Sunteți pe pagina 1din 31

Geometria Plană

UNGHIURI
definiţie : figura geometrică obţinută prin
reunirea a două semidrepte care au
aceeaşi origine se numeşte unghi.

măsura :împărţind cercul în 360 de părţi egale,


fiecare parte este un arc de cerc cu
măsura de 1° (un grad sexagesimal) ;
submultiplii gradului sunt minutul si
secunda
1° = 60' şi 1' = 60''
măsura unghiului , cu vârful centrul
cercului , este aceeaşi cu măsura
arcului de cerc corespunzător.

unghiuri congruente : sunt unghiurile care au


aceeaşi măsura.

clasificare :
a) un unghi ( după măsura ) poate fi :
1. unghi nul măsura = 0°
2. unghi ascuţit măsura < 90°
3. unghi drept măsura = 90°
4. unghi obtuz măsura > 90°
5. unghi alungit măsura = 180°
6. unghi în jurul unui punct măsura = 360°

b) două unghiuri ( după măsura ) pot fi :


1. complementare - suma măsurilor lor este
de 90°
2. suplementare - suma măsurilor lor este
de 180°

c) doua unghiuri după aşezare pot fi :


1. adiacente - au vârf comun , o latura
comuna ,
iar celelalte laturi sunt
deoparte şi de alta laturii
comune.
2. opuse la vârf - prelungirea fiecărei laturi a
unui unghi este latura a
celuilalt unghi.

precizare : unghi propriu este acel unghi care


nu-i nul şi nici alungit.
Teoremă : unghiurile opuse la vârf sunt
congruente.

definiţie : semidreapta , cu originea în vârful


unui unghi şi care-l înjumătăţeşte
pe acesta , se numeşte bisectoarea
acelui unghi.

Teoremă : bisectoarele , a două unghiuri


adiacente suplementare
( complementare ) sunt
perpendiculare - formează un unghi
drept - ( un unghi de 45° ).
DREPTE PARALELE

definiţie : două drepte a căror intersecţie este


mulţimea vidă se numesc drepte
paralele.

T1 - două drepte intersectate de o secantă


formează unghiuri alterne interne ( sau alt.
int. , sau corespodente ) congruente ,
atunci acele drepte sunt paralele.

RT1- două drepte paralele intersectate de o


secanta formează unghiuri congruente.

T2 - două perpendiculare pe aceeaşi dreaptă


sunt paralele.

T3 - două unghiuri cu laturile respectiv


paralele sunt congruente ( când sunt de
acelaşi fel ) , sau suplementare.
T4 - două unghiuri cu laturile respectiv
perpendiculare sunt congruente ( când
sunt de acelaşi fel ) , sau suplementare.

coliniaritate - trei puncte care aparţin aceleaşi


drepte.
PARALELOGRAM

definiţie : patrulaterul la care laturile sunt


paralele se numeşte paralelogram.

definiţie : paralelogramul cu un unghi drept se


numeşte dreptunghi.

definiţie : paralelogramul cu laturile


congruente se numeşte romb.

definiţie : - dreptunghiul cu laturile congruente


se numeşte pătrat.
- rombul cu un unghi drept se
numeşte pătrat.

T1 - unghiurile ale unui paralelogram sunt


congruente , iar cele alăturate unei laturi
sunt suplementare.
T2 - laturile paralele ale paralelogramului sunt
congruente.

1RT2 - patrulaterul , care are laturile opuse


congruente ( două perechi) , este
paralelogram.

2RT2 - patrulaterul , care are două laturi


paralele şi congruente , este
paralelogram.

T3 - diagonalele paralelogramului se
înjumătăţesc.

RT3 - patrulaterul la care diagonalele se


înjumătăţesc este paralelogram.

T4 - diagonalele dreptunghiului sunt


congruente.

RT4 - paralelogramul cu diagonalele


congruente este dreptunghi.
T5 - diagonalele rombului sunt perpendiculare
şi bisectoare ale unghiurilor rombului.

RT5 - paralelogramul cu diagonalele


perpendiculare este romb.
TRAPEZ

definiţie : patrulaterul convex cu ( numai )


două laturi paralele se numeşte
trapez.

definiţie : trapezul care are laturile neparalele


congruente se numeşte trapez
isoscel.

definiţie : trapezul care are un unghi drept se


numeşte trapez dreptunghic.

