Sunteți pe pagina 1din 9

Capitolul 1.

Notiuni geometrice
fundamentale
1.Puncte,drepte,plane
Punctul este cea mai simpla figura geometrica.Toate celelalte figure
geometrice sint compuse din puncte.O figura geometrica este o multime
de puncte.Doua figure geometrice sint egale daca ele sint formate din
aceleasi puncte.
Dreapta se deseneaza cu ajutorul riglei.Cu ajutorul acestui instrument
se reprezinta doar o poetiune a dreptei.Dreptele sunt nemarginite.
*Trei sau mai multe puncte ale unei drepte se numesc puncte coliniare.
Semidreapta.Orice punct O al unei drepte imparte aceasta dreapta in
doua figure,numite semidrepte.Punctul O se numeste originea
semidreptelor.
*Doua semidrepte care au originea comuna si formeaza o dreapta se numesc
semidrepte opuse.
Segmentul este o portiune a dreptei marginita la ambele capete.Punctele
care marginesc segmentul se numesc extremitatile segmentului.
* Doua segmente cu lungimi egale se numesc segmente congruente.
* Doua figure geometrice se numesc coplanar daca ele sunt incluse in
acelasi plan.

2.Poziitii relative
Doua puncte
Puncte identice sau confundate
AB
Notam:A=B
Puncte distinct
A
B
Notam:AB
Un punct si o dreapta
Punctul apartine dreptei
Notam:Ad
Punctul nu apartine dreptei
Notam:A d
Doua drepte coplanar
Drepte confundate sau coicidente
Notam:a=b
Drepte concurente sau secante

Notam:ab={M}
Drepte paralele
Notam:ab
* Doua drepte congruente care formeaza un unghi drept se numesc drepete
perpendiculare.

3.Distante in plan.Congruenta figurilor


3.1 Distante
Proprietatile distantei dintre doua puncte
1 d(A,A)=0; 2 d(A,B)=d(B,A); 3 d(A,B)d(A,C)+d(C,B).

3.2 Congruenta figurilor


* Doua figure geometrice F1 si F2 care prin suprapunere coincide se numesc
figure congruente.
* Daca F1F3 si F2F3,atunci F1F2.

4.Propozitii matematice.Axiome.Teoreme
4.1Enunturi si propozitii
* O propozitie (matematica) este un enunt despre care se poate stabili cu
certitudine ca este adevarat sau fals si care nu poate fi si adevarat ,si fals.
Daca o propozitie este adevarata,spunem ca ea are valoarea de
adevar ,,Adevar.
Daca o propozitie este falsa,spunem ca ea are valoarea de adevar
,,Fals.
* Fiecarei propozitii ii corespunde o alta propozitie,numita negatia
propozitiei date si care,de regula,se obtine din ea inserind cuvintul nu
inainte de verb.
*O propozitie si negatia ei au valori de adevar diferite.

4.2 Axiome.Teoreme
Propozitiile matematice adevarate care se admit fara demonstratii se
numesc axiome.
O propozitie matematica al carei adevar se demonstreaza se numeste
teorema.
O teorema poate fi anunta astfel:,,Daca I,atunci C.
Propozitia I se numeste ipoteza teoremei,iar C-concluzia teoremei.
Schimbind locurile ipotezei si concluziei teoremei,obtinem o noua
propozitie,numita reciproca teoremei date.Reciproca teoremei poate fi o
propozitie adevarata (adica o noua teorema) sau o propozitie falsa.Daca
reciproca teoremei date este de asemenea teorema,atunci teorema data se
mai numeste teorema directa,iar reciproca ei-teorema reciproca.
* Propozitia,,Daca I,atunci Ceste adevarata daca si numai daca este
adevarata propozitia,,Daca negatia lui C,atunci negatia lui I.

