Proiect de tehnologie didactică pentru funcţia logaritmică şi funcţia

exponenţială

Clasa: a X –a A

Locul: Liceul Tehnologic „Ion Barbu” – Giurgiu .

Obiectul: Matematică – Algebră.

Tipul lecţiei: Lecţie de predare-învăţare.

Tema lecţiei: Funcţia logaritmică şi exponenţială

Scopul lecţiei:- formarea unor priceperi.

-formarea unor deprinderi de calcul în rezolvareaecuaţiilor logaritmice şi exponenţiale.

Competențe specifice :

a) Informative („Ce va şti elevul?”)

CS1–elevul va fixa noţiunea de funcţie logaritmică,domeniu de definiţie , codomeniu, definiţie,proprietăţi

pentru cazul 0a 1 (subunitar)şi a1(supraunitar).

CS2–elevul va fixa noţiunea de funcţie exponenţială,domeniu de definiţie , codomeniu, definiţie

,proprietăţi , pentru cazul 0a 1 (subunitar)şi a1(supraunitar).

CS3–elevul va reactualiza proprietăţile logaritmilor, puterilor, radicalilor, exponenţilor.

CS4–elevul va cunoaşte cazurile, când funcţiile sunt,injective,surjective, bijective, inversabile ,

crescătoare ,descrescătoare,concave,convexe.

O5–elevul va putea da o interpretare geometrică a soluţiilor ecuaţiei logaritmice sau exponenţiale

b.) Formative („Ce va şti să facă elevul?”)

CS1–elevul va putea rezolva ecuaţii şi sisteme de ecuaţii de tipul enunţat mai sus

CS2–elevul va putea distinge tipurile de ecuaţii şi sisteme de ecuaţii.

CS3–elevul va putea aplica în calcule interpretarea geometrică

CS4-elevul va putea trasa graficul funcţiilor logaritmice şi exponenţiale pentru cazul 0a 1

(subunitar)şi a1(supraunitar).

Captarea atenţiei elevilor: „Înainte de orice, captaţi bunăvoinţa celor ce ascultă”.

Reactualizarea cunoştinţelor învăţate anterior: idei, deprinderi ancoră.

Prezentarea conţinutului şi a sarcinilor de învăţare: punerea elevului în situaţii favorabile pentru a

realiza sarcinile de învăţare conform cu obiectivele formulate.

Dirijarea noii învăţări.

Mijloace didactice şi tehnice: tabla; creta; manualul şcolar; culegeri de exerciţii şi probleme;

caietul de notiţe; caietul de teme,panou şi planşe cu formule matematice.

Metode-corelate cu obiectivele operaţionale: ele se referă la întreaga lecţie:

Informativ-participative: prelegerea, observaţia, conversaţia, demonstraţia, dialogul.

Formativ-participative: învăţarea prin acţiune; problematizarea; studiul de caz;

învăţarea prin descompunere.

Informativ-neparticipative: explicaţia.

Formativ-neparticipative: exerciţiul, exersarea.

Obţinerea performanţei: - activitate independentă;

- învăţarea prin descompunere;

- învăţarea pe grupe.

Forme de activitate: - activitatea didactică a întregii clase;

- activitatea independentă a elevului;

- învăţarea dirijată de profesor.

Asigurarea feed-backului: - aprobarea;

- revenirea;

- dirijarea;

- controlul.

Evaluarea performanţei: - chestionarea orală;

- testul docimologic;
 - lucrare scurtă de evaluare;

- controlul temelor;

- controlul caietelor de notiţe.

Asigurarea retenţiei şi a transferului: sarcinile de învăţare, pe baza obiectivelor atinse deja, dar

anticipând obiectivele unei noi învăţări.

Propunător: Prof. Doia Viorel

PLAN DE LECŢIE – momentele lecţiei

Organizarea clasei;

Verificarea cunoştinţelor dobândite anterior;

Pregătirea lecţiei (captarea atenţiei);

Desfăşurarea lecţiei – „Ce voi face?”;

Prelucrarea noilor cunoştinţe – Secvenţe de conţinut;

Fixarea şi explicarea parţială;

Verificarea caietelor de notiţe.

