LINII IMPORTANTE N TRIUNGHI MEDIANA este segmentul care unete un vrf al triunghiului cu mijlocul laturii opuse.

-Medianele unui triunghi sunt concurente n centrul de greutate al triunghiului. -Centrul de greutate se afl pe fiecare median la 2/3 de vrf i 1/3 de baz, adic dac AA' este median n trABC i G este centrul de greutate, atunci AG=(2/3)AA'iGA'=(1/3)AA'. -Mediana mparte un triunghi n dou triunghiuri cu aceeai arie ( echivalente). -Centrul de greutate al unui triunghi formeaz cu vfurile triunghiului 3 triunghiuri echivalente i este singurul punct (din planul triunghiului) care are aceast proprietate, ntr-un triunghi dreptunghic, mediana corespunztoare ipotenuzei este 1/2 din ipotenuz. Dac o median a unui triunghi este 1/2 din latura corespunztoare ei, atunci triunghiul este dreptunghic .

MEDIATOAREA (unui segment) este dreapta perpendicular pe segment dus prin mijocul segmentului. -Mediatoarele laturilor unui triunghi sunt concurente; punctul lor de intersecie este centrul cercului cicumscris triunghiului (cercul care trece prin vrfurile triunghiului). -Orice punct de pe mediatoarea unui segment este egal deprtat de capetele segmentului; dac un punct este egal deprtat de dou puncte date, atunci el se afl pe mediatoarea segmentului determinat de cele dou puncte. -Centrul cercului circumscris unui triunghi dreptunghic se afl la mijocul ipotenuzei. Raza acestui cerc este 1/2 din ipotenuz. -Raza cercului circumscris unui triunghi oarecare este aria. , unde a, b, c sunt lungimile laturilor i S este

-Raza cercului circumscris unui triunghi echialteral de latur a este . -ntr-un tr echilateral, i numai n tr echilateral, mediatoarele laturilor sunt nlimi, mediane i bisectoare.

NLIMEA este perpendi-culara dus dintr-un vrf al triunghiului pe latura opus. -nlimile unui tr. sunt concurente; punctul lor de intersecie se numete ortocentrul triunghiului. Dac H este ortocentrul trABC, atunci A este ortocentrul trHBC, etc. Dac AA', BB' sunt nlimi n trABC i H este intersecia lor, atunci CHAB. -nlimea coresp. ipotenuzei unui tr dreptunghic este media geometric a proieciilor catetelor pe ipotenuz ( t. nlimii). -nlimea coresp. ipotenuzei unui tr dreptunghic este egal cu raportul dintre produsul catetelor i ipotenuz : h=(c1c2)/h.

-nlimea unui triunghi echilateral de latu a este . -Dac un triunghi are dou nlimi congruente, atunci este isoscel.

BISECTOAREA (unui unghi) este semidreapta cu originea n vrful unghiului, care mparte unghiul n dou unghiuri congruente. -Bisectoarele unui triunghi sunt concurente; punctul lor de intersecie este centrul cercului nscris n triunghi. Cercul nscris ntr-un triunghi este cercul care are centrul in interiorul triunghiului i este tangent laturilor triunghiului. -ntr-un triunghi bisectoarea oricrui unghi mparte latura opus unghiului n segmente proporionale cu laturile unghiului. (t. bisectoarei) -Orice punct de pe bisectoarea unui unghi este egal deprtat de laturile unghiului; dac un punct din interiorul unui unghi este egal deprtat de laturile unghiului ,atunci el se afl pe bisectoarea unghiului. -Raza cercului nscris ntr-un triunghi este egal cu S/p, unde S este aria triunghiului i p este semiperimetrul triunghiului. -Bisectoarea exterioar a unui unghi este bisectoarea suplementului su. Bisectoarea exterioar este perpendicular pe bisectoarea interioar.

Cazurile de asemanare ale triunghiurilor oarecare:

cazul I - U.U (doua triunghiuri sunt asemenea daca au doua unghiuri respectiv congruente); cazul II- L.U.L. (doua triunghiuri sunt asemenea daca au doua laturi respectiv proportionale si unghiurile dintre laturile proportionale sunt congruente); cazul III- L.L.L. (doua triunghiuri sunt asemenea daca au laturile respectiv proportionale).

Triunghiul oarecare: ABC Teoreme:

teorema lui Thales: o paralela dusa la

una din laturile unui triunghi, imparte celelalte doua laturi in parti proportionale;

teorema fundamentala a asemanarii: o

paralela dusa la o latura a unui triunghi formeaza cu celelalte doua, un triunghi asemenea cu primul. ABC ~AMN Aria: Triunghiul isoscel: ABC; AB= AC Proprietati:

unghiurile de la baza triunghiului isoscel

sunt congruente;

intr-un triunghi isoscel inaltimea din varf

este mediana, bisectoare, mediatoare si axa de simetrie. Aria: Triunghiul echilateral: ABC; AB= AC= BC Proprietati:

au 600;

toate unghiurile sunt congruente si

orice inaltime este mediana, bisectoare,

mediatoare si axa de simetrie. Aria: Triunghiul dreptunghic: DEF; un unghi = 900

Cazurile de congruenta:

cazul I- C.C. (daca doua triunghiuri drepunghice au catetele respectiv congruente, atunci ele sunt congruente); cazul II- C.U. (daca doua triunghiuri dreptunghice au o cateta si un unghi ascutit la fel asezat fata de cateta, respectiv congruente, atunci ele sunt congruente);
3

cazul III- I.U.( daca doua triunghiuri dreptunghice au ipotenuza si un unghi, diferit de unghiul drept, respectiv congruente, atunci sunt congruente); cazul IV- I.C. (daca doua triunghiuri dreptunghice au ipotenuza si o cateta respectiv congruente, atunci ele sunt congruente).

Teoreme:

intr-un triunghi drepunghic cateta care se opune unghiului de 300 este jumatate din ipotenuza; intr-un triunghi drepunghic mediana din varful unghiului drept este jumatate din ipotenuza; teorema inaltimii- intr-un triunghi drepunghic inaltimea este media proportionala intre segmentele determinate de ea pe ipotenuza; teorema catetei- intr-un triunghi drepunghic o cateta este medie proportionala intre proiectia sa pe ipotenuza si ipotenuza; teorema lui Pitagora- intr-un triunghi drepunghic patratul ipotenuzei este egal cu suma patratelor catetelor.