UNGHI

Definitii:

• Daca cele doua semidrepte care formeaza un unghi sunt semidrepte opuse, atunci unghiul se numeste unghi
alungit sau unghi cu laturile in prelungire.
B O A este unghi alungit

• Un unghi format din doua semidrepte identice se numeste unghi nul.

O M N este unghi nul

• Un unghi care nu este nici alungit si nici nul se numeste unghi propriu.
• Interiorul unui unghi propriu AOB este multimea punctelor M din planul unghiului AOB a.i. M si B sunt de
aceeasi parte a dreptei OA si M si A sunt de aceeasi parte a dreptei OB.
• Exteriorul unghiului propriu AOB este multimea punctelor din planul unghiului AOB care nu este nici pe
laturi , nici in interiorul sau. exterior B interior
O • M

Exterior exterior A

Numarul de grade ale unui unghi se numeste masura sa.

Daca are n grade, scriem
 Unghiul cu laturile in prelungire are 180  .
 Unghiul nul are 0  .
 Doua unghiuri cu masuri egale sunt congruente si reciproc, doua unghiuri congruente au masuri egale.
 Un grad are 60 de minute
 Un minut are 60 de secunde.
Axioma
Axiomadede
Daca M este in interiorul unghiului AOB atunci adunare a
adunare a
B M unghiurilor
unghiurilor
A

Pentru a aduna masurile a doua unghiuri exprimate in grade, minute si secunde se aduna numerele care
reprezinta unitati de acelasi fel (grade, minute, secunde). Daca numarul minutelor sau secundelor obtinute este
m. mare de 60 se transforma in unitati mai mari.
Exemplu:
Pentru a scadea masurile a doua unghiuri expr. in grade, minute si secunde se scad numerele care reprezinta
unitati de acelasi fel. Daca nr. de min. sau sec. de la descazut este [Link] decât cel de la scazator, se transforma
un grad in minute sau un minut in secunde si se adauga la cele existente, apoi se efectueaza scaderea.
Exemplu: a)
b)
Definitii:

Doua unghiuri proprii care au vârful comun , o latura comuna, iar celelalte doua sunt situate de o
parte si de alta a dreptei care contine latura comuna, se numesc unghiuri adiacente.
Se numeste bisectoarea unui unghi propriu semidreapta cu originea in vârful unghiului, situata in
interiorul lui, a.i. cele doua unghiuri formate de ea cu laturile unghiului initial sa fie congruente.
C A
B

Doua unghiuri proprii pentru care suma masurilor este , se numesc unghiuri suplementare. Fiecare dintre cele doua
unghiuri se numeste suplementul celuilalt.
C M
A P Unghiurile ABC si MNP sunt suplementare
este suplementul si invers.
B N
 Daca laturile necomune a doua unghiuri adiacente sunt semidrepte opuse, atunci unghiurile sunt
suplementare. A

B O A
Teorema complementului

Teorema: Daca doua unghiuri sunt congruente, atunci si suplementale lor sunt congruente
Ipoteza: si suplementul si suplementul
Concluzie: Demonstratie
AFIRMATIIEXPLICATII1.
2.
3.
4.
5.
6.
7. Dat in ipoteza
Unghiurile congruente au masuri egale
Definitia unghiurilor suplementare
Definitia unghiurilor suplementare
Simetria si tranzitivitatea
Definitii:egalitatilor 5. si 2.
Scaderea
Unghiurile cu masuri egale sunt congruente.
Se numeste unghi drept orice unghi care este congruent cu suplementul sau.
Daca suma masurilor a doua unghiuri proprii este atunci ele se numesc complementare, iar fiecare dintre ele se
numeste complement al celuilalt.
Un unghi propriu cu masura [Link] decât se numeste unghi ascutit
Un unghi propriu cu masura [Link] decât se numeste unghi obtuz.

obtuz ascutit

Teorema complementului

Daca doua unghiuri sunt congruente, atunci complementele lor sunt congruente.
Definitii:

Daca [AB si [AC formeaza un unghi drept, atunci ele se numesc drepte perpendiculare si se noteaza [AB [AC.
Daca [AB [AC., dreptele AB si AC se numesc drepte perpendiculare si se noteaza ABAC.
Daca [AB [AC. determina dreptele perpendiculare AB si AC, atunci ele se numesc segmente perpendiculare si se
noteaza [AB] [AC].

