FUNCTII. ECUATII. INECUATII.

SISTEME DE ECUATII

1. ECUAȚIA DE GRADUL AL DOILEA CU SOLUȚII COMPLEXE

Fie ecuația a x 2 +bx+ c=0 ; a ≠ 0 , a , b , c ∈ R . Dacă discriminantul ecuației este negativ, adica
−b ± i √ ∆
∆=b 2−4 ac< 0, atunci ecuația are două rădăcini complexe conjugate și acestea sunt: x 1,2= .
2a
Formarea ecuației de gradul doi când se cunosc soluțiile
Dacă x 1 , x 2 ∈ C sunt soluțiile complexe ale unei ecuații de gradul doi, atunci ecuația va avea forma:
x −Sx+ p=0 , unde S= x1 + x 2 si P=x 1 ∙ x 2
2

Ecuații bipătrate
O ecuație bipătrată este o ecuație de forma a x 4 +b x 2 +c=0; a≠ 0 .
Metoda de rezolvare: notăm x 2= y și obținem o ecuație de gradul doi: a y 2 +by +c=0 cu soluțiile
y 1 , y 2 . Revenim la notație și rezolvăm ecuațiile x 2= y 1 si x 2= y 2.
Relatiile lui Viète
Fie ecuatia a z 2 +bz +c=0 ;a ≠ 0 , a , b , c ∈ C cu radacinile z 1 , z 2. Atunci au loc relatiile lui Viète:
−b c
z 1+ z2 = si z 1 z 2= .
a a

2. ECUAȚII BINOME

O ecuație binomă este o ecuație de forma: z n−a=0 ; a , z ∈ C , n ∈ N , n ≥ 2. Ecuația se poate rescrie

sub forma: z n=a. Soluțiile ecuației sunt rădăcinile de ordinul n ale numărului complex a . Pentru a
determina aceste rădăcini vom scrie numărul a sub formă trigonometrică.
Ecuații de forma a z 2 n +b z n+ c=0
Se notează z n= y și se rezolvă ecuația a y 2 +by +c=0 cu soluțiile y 1 , y 2 . Apoi se revine la
substituție și se rezolvă ecuațiile binome z n= y 1 si z n= y 2.

3. ECUAȚII IRAȚIONALE

Etapele rezolvării ecuațiilor iraționale:

 se pun condiții de existență a radicalilor de ordin par
 se stabilește domeniul de existență a ecuației
 se elimină radicalii prin ridicări la putere sau amplificare cu expresii conjugate
 se verifică dacă soluția obținută aparține domeniului de existență.
 4. ECUAȚII EXPONENȚIALE

Ecuația exponențială este o ecuație în care necunoscuta apare la exponent. Pentru a rezolva
ecuațiile exponențiale se fac transformări echivalente folosind proprietățile funcției exponențiale, apoi se
rezolvă ecuațiile algebrice obținute.

5. INECUAȚII EXPONENȚIALE

Pentru rezolvarea inecuațiilor exponențiale se folosește monotonia funcției exponențiale (funcția

exponențială este strict crescătoare dacă baza este supraunitară și strict descrescătoare dacă baza este
subunitară).

6. ECUAȚII LOGARITMICE

Ecuația logaritmică este o ecuație în care necunoscuta apare ca argument sau ca bază a unui
logaritm. Pentru rezolvarea ecuațiilor logaritmice vom scrie mai întâi condițiile de existentă pentru
logaritmi, apoi vom folosi proprietățile funcției logaritmice și divese substituții.

7. INECUAȚII LOGARITMICE

În rezolvarea inecuațiilor logaritmice vom folosi monotonia funcției logaritmice (funcția

logaritmică este strict crescătoare dacă baza logaritmului este supraunitară și strict descrescătoare dacă
baza este subunitară).

