Geometrie , notiuni teoretice

2. Triunghiul

Un triunghi este una din formele fundamentale ale geometriei : un poligon format din trei laturi
care se intalnesc doua cate doua si formeaza trei unghiuri interne .

2.1 Tipuri de triunghiuri

• triunghiul echilateral – este acel triunghi care are toate laturile egale, totodată are şi
unghurile egale între ele cu masura fiecarui unghi de 60°.Triunghiul echilateral este un poligon
regulat .
• triunghiul isoscel – are două laturi egale între ele, de asemenea şi cele două unghiuri
opuse unghiului dintre laturile egale sunt congruente.
• triunghiul dreptunghic – unul dintre unghiurile triunghiului are 90 de grade.
• triunghiul obtuzunghic – unul dintre unghiurile triunghiului are măsura mai mare decât
90 de grade
• Triunghi scalen (sau oarecare) – are toate cele trei laturi (şi unghiuri) diferite.
• Triunghi ascuţitunghic – toate din unghiurile mai mici de 90° .

Linii importante în triunghi

1.Bisectoarea- este semidreapta care împarte un unghi în două unghiuri congruente;sunt

concurente în I, centrul cercului înscris in triunghi :

2. Mediatoarea- este perpendiculară pe mijlocul unei laturi ;sunt concurente în O,centrul

cercului circumscris :

3. Înălţimea-perpendiculara dintr-un vârf pe latura opusă. Cele trei perpendiculare ale

triunghiului se intersecteaza intr-un punct (H) numit ortocentrul triunghiului. Orocentul
triunghiului se gaseste in interiorul triunghiului daca triunghiul este ascutitunghic ; daca
triunghiul este obtuzunghic atunci ortocentrul (H) este pozitionat in exteriorul repectivului
triunghi :
4.Mediana- este segmentul de dreapta care uneşte un vârf al triunghiului cu mijlocul laturii
opuse.Medianele sunt concurente în G,centrul de greutate. Centrul de greutate se gaseste la 1/3
de bază şi 2/3 de vârf.

5. Linia mijlocie in triunghi este segmentul de dreapta care uneste mijloacele a doua laturi ale
unui triunghi. Este paralela cu cea de-a treia latura si masoara jumatate din lungimea acesteia.

3. Proprietati ale triunghiulilor

3.1 Triunghiul isoscel :

a) Dacă un triunghi este isoscel, atunci unghiurile de la baza sunt congruente.

b) Bisectoarea unghiului opus bazei unui triunghi isoscel este înălţime, mediană şi mediatoare.

c) Liniile corespunzatoare laturilor congruente sunt congruente;

d) Oricare ar fi un triunghi isoscel, mediatoarea bazei triunghiului este axa de simetrie a

triunghiului
3.2 Triunghiul echilateral

Triunghiul echilateral are uramatoarele proprietati :

– Prezinta trei axe de simetrie ;

- Cele trei unghiuri ale unui triunghi echilateral sunt egale si masoara fiecare 60° ;

- Laturile triunghiului echilateral au aceasi lungime ;

- Medianele,mediatoare, bisectoare şi înălţimi se confunda intre ele;

- Medianele (mediatoarele, bisectoarele si inaltimile) unui triunghi echilateral sunt congruente ;

- Mijloacele laturilor formează un alt triunghi echilateral.

Constructie geometrica

Triunghiul echilateral se construieşte folosind un compas. Se desenează un cerc de rază r, se

plasează vârful compasului într-un punct de pe cerc şi se desenează un cerc de aceeaşi rază. Cele
două cercuri se intersectează în două puncte. Prin unirea celor două centre ale cercurilor cu unul
din punctele de intersecţie se obţine un triunghi echilateral.
Formule

Presupunand ca laturile au lungimea a atunci sunt valabile urmaoarele formule :

- Perimetrul P este :

- Înalţimea h este :

- Aria A este dată de formula:

- Raza cercului circumscris ru este :

- Raza cercului inscris r triunghiului este :

ARIA unui Triunghi

Măsoara suprafaţa din interiorul celor trei laturi ale triunghiului.

1.

Aria triunghiului se calculează după forumula :

unde, notatiile anterioare reprezintă :

A — > aria triunghiului ;

b —> baza triunghiului ;

h —> înălţimea triunghiului.