T1 - în trapez , unghiurile alăturate bazelor


sunt suplementare.

T2 - în trapezul isocel , unghiurile alăturate


bazelor sunt congruente.
RT2 - trapezul , la care unghiurile alăturate
bazelor sunt congruente , este trapez
isoscel.

T3 - diagonalele trapezului isoscel sunt


congruente.

RT3 - trapezul , cu diagonalele congruente ,


este trapez isoscel.

definiţie : segmentul determinat de mijloacele


laturilor neparalele ( ale
trapezului )se numeşte linia mijlocie
a trapezului.

T4 - linia mijlocie a trapezului este paralelă cu


bazele şi lungimea ei este media
aritmetică a lungimilor bazelor.

aria trapezului : A ABCD =( B + b ) · h = MN · h


2
TRIUNGHI

definiţie : figura geometrică obţinuta din


reunirea segmentelor determinate de
trei puncte necoliniare , se numeşte
triunghi.

clasificare :
a) după felul unghiurilor :
1. - triunghi ascuţitunghic - are toate
unghiurile
ascuţite
2. - triunghi dreptunghic - are un unghi
drept
3. - triunghi obtuzunghic - are un unghi
obtuz
b) după felul laturilor :
1. triunghi SCALEN - are toate
laturile
necongruente
2. triunghi ISOCEL - are două laturi
congruente
3. triunghi ECHILATERAL - are toate
laturile
congruente
Observaţie : triunghi OARECARE este acel
triunghi ascuţitunghic şi scalen.

linii importante în triunghi :


- ÎNĂLŢIMEA - perpendiculara
din vârf pe
latura opusă

- MEDIANA - segmentul
determinat de
vârf şi de
mijlocul laturii
opuse

- MEDIATOAREA - perpendiculara
pe latură în
mijlocul ei
- BISECTOAREA - bisectoarea
unghiului
triunghiului
- LINIA MIJLOCIE - segmentul
determinat de
mijloacele a
două laturi

concurenţa liniilor importante :


H ortocentrul - punctul de
concurenţă al
înălţimilor
G centrul de greutate - punctul de
concurenţă al
medianelor
O centrul cercului circumscris - punctul de
concurenţă al
mediatoarelo
r
I centrul cercului în scris - punctul de
concurenţă al
bisectoarelor
CONGRUENŢA :
definiţie : două triunghiuri se numesc
congruente , dacă au laturile
respectiv congruente şi unghiurile
corespunzătoare lor respectiv
congruente.

cazurile de congruenţă :

a) două triunghiuri oarecare sunt congruente


dacă au
L.U.L. două laturi şi unghiul format de ele ,
sau
U.L.U. două unghiuri şi latura lor comună ,
sau
L.L.L. cele trei laturi respectiv congruente

b) două triunghiuri dreptunghice sunt


congruente dacă au :
C.C. catetele , sau
C.U. o cateta şi unghiul ascuţit alăturat , sau
I.U. ipotenuza şi un unghi ascuţit , sau
I.C. ipotenuza şi o catetă respectiv
congruente

TEOREME :

T1 - într-un triunghi isoscel , la laturi


congruente corespund unghiuri
congruente.

RT1 - dacă un triunghi are două unghiuri


congruente , atunci laturile
corespunzătoare lor sunt congruente.
T2 - într-un triunghi isoscel , bisectoarea
unghiului format de laturile congruente
este mediană , înălţime , mediatoare.

1RT2 - dacă într-un triunghi , o bisectoare este


şi mediană ( sau înălţime , sau mediatoare ) ,
atunci triunghiul este isoscel.
2RT2 - dacă într-un triunghi , o înălţime este şi
mediană (sau bisectoare , sau
mediatoare ) , atunci triunghiul este
isoscel.

T3 - într-un triunghi isoscel , înălţimile


corespunzătoare laturilor congruente , sunt
congruente.

T4 - într-un triunghi isoscel , medianele


corespunzătoare laturilor congruente , sunt
congruente.

T5 - suma măsurilor unghiurilor unui triunghi


este de 180°.

C1T5 - unghiurile ascuţite ale triunghiului


dreptunghic sunt complementare.

C2T5 - unghiurile ascuţite ale triunghiului


dreptunghic isoscel au masuri de 45°.