8. FUNCȚII INJECTIVE

Definitii:
1) O functie f : A → B este injectiva daca si numai daca ( ∀ ) x1 , x2 ∈ A , x 1 ≠ x 2 ⇒ f ( x1 ) ≠ f ( x 2 )
2) O functie f : A → B este injectiva daca si numai daca ( ∀ ) x1 , x2 ∈ A cu f ( x 1 ) =f ( x 2 ) ⇒ x1 =x2
3) O funcție este injectivă dacă orice paralelă la axa Ox dusă prin punctele codomeniului,
intersectează graficul funcției în cel mult un punct.
4) O funcție este injectivă dacă pentru orice y din B, ecuația f(x) = y are cel mult o soluție în A.
5) Dacă funcția f : A → B este strict monotonă pe A, atunci f este injectivă.
Observatii: O funcție este injectivă dacă la argumente distincte le corespund imagini distincte. O
funcție nu este injectivă dacă există argumente diferite cu aceeași imagine.

9. FUNCȚII SURJECTIVE

Definiții:
1) O functie f : A → B este surjectiva daca si numai daca ( ∀ ) y ∈ B , ( ∃ ) x ∈ A astfel incat f ( x )= y .
2) O funcție f : A → B este surjectivă dacă ℑ f ( A)=B (imaginea funcției coincide cu codomeniul).
 3) O funcție este surjectivă dacă orice paralelă dusă la axa Ox prin punctele codomeniului,
intersectează graficul funcției în cel puțin un punct.
4) O funcție f : A → B este surjectivă dacă pentru orice y din B, ecuația f ( x )= y are cel puțin o
soluție în A.

10. FUNCȚII BIJECTIVE

Definiții:
1) O funcție f : A → B este bijectivă dacă este injectivă și surjectivă.
2) O funcție este bijectivă dacă orice paralelă la axa Ox dusă prin punctele codomeniului,
intersectează graficul funcției în exact un punct.
3) O funcție f : A → B este bijectivă dacă pentru orice y din B, ecuația f ( x )= y are o soluție unică în
A.
O funcție nu este bijectivă dacă nu este injectivă sau nu este surjectivă.

11. INVERSA UNEI FUNCȚII

Fie f : A → B o funcție bijectivă. Inversa funcției f va fi funcția f −1 : B → A care asociază fiecărui

element y din B, elementul x din A, astfel încât f ( x )= y .
f −1 : B → A , f −1 ( y )=x , unde y =f ( x )
O funcție f care are inversă se numește funcție inversabilă. Funcția f se numește funcția directă,
iar f −1 se numește funcția inversă.
Dacă f este funcție monotonă, atunci inversa ei are aceeași monotonie.
O funcție este inversabilă dacă și numai dacă este bijectivă.

12. FUNCȚIA PUTERE CU EXPONENT NATURAL

O funcție f : R → R , f ( x ) =x n ; n ∈ N ¿ se numește funcția putere cu exponent natural.

Proprietățile funcției putere cu exponent număr natural par (n=2 k ):
1) funcția este pară: f (−x )=f (x )
2) funcția este strict descrescătoare pe ¿ și strict crescătoare pe graficul ¿
3) funcției trece prin punctele (−1,1 ) ; ( 0,0 ) ;(1,1).
Proprietățile funcției putere cu exponent număr natural impar (n=2 k +1):
1) funcția este impară: f (−x )=−f (x )
2) funcția este strict crescătoare pe tot R .
3) graficul funcției trece prin punctele (−1 ,−1 ) ; ( 0,0 ) ;(1,1)

13. FUNCȚIA RADICAL DE ORDIN N

Funcția f : [ 0 ,+ ∞ ) → [ 0 ,+ ∞ ) , f ( x )= √n x ; n ∈ N , n par , se numește funcția radical de ordin par.

Proprietățile funcției radical de ordin par:
1) funcția este strict crescătoare pe ¿
 2) graficul trece prin punctele ( 0,0 ) , ( 1,1 )
3) funcția este bijectivă, inversabilă, iar inversa ei este funcția
f : [ 0 ,+ ∞ ) → [ 0 ,+ ∞ ) , f ( x ) =x ; n ∈ N , n par .
−1 −1 n

Funcția se f : R → R , f ( x ) =√n x ; n ∈ N , n impar , se numește funcția radical de ordin impar.