2. In cazul triunghiului dreptunghic, putem calcula aria folosind formula :

3.

In cazul triunghiului obtuzunghic, înălţimea care pleacă din unghiul ascuţit, va cădea întotdeauna
pe prelungirea laturii opuse :

Segment (geometrie)

Segmentul [AB] poate fi considerat ca intersecţia semidreptelor şi

În geometrie, un segment de dreaptă este o porțiune din acea dreaptă, delimitată de
două puncte, numite extremitățile (capetele) segmentului. Astfel, segmentul delimitat de
punctele A, B (notat [AB]) este format din acele puncte ale dreptei AB, care se găsesc situate
„între” aceste puncte.
Se numește segment nul acel segment care are proprietatea că punctele care delimitează
segmentul coincid.

Două segmente sunt identice dacă au toate punctele interioare commune, (inclusiv capetele).
Semidreapta
Un punct A pe o dreaptă împarte dreapta în două părți numite semidrepte (deschise).
O semidreaptă (deschisă) de la A spre B se notează cu (AB și are desenul .
Semidreapta închisă de la A spre B se notează cu [AB și este (AB ∪ {A} , adică semidreapta
deschisă (AB și punctul A. Desenul semidreptei închise [ AB este

Ea are un capăt A și poate fi prelungită oricât de la A spre B.

Punctul A se numește originea semidreptei .
Din A pleacă sau pornește semidreapta.

Desenul semidreptei (deschise) (AB este același doar că paranteza dreaptă este înlocuită cu una
rotundă.

Unghiul
Unghiul este o figură geometrică formată din 2 semidrepte cu aceași origine.

A
C
Unghiul de vârf A și laturi [AB și [AC se notează cu .
Laturile [AB și [AC sunt semidrepte închise ce pornesc din A.

Cazurile de congruenta ale triunghiurilor OARECARE:

a) L.L.L.(latura-latura-latura): două triunghiuri sunt congruente <=>au laturile respectiv
congruente.

b) L.U.L. (latura-unghi-latura): doua triunghiuri sunt congruente <=> doua laturi ale unuia sunt
congruente cu doua laturi ale celuilalt, iar unghiurile formate de aceste laturi sunt respectiv
congruente.

c) U.L.U. sau L.U.U. (unghi-latura-unghi sau latura-unghi-unghi): doua triunghiuri sunt

congruente <=> doua unghiuri si o latura ale unuia sunt respectiv congruente cu două unghiuri si
o latură ale celuilalt.
Cazurile de congruenta ale triunghiurilor DREPTUNGHICE:
a) C.C. (cateta-cateta): doua triunghiuri dreptunghice sunt congruente <=> au catetele respectiv
congruente.

b) C.U. (cateta-unghi): două triunghiuri dreptunghice sunt congruente <=> o cateta si un unghi
ascutit ale unuia sunt respectiv congruente cu o cateta si un unghi ascutit ale celuilalt.

c) I.U. (ipotenuza-unghi): doua triunghiuri dreptunghice sunt congruente <=> au ipotenuzele

congruente si un unghi ascutit al unuia este congruent cu un unghi ascutit al celuilalt.

d) I.C. (ipotenuza-cateta): doua triunghiuri dreptunghice sunt congruente <=> au ipotenuzele

congruente si o cateta a unuia este congruenta cu o cateta a celuilalt.

Distanta dintre un punct si o dreapta

Pentru a calcula distanta care ne trebuie noua vom calcula panta dreptei d1 notata cu m1. Acum
vrem sa construim o dreapta d2 perpendiculara pe dreapta d1 care trece prin punctul A. Stim
ca m1*m2=-1 si de aici aflam usor m2 (panta dreptei d2). In acest moment avem panta dreptei d2 si
un punct care ii apartine. Avand aceste 2 informatii putem sa calculam usor ecuatia ei si punctul
de intersectie cu dreapta d1. Distanta dintre dreapta si punct va fi egala cu distanta dintre punct si
punctul de intersectie al celor 2 drepte.
De asemenea exista si o formula pt a determina distanta de la un punct la o dreapta: considerand
punctul A(x0,y0) si dreapta d:ax+by+c=0, vom avea :