C3T5 - fiecare unghi al triunghiului echilateral


are măsura de 60°.
C4T5 - triunghiul isoscel care are un unghi
( oricare ) cu măsura de 60° este
triunghi echilateral.

T6 - într-un triunghi dreptunghic , cateta opusă


unghiului de 30° este jumătate din
ipotenuză.

T7 - unghiul exterior al triunghiului este egal


cu suma unghiurilor neadiacente cu el.

T8 - linia mijlocie a triunghiului este paralelă


cu latura a treia si egală cu jumătate din
ea.

T9 - mediana corespunzătoare ipotenuzei ,


unui triunghi dreptunghic , este jumătate
din ipotenuză.

T10 - o paralelă cu latura unui triunghi


determină pe celelalte laturi segmente
proporţionale ( Teorema lui Thales ).
RT10 - dacă două puncte împart două laturi ale
unui triunghi în segmente
proporţionale , atunci dreapta
determinată de cele două puncte este
paralelă cu latura a treia.

T11 - o paralelă cu o latură a unui triunghi ,


determină un nou triunghi asemenea cu
primul.

T12 - dacă două triunghiuri au unghiuri


respectiv congruente , atunci acele
triunghiuri sunt asemenea ( cazul 1 ).

T13 - dacă două triunghiuri au un unghi


respectiv congruent şi laturile care-l
formează proporţionale , atunci acele
triunghiuri sunt asemenea ( cazul 2 de
asemănare ).
T14 - dacă două triunghiuri au cele trei laturi
proporţionale , atunci acele triunghiuri
sunt asemenea ( cazul 3 ).

T15 - dacă două triunghiuri dreptunghice au


un unghi ascuţit congruent , atunci acele
triunghiuri sunt asemenea.

T16 - dacă două triunghiuri dreptunghice au


catetele proporţionale , atunci acele
triunghiuri sunt asemenea.

T17 - dacă două triunghiuri isoscele au un


unghi ( la fel aşezat ) respectiv congruent
, atunci acele triunghiuri sunt asemenea.

T18 - bisectoarea unghiului unui triunghi


împarte latura opusă în segmente
proporţionale cu laturile care formează
unghiul.

T19 - centrul de greutate al triunghiului se


găseşte pe mediană la 2/3 de vârful
triunghiului şi la 1/3 de latura opusă.
T20 - cateta este medie proporţională între
ipotenuză si proecţia ei în ipotenuză
( Teorema catetei ).

T21 - într-un triunghi dreptunghic , inalţimea


corespunzătoare ipotenuzei este medie
proporţională între segmentele
determinate de ea pe ipotenuză
( Teorema 1 a înălţimii ).

T22 - înălţimea corespunzătoare ipotenuzei


este egală cu raportul dintre produsul
catetelor şi ipotenuză ( Teorema 2 a
înălţimii ).

T23 - suma pătratelor catetelor este egală cu


pătratul ipotenuzei ( Teorema lui
Pitagora ).

T24 - în triunghi , pătratul unei laturi este


egală cu suma pătratelor celorlalte două
laturi minus ( sau plus ) de două ori
produsul lor cu cosinusul unghiului
dintre cele două laturi ( Teorema lui
Pitagora generalizată ).

T25 - în triunghi , produsul dintre oricare


latură şi înălţimea corespunzătoare ei
este aceeaşi.

T26 _ teorema lui Steward.

T27 _ teorema lui Menelaus.

T28 _ teorema lui Ceva.

ALTE RELATII
în triunghi oarecare :
lungimea înălţimii
2
AD = ha = a p ( p-a ) ( p-b ) ( p-c)
2 2 2
2
2 2(c+b)-a
lungimea medianei AM = ma = 4
2
b+c
lungimea bisectoarei AA' = ba = . bcp
( p-a )

a · ha
aria AABC = 2
AABC = p ( p-a ) ( p-b) ( p-c)
formula lui Heron

AABC = a · c · sinB
2
a·b·c
AABC =
4R
unde R = raza cercului circumscris

în triunghi echilateral :
L 3
înălţimea h=4
2
L 3
aria A= 4
CERC
definiţie : locul geometric al punctelor planului
egal depărtate de un punct al
planului ( centru ) se numeşte cerc.
raza : distanţa de la centrul cercului la un
punct al cercului.
coarda : segmentul determinat de două puncte
ale cercului.
diametru : coarda care conţine centrul cercului.