Proprietățile funcției radical de ordin impar:
1) funcția este impară: f (−x )=−f (x )
2) funcția este strict crescătoare pe R
3) graficul trece prin punctele (−1 ,−1 ) , ( 0,0 ) , (1,1 )
4) funcția este bijectivă, inversabilă, iar inversa ei este funcția putere cu exponent natural impar:
−1 −1 n
f : R → R , f ( x ) =x ; n ∈ N , n impar

14. FUNCȚIA EXPONENȚIALĂ

Funcția f : R → ( 0 ,+∞ ) , f ( x ) =a x, unde a> 0 , a ≠1, se numește funcția exponențială de bază a cu

exponentul x .
Proprietățile funcției exponențiale:
1) graficul funcției trece prin punctul de coordonate (0,1)
2) dacă a> 1 funcția este strict crescătoare, iar dacă 0< a<1 atunci functia este strict descrescatoare
3) functia este bijectiva, inversabila, iar inversa ei este functia logaritmica:
f −1 : ( 0 ,+ ∞ ) → R , f −1 ( x )=log a ( x), unde a> 0 , a ≠1.

15. FUNCȚIA LOGARITMICĂ

Funcția f : ( 0 ,+ ∞ ) → R , f ( x ) =log a (x ),a >0 , a ≠1, se numește funcție logaritmică de bază a .

Proprietățile funcției logaritmice:
1) graficul trece prin punctul de coordonate (1,0)
2) dacă 0< a<1, atunci functia este strict descrescatoare, iar daca a> 1 funcția este strict crescătoare
3) funcția este bijectivă, inversabilă, iar inversa ei este funcția exponențială:
f −1 : R → ( 0 ,+∞ ) , f −1 ( x )=a x , a> 0 , a ≠1.

16. FUNCȚIA TRIGONOMETRICE INVERSE

Funcția arcsinus

Funcția arcsinus f : [−1,1 ] → [ −π π

]
, , f ( x )=arcsin x . Proprietăți:
2 2
1) funcția este impară: arcsin (−x )=arcsin (x)
2) graficul funcției este simetric in raport cu originea O
3) funcția este strict crescătoare pe [−1,1]
4) are loc relația: sin(arcsin x)=x , ( ∀ ) x ∈[−1,1]
Funcția arccosinus
Funcția arccosinus f : [−1,1 ] → [ 0 , π ] , f ( x )=arccos x . Proprietăți:
 1) funcția este strict descrescătoare pe [−1,1]
2) are loc relația arccos(−x )=π−arccos x , ( ∀ ) x ∈[−1,1]
3) are loc relația cos (arccos x)=x , ( ∀ ) x ∈[−1,1]
Funcția arctangentă:

Funcția arctangentă f : R → ( −π2 , π2 ), f ( x )=arctg x. Proprietăți:

1) funcția este impară: arctg (−x ) =−arctg ( x)
2) graficul funcției este simetric în raport cu originea O
3) funcția este strict crescătoare pe R
π
4) dreapta de ecuație y= este asimptotă orizontală la + ∞
2
−π
5) dreapta de ecuație y= este asimptotă orizontală la −∞
2
6) are loc relația tg ( arctg x )=x , ( ∀ ) x ∈ R
Funcția arccotangentă:
Funcția arccotangentă f : R → ( 0 , π ) , f ( x )=arcctg x. Proprietăți:
1) are loc relația: arcctg (−x ) =π −arcctg ( x ) , ( ∀ ) x ∈ R
2) funcția este strict descrescătoare pe R
3) dreapta de ecuație y=0 este asimptotă orizontală la + ∞
4) dreapta de ecuație y=π este asimptotă orizontală la −∞
5) are loc relația c tg ( arcctg x ) =x , ( ∀ ) x ∈ R

