Graficele funcțiilor elementare și proprietățile lor

Definiție
În matematică, o funcție este o relație care asociază fiecărui element dintr-o mulțime/domeniul un
singur element dintr-o altă/aceeași mulțime/codomeniul. Noțiunea de funcție este fundamentală în
aproape toate ramurile matematicii și în toate științele exacte.

F este o funcție dacă îndeplinește următoarele două condiții:

Pentru orice element x din mulțimea A, există un element y în mulțimea B astfel încât perechea (x, y)
se află în F.

Pentru oricare două perechi (x1 , y1) și (x1, y2) din F, y1 = y2.

Funcțiile pot fi definite astfel:

Prin tabel : f : { 4, 5, 6 } → { 1, 2 } ; f ( 4 ) = 1, f ( 5 ) = 2, f ( 6 ) = 1

Printr-o expresie algebrică: f : R → R ; f ( x ) = 3x – 1

Clasificare
1)Injective
Fie funcția f:A->B , f se numește funcție injectivă dacă oricare x1,x2,aparțin lui A astfel încât x1 != x2
=>f(x1) != f(x2)

O funcție numerică f:A->B este funcție injectivă dacă orice paralelă dusă la axa Ox în orice punct al
codomeniului intersectează graficul funcției în cel mult un punct
2)Surjective
Fie f:A->B , funcția se numește surjectivă dacă pentru oricare y care aparține lui B există cel puțin un x
care să aparțină lui A astfel încât f(x)=y.

F este surjectivă dacă o paralelă dusă prin orice punct al codomeniului intersectează reprezentarea
geometrică a graficului funcției în cel puțin un punct.

3)Bijective
O funcție f:A->B este funcție bijectivă dacă f este injectivă și surjectivă

f:A->A

f-bijectivă orice paralelă la axa Ox dusă în orice punct al codomeniului A intersectează graficul funcției
într-un singur punct
 FUNCȚII PROPRIETĂȚI

A) Funcția putere cu exponent

natural
Funcția f:R->R f(x)=x^n, x aparține lui N*
se numește funcție putere cu exponent
numar natural
Exemple: f:R->R, f(x)=x^2
f1:R->R, f(x)=x^3

a)funcția putere cu exponent par
f:R->R f(x)=x^2k k aparține lui N*
a)f(x) este descrescatoare pe (-∞,0] si crescătoare pe [0,+ ∞)
b)f(x) este pară
c) graficul functiei este o parabolă care are ramurile mai apropiate
de axa Oy cu cât exponentul e mai mare
d) f(x) este surjectivă pe R

b)funcția putere cu exponent impar a)strict crescatoare

f:R->R f(x)=x^2k+1 k aparține lui N* b)concavă pe intervalul (-∞,0) convexă pe intervalul (0,+ ∞)
c)trece prin origine
d)f(x) este impară
e) f(x) este surjectivă,injectivă,bijectivă pe R

B) Funcția radical
Funcția f:[0,+ ∞)->[0,+ ∞) ,
f(x)=n^√x ,n>=Z, n aparține lui N
a) Funcția radical de ordin par
 a)f este strict crescatoare
b)f este concavă pe [0,+ ∞)
c)f(x) este injectivă pe [0,+ ∞)
d) f(x) este surjectivă pe [0,+ ∞)
e) f(x) este bijectivă pe [0,+ ∞)

b)funcția radical de ordin impar

f:R->R f(x)=2k+1^√x , k aparține lui N*

a)strict crescatoare pe R
b)intersectează axele de coordonate in O(0,0)
c)convexă pe (-∞,0) si concavă pe (0,+ ∞)
d)f(x) este impară

C) Funcția exponentială
Funcția f:R->(0,+ ∞) f(x)=a^x , a>0 , a!
=1 se numește funcție exponentială

a)functia exponentială cu baza a

aparține (1,+ ∞)

a) f(x) este crescatoare pe R

b) f(x) este injectivă pe R
c) f(x) este surjectivă pe R
d) f(x) este bijectivă pe R

b)functia exponentială cu baza a

apartine (0,1)
a) f(x) este descrescatoare pe R
b) f(x) este injectivă pe R
c) f(x) este surjectivă pe R
d) f(x) este bijectivă pe R
 Functia exponentiala si functia logaritmica sunt functii inverse una alteia
D) Funcția Logaritmică
F:(0,+ ∞)->R f(x)=log a x se numeste
functie logaritmica
A apartine (0,+ ∞) a)a>1
functia este strict crescartoare
functia este concava
functia este asimptota cu axa Oy
Gf trece prin punctul A(1,0)

b) A apartine (0,1)
Functia este descrescatoare
f(x) este injectiva pe (0,+ ∞)
f(x) este surjectiva pe (0,+ ∞)
f(x) este bijectiva pe (0,+ ∞)