Capitolul 2.Unghiuri.Triunghiuri
1.Unghiuri.Recapitulare si completari
* Se numeste unghi figura geometrica formata din doua semidrepte cu
originea comuna.
* Un unghi ABC separa planul in doua multimi,numite interiorul unghiului.
Masura unghiului ascutit este mai mica decit 90.
Masura unghiului obtuz este cuprinsa intre 90 si 180.
Masura unghiului drept este egala cu 90.
Masura unghiului alungit este egala cu 180.
Masura unghiului nul este egala cu 0.
* Unghiurile cu masuri egale se numesc unghiuri congruente.
*Doua unghiuri coplanar se numesc unghiuri adiacente daca au virful
comun si o latura comuna,situate intre celelalte doua laturi ale unghiurilor.
* Unghiurile A si B se numesc unghiuri complenentare daca suma
masurilor lor este 90.In acest caz unghiul A este comlementul ungiului B
si reciproc.
* Unghiurile A si B se numesc unghiuri suplimentare daca suma masurilor
lor este 180.In acest caz unghiul A este suplementul unghiului B.
* Doua unghiuri se numesc unghiuri opuse la virf daca au virful comun si
laturile lor sint semidrepte opuse.
* Unghiurile opise la virf sunt conguente.

2.Triunghiul si elementele lui.Recapitulare si


completari
* Figura geometrica formata din reuniunea segmentelor[AB],[AC],[BC],unde
A,B,C sint trei puncte necoliniare se numeste triunghiul ABC.
Punctele A,B,C se numesc virfurile triunghiului,segmentele [AB],[AC],[BC]laturile triunghiului,iar unghiurile ABC,ACB,BAC-unghiurile triunghiului ABC.

Clasificarea triunghiurilor
dupa unghiuri
Triunghiul ascutitunghic are toate unghiurile ascutite.
Triunghiul dreptunghic are un unghi drept.
Triunghiul obtuzunghic are un unghi obtuz.
dupa laturi
Triunghiul scalen are laturile de lungimi diferite.

Triunghiul isoscel are doua laturi congruente.


Triunghiul ehilateral are toate laturile congruente.
*Suma masurilor unghurilor unui triunghi este 180.
* Inaltime a triunghiului se numeste segmentul determinat de un virf
al triunghiului si de punctul in care perpendiculara dusa din acest virf
intersecteaza dreapta suport a laturii opuse.
*Mediana a triunghiului se numeste segmentul determinat de un virf
al triunghiului si de mijlocul laturii opuse.
*Bisectoare a triunghiului se numeste segmentul inclus in bisectoarea
unui unghi al triunghiului si care este cuprins intre virful acesui unghi si
latura opusa.
* Doua triunghiuri se numesc congruente daca au laturile si
unghiurile respective congruente.

3.Criteriile de congruenta a triunghilor


Criteriile de congruenta a doua triunghiuri oarecare
1.Criteriul LUL(latura-unghi-latura)
Daca doua laturi si unghiul cuprins intre ele ale unui triunghi sint
respective congruente cu doua laturi si unghiul cuprins intre ele ale
altui triunghi,atunci triunghiurile sint congruente.
[AB][A1B1]
[AC][A1C1]
A A1

2.Criteriul ULU(unghi-latura- unghi)


Daca o latura si unghiurilealaturate ei ale unui triunghi sint respective
congruente cu o latura si unghiurile alaturate ei ale altui triunghi,atunci
trunghiurile sint congruente.
[AB][A1B1]
A A1
B B1

3.Criteriul LLL(Ltura-latura-latura)
Daca laturile unui triunghi sint respective congruente cu laturile altui
triunghi,atunci triunghiurile sint congruente.
[AB][A1B1]
[AC][A1C1]

[BC][B1C1]

