ( x)dx .
2
    6

Fie f : [ 0, 1] → R o funcţie integrabilă astfel încât

1
2. ∫ xf
0
( x ) dx =1 . Să se determine

1
∫x
2 2
minimul valorii 0
f ( x )dx .

Fie f : [ 0, 1] → R o funcţie integrabilă astfel încât

1 1
3. ∫ xf ( x)dx
0
= ∫ x 2 f ( x) dx =1 .
0

1
∫x f 2 ( x ) dx ≥ 4 .
2
Să se arate că 0

f : [1, 2] →[0, ∞)
2
4. Fie o funcţie integrabilă. Dacă ∫
1
f 2 ( x ) dx ≤ 2 , atunci

1
2
∫ 1
(1 + f ( x )) x dx ≤ 2 .
Bibliografie:

[1] I. V. Maftei, Pantelimon George Popescu, Mihai Piticari, Cezar Lupu, Mihaela
Alexandra Tătărâm – “Inegalităţi alese în matematică. Inegalităţi clasice. Peste 600
exerciţii complet rezolvate ”, Editura Niculescu, Bucureşti – 2005
[2] Gazeta Matematică
[3] D. M. Bătineţu, I. V. Maftei, I.M. Stancu-Minasian – “Exerciţii şi probleme de
analiză matematică pentru clasele a XI-a şi a XII-a”, Editura Didactică şi
Pedagogică, Bucureşti – 1981
[4] I. Giurgiu, F. Turtoiu – “Culegere de probleme de matematică pentru treapta a
II-a de licee”, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti - 1981