Functiile trigonometrice sinus,cosinus,tangenta si cotangenta

Functia SINUS
Functia f:R->R f(x)=sin x se numeste
functia sinus
Functia sinus este:
-periodica cu perioada T=2π
-are puncte de extrem in x=(2k+1) π/2 unde k apartine lui Z
-este concava pe intervalele [2kπ , (2k+1) π]
-este convexa pe intervalele [(2k+1) π , (2k+2) π]
-are puncte de simetrie x=kπ , k apartine lui Z
-este crescatoare pe intervalele [-π/2+2kπ,1/2+2kπ]
-este descrescatoare pe [π/2+2kπ,3π/2+2kπ]

Curba care reprezinta graficul functiei

sinus se numeste sinusoida
Functia COSINUS
Functia f:R->[-1,1] f(x)=cos x este functia
cosinus Functia cosinus are urmatoarele proprietati :
-este periodica cu perioada T=2π
-are puncte de extrem x=kπ , k apartine lui Z
-este concava pe intervalele [-π/2+2k π, π/2+2k π]
-este convexa pe intervalele [π/2+2k π,3 π/2+2k π]
-crescatoare pe [(2k+1) π,(2k+2) π]
-descrescatoare pe [2k π,(2k+1) π]

Functia Tangenta f(x) este impara

Functia f:R\{(2k+1) π/2,k apartine lui Z}- f(x) este periodica cu perioada T =k π
> R f(x)=tg x
Este functia tangenta

Functia Cotangenta

Functia cotangeta este :

-descrescatoare pe R\{ k π , k apartine lui Z}
-dreptele de ecuatie x=k π sunt asimptote
-pe intervalele [k π,(k+1) π/2] [(k+1) π/2,(k+2) π/2] este concava
-nu admite puncte de extrem
 Functii trigonometrice inverse
Functia ARCSIN
Fie sin:[- π/2; π/2]->[-1,1] f(x) este marginita
Arcsin:[-1,1]->[- π/2, π/2] f(x) este impara
Sin x=yx=arcsin y f(x) este crescatoare pe [-1, 1]
Sin(arcsin x)=x,x apartine[-1,1] f(x) este injectiva pe [-1, 1]
Arcsin (sin x)=x, x apartine [-π/2, π/2] f(x) este surjectiva pe [-1, 1]
f(x) este bijectiva pe [-1, 1]

Functia ARCCOS
Fie restrictia bojectiva : f(x) este marginita
Cos : [0, π]->[-1,1] f(x) este descrescatoare pe [-1, 1]
Arccos:[-1,1]->[0, π] f(x) este injectiva pe [-1, 1]
Arccos x=ycos y=x f(x) este surjectiva pe [-1, 1]
Cos(arccos x)=x, x apartine [-1,1] f(x) este bijectiva pe [-1, 1]
Arccos(cos x)=x , x apartine [0, π]

Functia ARCTANGENTA

Fie tg:(- π/2, π/2)->R

Arctg:R->(- π/2, π/2)
Arctg x=y tg y=x
Tg (arctg x)=x , x apartine lui R f(x) este marginita
Arctg (tg x)=x , x apartine (-π/2, π/2) f(x) este impara
f(x) este crescatoare pe R
f(x) este injectiva pe R
f(x) este surjectiva pe R
f(x) este bijectiva pe R
Functia ARCCOTANGENTA
Ctg : (0, π)->R
Arcctg : R->(0, π)
Arcctg x = y ctg y = x
Ctg(arcctg x) = x, x apartine lui R
Arcctg (ctg x) = x , x aapartine (0, π)
f(x) este marginita
f(x) este descrescatoare pe R
f(x) este injectiva pe R
f(x) este surjectiva pe R
f(x) este bijectiva pe R