ARII

1. Aria triunghiului oarecare ascuțitunghic:

a) A

BC – bază
h AD – înălțimea corespunzătoare bazei

B C
D

b
bh
A
2

Obs: în orice triunghi, aria se poate scrie în trei moduri:

A

AD, BE, CF – înălțimi

E

B C
D

AD  BC BE  AC CF  AB
AABC   
2 2 2

b) A


l1 l2
 = m  AB, AC 
l1 = AB; l2 = AC
B C

l1  l2  sin 
A
2
 Obs: în orice triunghi formula de mai sus poate fi scrisă în trei moduri

AB  AC  sin A AC  BC  sinC AB  BC  sin B

AABC   
2 2 2

c) Formula lui Heron

A
BC = a; AC = b; AB = c
c b p – semiperimetrul triunghiului
abc
B C p
a 2

A  p  p  a  p  b  p  c 

2. Aria triunghiului dreptunghic:

a) A

c1 c2
c1, c2 – lungimile celor două catete

B C
i

c1  c2
A
2

b) A
i – lungimea ipotenuzei
h h – înălțimea corespunzătoare
B C ipotenuzei
D

h i
A
2
2. Aria triunghiului dreptunghic - isoscel:

i2
A
B C 4
D

Dem:
ABC  isoscel  
  AD  mediană  BC i
AD  înăltime    AD  
2 2
ABC  dreptunghic 
AD  BC 1 i i2
AABC    i 
2 2 2 4

4. Aria triunghiului obtuzunghic:

F
a)
E
A Obs: formula este cea cunoscută:
bh
A , dar
2
necesită o atenție vizavi de cele
B C două înălțimi construite în
D
exteriorul triunghiului, dar și în
privința bazelor. Chiar dacă am
AD  BC BE  AC CF  AB
AABC    prelungit două laturi, ca baze
2 2 2
rămân laturile (neprelungite).

AB  AC  sin A AC  BC  sinC AB  BC  sin B

b) AABC   
2 2 2

Obs: și în acest caz, formula este cea cunoscută, dar în cazul unghiului obtuz
trebuie să luăm în calcul:

sin x = sin (180° – x)

5. Aria triunghiului echilateral:
A

AB = AC = BC = l
l l

B C
l

l2 3
A
4

6. Aria patrulaterului oarecare:

Obs: Nu avem o formulă specială. Tutuși:

a) putem să-l împărțim în două triunghiuri, construind una dintre diagonale.

A
D AABCD  ABAD  ABCD

C
b) putem să-l împărțim în patru triunghiuri, construind ambele diagonale.
A

D
O AABCD  AAOB  ABOC  ACOD  ADOA
B

C
c) putem s-o obținem ca o diferență dintre două arii de triunghiuri
E

D AABCD = AABE  AEDC

A B
7. Aria patrulaterului ortodiagonal (cel care are diagonalele perpendiculare)

A
AC, BD – diagonale
D B
d2 AC  BD
d1
AC = d1; BD = d2

C
d1  d 2
A
2

8. Aria paralelogramului:

a) A B
AP, AQ – înălţimi
h1
Q
D
P C

b1

AABCD = b · h = b1 · h1 = b2 · h2

b) A a B
 AB = CD = a; BC = AD = b
b  – măsura unghiului ascuţit
D C

AABCD = a · b · sin 

c) A B
S
S O
S AC, BD – diagonale
S AC  BD = {O}
D C

Ştim că: AAOB = ABOC = ACOD = ADOA = S  AABCD = 4S

 d) A B
d1 d1, d2 – cele două diagonale
O   – măsura unghiului ascuţit
d2 format de diagonale
D C

d1  d 2  sin 
AABCD 
2

9. Aria dreptunghiului:

A L B
a)
l AABCD = L · l

D C

b) A B
d d – diagonala dreptunghiului
  – măsura unghiului ascuţit
d format de diagonale
D C

d 2  sin 
AABCD 
2

10. Aria pătratului:

a) A l B
l – latura pătratului
l
AABCD = l 2
D C

b) A B

d
d2
AABCD 
2
D C
11. Aria rombului:
A
a) b=l DP – înălţime; AB – bază (b = l)
P
h
D AABCD = b · h = l · h
B

C
b) A

d1, d2 – cele două diagonale

D d1 B d1  d 2
d2 AABCD 
2

c) A
 – măsura unghiului ascuţit
l  l

D B
AABCD = l 2 · sin 

C
12. Aria trapezului:
A b B
AB – baza mică (b)
CD – baza mare (B)
h AP – înălţimea (h)

D P C

AABCD 
b  B   h Obs: Cum l. m. 
bB
 AABCD  l. m  h
2 2
 Cazul trapezului dreptunghic:
A b B
b  B   h
h Formula este aceeaşi: AABCD  , cu menţiunea
2
C că înălţimea coincide cu latura perpendiculară pe baze.
D B

Cazul trapezului isoscel şi ortodiagonal:

A B
h – înălţimea trapezului isoscel
l.m. şi 
l. m. – linia mijlocie a trapezului isoscel
h
D C
 h = l. m. - Vezi proprietatea acestui trapez

Atunci: AABCD = h2 = l. m.2

13. Aria hexagonului regulat:

A l B

R = l l Obs: Cum cele 6 triunghiuri din interiorul

hexagonului regulat sunt triunghiuri
F C echilaterale congruente 
O

E D

l 2 3 3l 2 3
 AABCDEF  6  Atriunghi echilateral  6  
4 2
14. Aria discului: 14'. Lungimea cercului:

A A
R R
B d C
O O

OA = R (raza cercului) OA = R (raza cercului)

BC = d (diametrul cercului) d = 2R

Adisc = R2 Lcerc = 2R =  d

15. Aria sectorului de cerc: 15'. Lungimea arcului de cerc

R  R
sector de cerc
A B arc de cerc

R – raza cercului
 – măsura unghiului la centru AOB

360° ............... Adisc = R2 360° .............. Lcerc = 2R

 
 .................. Asector (?)  ................. Larc (?)

R 2   2R   R  
Asector  Larc  
360 360 180