17. ECUAȚII TRIGONOMETRICE FUNDAMENTALE

1) Ecuații trigonometrice de forma sin x=a , a ∈[−1,1]: S={(−1 )k arcsin a+ kπ /k ∈ Z }

2) Ecuații trigonometrice de forma cos x=a , a ∈[−1,1]: S={± arccos a+2 kπ /k ∈ Z }
3) Ecuații trigonometrice de forma tg x =a , a ∈ R : S={arctg a+kπ /k ∈ Z }
4) Ecuații trigonometrice de forma ctg x=a , a ∈ R : S={arcctg a+kπ /k ∈ Z }
EXERCITII
1. Sa se rezolve in multimea numerelor reale ecuatia irationala √3 7 x+1−x=1.
2. Sa se rezolve ecuatia in C : x 2+ 8 x+25=0.
3. Sa se rezolve ecuatia in C : x 4 −8 x2−9=0.
4. Sa se rezolve in multimea numerelor reale ecuatia: 9 x −10 ∙3 x−1 +1=0
2
5. Sa se rezolve in multimea numerelor reale ecuatia: 4 x+2 ≥ 2 x +5
6. Sa se demonstreze ca functia f : R → R , f ( x ) =−4 x +3 este injectiva.
7. Sa se determine daca functia f : R → R , f ( x ) =x2 −4 x +3 este, sau nu, injectiva.

8. Determinati m∈ R pentru care functia f : R → R , este injectiva in cazul: f ( x )= {

x−2 m; x ≤1
3 x ; x >1
.

9. Sa se demonstreze ca functia f : R → R , f ( x ) =3 x +5 este surjectiva.

10. Sa se determine inversa functiei f : [ 0 ,+ ∞ ) → [ 3 ,+ ∞ ) , f ( x )=2 x+ 3
REZOLVARE:
a) STD INJ: f ( x 1 ) =f ( x 2 ) → x 1=x 2 → adev
b) STD SURJ: ∀ y ∈ [ 3 ,+ ∞ ) ,∃ x ∈¿ a. i. y=f ( x )
y−3 y −3
→ y=2 x+3|−3→ y−3=2 x|:2 → =x → x = .
2 2
→ f ( x )=f( )
y−3
2
=
y −3
2
2+3= y−3+3= y →adev
y−3 x−3
Din a) si b) → f este bij → f este inv → f ( x )= y → x= → f −1 ( x ) = , unde f −1 : [ 3 ,+ ∞ ) → ¿
2 2
11. Rezolvati ecuatia: √ 2 x 2 +5 x+ 2−√ ( x+2 ) ( x−1 )= √3(x +2)

TEMA
1. Sa se rezolve in multimea numerelor reale ecuatia irationala √−2 x+1=5.
2. Sa se rezolve ecuatia in C : x 2−13 x+ 40=0.
3. Sa se rezolve ecuatia in C : x 6−9 x 3 +8=0.
2
4. Sa se rezolve in multimea numerelor reale ecuatia: 22 x +3 x+2 >8

()
x
1
5. Se consideră functia f : R → R , f ( x ) = . Sa se calculeze f ( 0 )+ f ( 1 ) +…+ f (4 ).
2
6. Sa se demonstreze ca functia f : R → R , f ( x ) =5 x −3 este injectiva.
7. Sa se determine daca functia f : R → R , f ( x ) =x2 +3 este, sau nu, injectiva.
8. Determinati m∈ R pentru care functia f : R → R , este injectiva in cazul: f ( x )= {
mx+ 1; x <3
x−2; x ≥3
.

9. Sa se demonstreze ca functia f : R → R , f ( x ) =9 x2 este surjectiva.

10. Sa se arate ca urmatoarea functie f : R → R , f ( x ) =3 x +5 este bijectiva. Calculati inversa.
11. Rezolvati ecuatia: √ 2 x 2−5 x +2− √ x 2−x−2=√ x 2−3 x +2