Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Definiţie
Clasificarea triunghiurilor
Cazuri de congruenţă
Definiţie
3
Triunghiul
este figura geometrică formată dintr-o
reuniune a trei segmente determinate
de trei puncte necolineare.
Clasificarea triunghiurilor
4
B
C
Triunghiul isoscel
6
AB=AC B C
Triunghiul echilateral
7
Are toate laturile de lungimi egale
B C
AB=AC=BC
Triunghiul ascuţitunghic
8
C
B
Triunghiul dreptunghic
9
A cateta B
Triunghiul obtuzunghic
1
0
B C
Linii importante în triunghi
1
1
Mediana
Bisectoarea
Inălţimea
Mediatoarea
Mediana
1
2
C' B'
G
B A' C
Bisectoarea
1
3
B A’
Inălţimea
1
4
AA’ A
H
C
B A’
Mediatoarea
1
5
C
B
CAZURI DE CONGRUENŢĂ
1
6
CAZURI DE CONGRUENŢĂ
TRIUNGHI DREPTUNGHIC
1
7
Mediana unui triunghi reprezintă
segmentul determinat de un vârf al
triunghiului și mijlocul laturii opuse .
С
Construirea medianei cm
С
А М В
А М В
Î
N
Ă
L
Ţ
I
M
E
А М В
Înălţimea triunghiului.
B С
Triunghi isoscel
А ÀÂÑ isoscel
ÀÂ ÀÑ
В BAZĂ С
В
АС - baza triunghiului isoscel
А С
Triunghiul, care are toate
В
laturile congruiente,
se numeşte
triunghi echilateral
А С
Triunghi echilateral
∆МNP- ∆ echilateral
MN Ξ NP Ξ MP
M N
În jocul cu biliarde se foloseşte o ramă specială sub formă de
triunghi isoscel, pentru aranjarea bilelor pe masă.
La crearea trotuarelor.
ТЕОRЕМА
Într-un triunghi isoscel
В
unghiurile de la bază
sunt congruiente
АС – baza
<А Ξ <С
А С
ТЕОRЕМА Reciprocă
Dacă un triunghi are două
В unghiuri congruiente,
atunci triunghiul este
isoscel
<А Ξ <С
АB Ξ BC
А С
∆ АBС – isoscel
∆МNP- ∆ echilateral
MN Ξ NP Ξ MP
∆МNP- ∆ echilateral
M N MN Ξ NP Ξ MP
ТЕОRЕМА
А А М С
ТЕОRЕМА
А А М С
Bisectoarea
dusă la latura
А laterală!
В
Bisectoarea
unghiului opus
bazei unui
triunghi isoscel
este totodată
înălțime,
mediană .
Bisectoarea
dusă la latura
С laterală!
ABC
Găsiţi unghiul congruient cu KDN
<АDN şi apăsăţi clic pe el.
С ADN
Bravo! KCD
D OKN
K
BKN
А OBK
В O N
Întrebare adăugătoare
Corect!
А Incorect!
С
В Verificare
Problemă. Baza tiunghiului isoscel este de două ori mai mică
decît laturile laterale. Aflaţi laturile triunghiului isoscel, dacă
perimetrul este egal cu 50 cm.
Alte proprietăţi:
Înălţimile, medianele şi
С bisectoarele în triunghiul echilateral
se intersectează într-un punct.
N D
А F В
Aflaţi АВD
triunghiul АВС - isoscel
В ВD – mediană
rezultă, ВD - bisectoare
? 400
АВD = DВС
А D С
Aflaţi DВА
А
АВD - isoscel
ВС – mediană
rezultă, ВС - bisectoare
В ? С
АВС = DВС
500
D
Aflaţi АВD
D А
? СВК - isoscel
В
ВМ – înălţime
600
30 rezultă, ВМ - bisectoare
СВМ = КВМ
СВК = АВD
С К
М
Aflaţi АВD
АВК - isoscel
D
ВС – mediană
rezultă, ВС - bisectoare
В
? АВС = КВМ
120 0
300
АВD = 1800 - 600
А К
С
Aflaţi DВА
С
АСD - isoscel
ВА – bisectoare
rezultă, ВА - înălţime
А ? В АВС = DВС
Aflaţi АВD
СКВ - isoscel
АКВ - isoscel
К ВD – mediană
rezultă, ВD - bisectoare
550 550
D KBD = ABD
700 1100 ?
С В А
Aflaţi АВD
АКВ - isoscel
СКВ - isoscel
ВD – mediană rezultă, ВD - bisectoare
К 200 200
KBD = СBD
400 ?
А С В
АВЕ = СВЕ
АВС = 810
900 900 С
А Е 90
?0 ВЕ – mediană
rezultă, ВЕ - înălţime
ВЕС = 900 FЕС = 900
F
Se dă: АВ = ВС, AE = 10cm, FEC=900,
АВС = 130030/
Aflaţi ЕВС, АС.
АВC - isoscel
ВЕ – înălţime
rezultă, ВЕ - bisectoare
В
? АВЕ = СВЕ
130030/
ЕВС = 65015/
А С
Е 900
ВЕ – înălţime
rezultă, ВЕ - mediană
АС = 2*АЕ = 20(cm)
F
ВАС = ВСА
D ВD – bisectoare
rezultă, ВF - înălţime
А F С ВD AC
Se dă: АВ=ВС, АО=ОС, ОК – bisectoarea ВОС
Aflaţi АОК
В АВС - isoscel
ВО – mediană
rezultă, ВО - înălţime
К
ОК – bisectoare
rezultă, 0
45
900
ВОК = СОК = 450
А С
О АОК = 1350
М АВО = ОВС
450 900
А О С