T1 - măsura unghiului înscris în cerc este


jumătate din măsura arcului de cerc
corespunzător.

- măsura unghiului cu vârful în exteriorul


cercului este jumătate din diferenţa
măsurilor arcelor corespunzătoare.
- măsura unghiului cu vârful în interiorul
cercului este jumătate din suma măsurilor
arcelor corespunzătoare.

definiţie : dreapta care are un singur punct de


intersecţie cu cercul se numeşte
tangenta la cerc.

T2 - diametrul perpendicular pe o coardă


înjumătăţeşte coarda şi pe arcul
corespunzător ei.

RT2 - dacă un diametru înjumătăţeşte o


coardă, atunci el este perpendicular pe
acea coardă.

T3 - coardele egal depărtate de centru sunt


congruente ( în acelaşi cerc , sau în cercuri
congruente ).

RT3 - coardele congruente sunt egal depărtate


de centru.
T4 - la coardele congruente corespund arce
congruente ( în acelaşi cerc , sau în cercuri
congruente ).

RT4 - la arce congruente corespund coarde


congruente ( în acelaşi cerc , sau în
cercuri congruente ).

T5 - între coarde paralele sunt arce congruente.

definiţie : patrulaterul ale cărui vârfuri sunt


puncte conciclice ( aparţin aceluiaşi
cerc ) se numeşte patrulater închis in
cerc .Patrulater inscriptibil este acel
patrulater care poate fi înscris într-
un cerc.

T6 - unghiurile opuse ale patrulaterului înscris


în cerc sunt suplementare.

RT6 - dacă două unghiuri opuse ale unui


patrulater sunt suplementare , atunci
patrulaterul este inscriptibil.
T7 - într-un patrulater înscris în cerc , unghiul
format de o latură şi o diagonală este
congruent cu unghiul format de latura
opusă şi cealaltă diagonala.

RT7 - dacă într-un patrulater , unghiul format


de o latură şi o diagonală este congruent
cu unghiul opus format de latura opusă
şi cealaltă diagonală , atunci patrulaterul
este inscriptibil.

T8 - tangentele la cerc , dintr-un punct


exterior , sunt congruente , iar dreapta
determinată de punctul exterior şi de
centrul cercului este bisectoare a
unghiului format de cele două tangente.

T9 - triunghiul dreptunghic se înscrie într-un


semicerc al cărui centru este mijlocul
ipotenuzei.

lungimea cercului L =2 π R

aria discului A= 2π R
2 π R n°
lungimea arcului de cerc l = 360°

π R n° l·R
aria sectorului de cerc As = 360° sau 2

latura şi apotema poligonului regulat înscris în


cerc în funcţie de raza
cercului
180° 180°
ln = 2 R sin n an = R cos n

3 4 6

l R 3 R 2 R
R R 2 R 3
a 2 2 2
- inegalitatea lui Ptolomeu - într-un patrulater
convex , produsul
diagonalelor este mai mic cel
mult egal cu suma produselor
dintre laturile opuse.

- T1 Ptolomeu - într-un patrulater inscriptibil ,


produsul diagonalelor este egal
cu suma produselor dintre
laturile opuse.

- T2 Ptolomeu - într-un patrulater inscriptibil


există relaţia :
AC AB · AD + CB · CD
BD = BA · BC + DA · DC

- T Pascal - într-un hexagon înscris in cerc ,


intersecţiile laturilor opuse sunt
trei puncte coliniare.
ABCDEF - inscriptibil
AC ∩ CD = { M }
AB ∩ DE = { P } => M , N , P coliniare
BC ∩ EF = { N }

- cercul lui Euler ( cercul celor 9 puncte ) -


într-un triunghi , mijloacele laturilor ,
picioarele înălţimilor şi mijloacele
segmentelor determinate de ortocentru şi
vârfurile triunghiului sunt puncte
conciclice.

 O' - centrul cercului lui Euler


este mijlocul segmentului
determinat de H - ortocentrul
triunghiului - şi de O - centrul
cercului circumscris ;
 r - raza cercului lui Euler este
jumătate din raza cercului
circumscris al triunghiului.