Teoreme:

Daca duoa unghiuri sunt complementare, atunci amândoua sunt ascutite

Orice doua unghiuri drepte sunt congruente.

Daca doua unghiuri sunt congruente si suplementare, → fiecare dintre ele este drept.
 Definitii:

Doua unghiuri proprii se numesc opuse la vârf daca laturile lor formeaza doua perechi de semidrepte opuse.

Teorema unghiurilor opuse la vârf

Unghiurile opuse la vârf sunt congruente C O B

Ipoteza : si sunt opuse la vârf.
Concluzie : D A
Demonstratie :

Demonstratie
AFIRMATIIEXPLICATII1. sunt opuse la vârf
2. <[OA si [OC; [OB si [OD semidry. opuse
3. sunt suplementare
4. sunt suplementare
5. <BOC<AOD
6. <AOB<CODDat in ipoteza
Definitia unghiurilor opuse la vârf
[Link] adiacente cu lat. Necomune semidrepte opuse
Reflexivitatea congruentei
Teorema suplementului
Definitii:
Trei sau [Link] unghiuri care au vârful comun, nu au puncte interioare commune si care, impreuna cu interioarele lor,
acopera intreg planul, se numesc unghiuri in jurul unui punct.
B
Teorema unghiurilor in jurul unui punct A’

C O A
Suma masurilor
Demonstratie : unghiurilor in jurul unui punct este
360˚
A’ este interior <BOC <AOB si <BOA’ sunt suplementare
<A’OC si <COA sunt suplementare
<AOB si <BOA’ sunt adiacente
<A’OC si <COA sunt adiacente
[OA’ si [OA sunt opuse

Teorema:

d2
2 1
Daca
d 1 la intersectia a doua drepte distincte si concurente se
formeaza un unghi drept, atunci toate unghiurile care se
3 4
formeaza sunt unghiuri drepte.

Demonstratie :
< 1 este drept 5.
<1 si < 3 sunt opuse la vârf 6.
< 3 este drept 7. <4 este drept
<1 si < 2 sunt suplementare
 [Link]- poligon cu trei laturi.

Clasificare:
1. după laturi:
- ∆ oarecare;
- ∆ isoscel (două laturi egale);
- ∆ echilateral (toate laturile egale).

2. după unghiuri:
- ∆ ascuţitunghic (toate unghiurile < 900);
- ∆ dreptunghic ( un unghi = 900);
- ∆ optuzunghic ( un unghi >900).

Linii importante în triunghi:

- mediatoarea -perpendiculara pe mijlocul laturii, orice punct de pe
mediatoare este egal depărtat de capetele segmentului, punctul de
intersecţie al mediatoarelor unui triunghi este centrul cercului
circumscris triunghiului, se notează cu O A
n
mBC
BD  DC E
nAB
AE  BE B C
m
D

- bisectoarea -dreapta care împarte unghiul în două părţi congruente,

orice punct de pe bisectoare este egal depărtat de laturile unghiului,
punctul de intersecţie al bisectoarelor unui triunghi este centrul
cercului înscris triunghiului, se notează cu I. Teorema bisectoarei: într-
un triunghi oarecare bisectoarea împarte latura pe care cade într-un
raport egal cu raportul laturilor.
A
BD AB

DC AC

BAD  CAD E
ACE  BCE
I

B C
D
- mediana -segmentul care uneşte vârful triunghiului cu mijlocul laturii
opuse, punctul de intersecţie al medianelor se află la o treime de bază
şi două treimi de vârf, se numeşte centru de greutate al
triunghiului şi se notează cu G. A
 BD  DC
E
AE  EC G

B C
D
- înălţimea -perpendiculara din vârf pe latura opusă, punctul de
intersecţie al înălţimilorlor într-un triunghi se numeşte ortocentru sau
centrul drept al triunghiului, se notează cu H.
A
ADBC
CEAB
E H