Functia exponentială      
Daca a  0; a  1  functia f : R   0,  ; f  x   a x -functie exponentiala. Graficul functiei
exponentiale :
      
Nr. proprietati f  x  a x , a  1 f  x  a x , 0  a  1
Crit.
1 Grafic
2 Intersectia cu
axele
3 Paritate f  x  a x , a  1
f  x  a x , a  1
4 Simetrie
5 Convexitate
6 Monotonie A(0,1)
7 Semn
8 Injectivitate O
9 Surjectivitate
10 Bijectivitate
 1. Aflati functia f  x   b  a x , ce trece prin punctele: a) A 0,3 ; B 1,6  b) A1,1 ; B 2,2  c)
 3  3
A1, ; B 2,  .
 2  4
1
2. Ordonati crescator numerele: a) 3 2 ; 33 ; 3 5 ; 3 0, 75 ; 31, 2  ; 3 5 b)
1 1
35 2  2,5
 2 2  2  2 2 3 2
  ;  ;  ;  ; 
3 3 3 3 3
2 x  3x
3. Studiati monotonia functiilor:, f : R   0,  ; f  x   2 x  3 x ; f  x   x
; f  x   0,6 x  0,25 x
5

Functia logaritmica      
Daca a  0; a  1  functia f :  0,    R; f  x   log a x -functie logaritmica. Graficul functiei
logaritmice :
      
y
Nr. proprietati f  x   log a x, a  1 f  x   log a x, 0  a  1
Crit.
1 Grafic 4. Aflati functia
2 Intersectia cu f  x   log a xf , x ce
axele  log a x, a  1
3 Paritate trece prin punctele:
4 Simetrie a) A 8,3 b)
5 Convexitate A 25,2  c)
O A(1,0) x
6 Monotonie A 4,2  , d)
7 Semn A 8,3
8 Injectivitate f  x   log a x, 0  a  1
5. Ordonati crescator
9 Surjectivitate numerele: a)
10 Bijectivitate
1
log 5 ; log 5 3; log 5 0,3; log 5 1,  6  ; log 5 5
2
2
; log 0,5 37 ; log 0 ,5 5,  3 ; log 0 ,5 3 2 ; log 0,5 1,75
b) log 0,5
3
6. Studiati monotonia functiilor:, f :  0,    R; f  x   log 2 m 9 x ; f  x   log 3m  7 x ;
f  x   log 3 y 9 x
y4

Funcţia logaritmică.
 Definiţie: Fie a > 0, a≠1. Funcţia f: (0, +  ) → R definită prin f(x)= loga x, se numeşte funcţie
logaritmică în baza a.

Funcţia f: (0, +  ) → R; 0 < a < 1 f: (0, +  ) → R; a>1

f(x)= loga x f(x)= loga x
Intersecţia cu axele de Gf  Ox: f(x)=0  x=1 Gf  Ox: f(x)=0  x=1
coordonate  A(1,0)  Ox  A(1,0)  Ox
Gf nu taie axa Oy Gf nu taie axa Oy
Convexitate şi concavitate Convexă Concavă
Monotonie Strict descrescătoare Strict crescătoare
Semnul funcţiei x 0 1  x 0 1 
logaritmice
 - 0 + + + +  + 0 - - - - 
loga x loga x

Bijectivitate Da Da
Funcţia inversă f-1: R → (0, +  ) f-1: R → (0, +  )

f-1(x) = ax cu 0 < a < 1 f-1(x) = ax cu a > 1

Comportament asimptotic Axa Oy este asimptotă verticală Axa Oy este asimptotă verticală
la  la 

Exemplu: f1: R → (0,+  ), f1(x) =

log4x (grafic culoare albastră) şi f2: R
→ (0,+  ),f2(x) = log1/4x (grafic
culoare roşie)