B C
D
- linia mijlocie –segmentul care uneşte mijloacele a două laturi
ale triunghiului. Linia mijlocie a unui triunghi este paralelă cu cea de a
treia latură a triunghiului şi jumătate din ea. A

AN  NB
AM  MC
N M
MN ¦¦ BC
BC
NM 
2

B C

Cazuri de congruenţă ale triunghiurilor oarecare:

- cazul I- L.U.L. (două triunghiuri oarecare care au câte două laturi şi
unghiurile cuprinse între ele respectiv congruente, sunt congruente);
- cazul II- U.L.U. (două triunghiuri oarecare care au câte o latură şi
unghiurile alăturate ei respectiv congruente sunt congruente);
- cazul III- L.L.L. (două triunghiuri oarecare care au laturile respectiv
congruente sunt congruente)

Cazurile de asemănare ale triunghiurilor oarecare:

- cazul I - U.U (două triunghiuri sunt asemenea dacă au două unghiuri
respectiv congruente);
 - cazul II- L.U.L. (două triunghiuri sunt asemenea dacă au două laturi
respectiv proporţionale şi unghiurile dintre laturile proporţionale sunt
congruente);
- cazul III- L.L.L. (două triunghiuri sunt asemenea dacă au laturile
respectiv proporţionale).

Congruenţă Asemănare
L.U . L. L.U . L.
AB  RP AB BC
 ____  ABC ~ RPM
BC  PM ___  ABC  RPM RP PM
B  P B  P

U .L.U .
A  R U .U .
C  M _  ABC  RPM A  R
AC  RM C  M __  ABC ~ RPM

L. L. L.
L. L. L.
AB  RP
AB BC AC
BC  PM  _ ABC  RPM    ABC ~ RPM
RP PM RM
AC  RM

M P

B R C
A
Triunghiul oarecare: ∆ABC N

M C

Teoreme: B
- teorema lui Thales: o paralelă dusă la
una din laturile unui triunghi, împarte celelalte
MA NA

MB NB
două laturi în părţi proporţionale;

- teorema fundamentală a asemănării: o

paralelă dusă la o latură a unui triunghi formează
cu celelalte două, un triunghi asemenea cu primul.
∆ABC ~∆AMN

Aria: baza  h b  c  sin A

A A
2 2
AMNP  p  ( p  a )( p  b)( p  c )

abc
p
2

Triunghiul isoscel: ∆ABC; AB= AC

Proprietăţi:
- unghiurile de la baza triunghiului isoscel A
sunt congruente;
- într-un triunghi isoscel înălţimea din vârf
este mediană, bisectoare, mediatoare şi axă de simetrie.

Aria:
baza  h BC  h
ABC  AABC 
2 2
h

B C

Triunghiul echilateral: ∆ABC; AB= AC= BC A

Proprietăţi:
- toate unghiurile sunt congruente şi
0
au 60 ;
- orice înălţime este mediană, bisectoare,
mediatoare şi axă de simetrie.
B C
Aria:
l2 3
AABC 
4 l 3
h
2
Triunghiul dreptunghic: ∆DEF; un unghi = 900

Cazurile de congruenţă:
- cazul I- C.C. (dacă două triunghiuri drepunghice au catetele respectiv
congruente, atunci ele sunt congruente);
- cazul II- C.U. (dacă două triunghiuri dreptunghice au o catetă şi un
unghi ascuţit la fel aşezat faţă de catetă, respectiv congruente, atunci
ele sunt congruente);
- cazul III- I.U.( dacă două triunghiuri dreptunghice au ipotenuza şi un
unghi, diferit de unghiul drept, respectiv congruente, atunci sunt
congruente);
- cazul IV- I.C. (dacă două triunghiuri dreptunghice au ipotenuza şi o
catetă respectiv congruente, atunci ele sunt congruente).

Teoreme:
- într-un triunghi drepunghic cateta care se opune unghiului de 300 este
jumătate din ipotenuză; ipotenuza  catetă  2
- într-un triunghi drepunghic mediana din vârful unghiului drept este
jumătate din ipotenuză; ipotenuza  mediana  2
- teorema înălţimii- într-un triunghi drepunghic înălţimea este media
proporţională între segmentele determinate de ea pe ipotenuză; DM  MF  MB
- teorema catetei- într-un triunghi drepunghic o catetă este medie
proporţională între proiecţia sa pe ipotenuză şi ipotenuză; DE  EM  EF
- teorema lui Pitagora- într-un triunghi drepunghic pătratul ipotenuzei
este egal cu suma pătratelor catetelor. F
EF 2  DE 2  DF 2 M
Aria:
cat  cat ipotenuza  h d
ADEF  ADEF  e
2 2
h
cat  cat
h
ipotenuza
Funcţii trigonometrice:
D 300 f 450 600 E
[Link]ă e
sin E   1
ipotenuză d sin α 2 3
2 2 2
[Link]ălătura f
cos E  
ipotenuză d cos α 3 2 1
[Link]ă e 2 2 2
tgE  
[Link]ălătura f tg α 3
[Link]ălătura f 1 3
ctgE   3
[Link]ă e
 ctg α 3
3 1
3

[Link]- poligoane cu patru laturi.

Clasificare:
- convex;
- concav;
- încrucişat;

particulare: paralelogram, romb, dreptunghi, patrat.

încrucişat
concav
convex
Paralelogramul: patrulaterul cu laturile opuse paralele două câte două.

Proprietăţi:
- într-un paralelogram unghiurile opuse sunt congruente, iar cele
alăturate sunt suplimentare;
- într-un paralelogram laturile opuse sunt congruente două câte două;
- într-un paralelogram diagonalele se împart în părţi congruente.
Reciproca:
- dacă într-un patrulater unghiurile opuse sunt congruente, iar cele
alăturate suplimentare, atunci patrulaterul este un paralelogram;
- dacă într-un patrulater laturile opuse sunt congruente două câte două,
atunci patrulaterul este un paralelogram;
- dacă într-un patrulater două laturi opuse sunt paralele şi congruente,
atunci patrulaterul este un paralelogram;
- dacă într-un patrulater diagonalele se împart în părţi congruente, atunci
patrulaterul este un paralelogram.
C
Aria: AB· DQ= baza x h D

A Q B
Dreptunghiul: paralelogramul cu un unghi drept.
Proprietăţi:
- toate proprietăţiile paralelogramului sunt adevărate;
- într-un dreptunghi diagonalele sunt congruente;
- dreptunghiul are două axe de simetrie. D C

Aria: AB·AD= baza x înălţimea=lungimea x lăţimea

A B

Rombul : paralelogramul cu două laturi alăturate congruente.

Proprietăţi:
- toate proprietăţiile paralelogramului sunt adevărate;
- într-un romb diagonalele sunt perpendiculare şi sunt bisectoarele
unghiurilor rombului;
- diagonalele rombului sunt axe de simetrie. D
Aria: AC  BD d 1  d 2
AABCD    AB  MN  latură  h
2 2

A C

Pătratul: este derptunghiul cu două laturi alăturate congruente sau B

rombul cu un unghi drept.
Proprietăţi:
- toate proprietăţiile paralelogramului, rombului şi dreptunghiului;
- pătratul are patru axe de simetrie.
Aria: A  l 2 D C

Trapezul: patrulaterul cu două laturi opuse paralele şi două neparalele

Clasificare: B A B

P Q
- oarecare;
- dreptunghic (are un unghi de 900); M N
- isoscel (laturile neparalele congruente).
D C
Proprietăţi:
- linia mijlocie- segmentul care uneşte mijloacele laturilor neparalele ale
trapezului. Linia mijlocie a trapezului este paralelă cu bazele şi este
egală cu semisuma bazelor.
 AB  CD
MN 
2
AB  CD
PQ 
2

unde PQ este segmentul care uneşte mijloacele

diagonalelor unui trapez.

Aria:
( AB  CD )  h
AABCD 
2

Trapezul isoscel:
Proprietăţi:
- într-un trapez isoscel unghiurile de la bază sunt congruente;
- într-un trapez isoscel diagonalele sunt congruente.