Criteriile de congruenta a doua triunghiuri


dreptunghice
1Criteriul CC(cateta-cateta)
Daca doua triunghiuri dreptunghice au catetele respectiv
congruente,atunci triunghiurile sint congruente.
m( B)=m( B1)=90
[AB][A1B1]
[BC][B1C1]
2.Criteriul IC(ipotenuza-cateta)
Daca doua triunghiuri dreptunghice au ipotenuzele si cite o cateta
respective congruente,atunci triunghiurile sint congruente.
m( B)=m( B1)=90
[AB][A1B1]
[AC][A1C1]
3.Criteriul CU(cateta-unghi ascutit)
Daca doua triunghiuri dreptunghice au cite o cateta si un unghi ascutit
alaturat catetei respective congruente,atunci triunghiurile sint
congruente.
m( B)=m( B1)=90
[BC][B1C1]

m( C)=m( C1)
4.Criteriul IU(ipotenuza-unghi ascutit)
Daca doua triunghiuri dreptunghice au ipotenuzele si cite un unghi
ascutit respective congruente,atunci triunghiurile sint congruente.
m( B)=m( B1)=90
[AC][A1C1]
m( C)=m( C1)

4.Metoda triunghiurilor congruente


* Metoda triunghiurilor congruente se foloseste pentru a
demonstra ca doua segmente sau doua unghiuri sint
congruente.Pentru a realize demonstratia:
-cele doua segmente (sau unghiuri) se incadreaza in doua triunghiuri a
caror congruenta poate fi demonstrata cu ajutorul criteriilor
LUL,ULU,LLL;
-se considera segmentele (sau unghiurile) sint congruente daca ele
sint elemente omoloage ale triunghiurilor in care au fost incadrate.

Capitolul 3.Paralelism si
perpendicularitate
1.Drepte paralele
1.1. Drepte paralele
* Doua drepte se numesc paralele daca sint coplanar si nu au nici un
punct comun.
Axioma paralelelor(sau axioma lui Euclid)
Prin orice punct exterior unei drepte se poate construe o unica dreapta
paralela cu dreapta data.
Teorema(tranzivitatea relatiei de parallelism)
Daca doua drepte sint paralele cu a treia dreapta,atunci ele sint
paralele:

daca ac si bc,atunci ab.

1.2. Criterii de parallelism al dreptelor


* Dreapta care intersecteaza doua drepte coplanar se numeste
secanta.
Doua drepte formeaza cu o secant 8 unghiuri.

Unghiuri alterne interne


Unghiuri alterne externe
(< ,< );(<1,<2).
(<1,<2).

(< ,< );

Unghiuri interne de aceeasi parte


externe de aceeasi parte
a secantei(< ,< );(<1,<2).
,< );(<1,<2).

Unghiuri
a secantei

(<

Unghiuri corespondente
(< ,< ); (< ,< );(<1,<2);(<3,<4).
Teorema 1
Daca doua drepte formeaza cu o secanta o pereche de unghiuri alterne
interne congruente atunci:
1)celelalte doua unghiuri alterne interne sint congruente;
2)unghiurile alterne externe sint congruente;
3)unghiurile interne de aceeasi parte a secantei sint suplementare;
4)unghiurile externe de aceeasi parte a secantei sint suplimentare;
5)unghiurile corespondente sint congruente.

Teorema 2(Criteriul de parallelism a doua drepte)


Daca doua drepte formeaza cu o secanta o
perechile de unghiuri alterne interne congru-

ente,atunci dreptele sint paralele.

Teorema 3(reciproca teoremei 2)


Daca dreptele paralele formeaza cu o secanta
unghiuri alterne interne congruente.

2.Linia mijlocie a triunghiului


* Segmentul ce uneste mijloacele a doua laturi ale unui triunghi se
numeste linie mijlocie a triunghiului.
Teorema 1
Linia mijlocie a unui triunghi este paralela cu o latura a triunghiului si
are lungimea de doua ori mai mica decit lungimea acestei laturi.
Teorema 2(reciproca teoremei1)
Paralela dusa prin mijlocul unei laturi la o alta latura a triunghiului
trece prin mijlocul laturii a treia.

3.Drepte perpendiculare.
Mediatoarea segmentului
Teorema
Prin orice punct care apartine sau nu unei drepte se poate construe o unica
dreapte perpendicular pe dreapta data.
*Punctul in care perpendicular pe dreapta a,dusa din punctul
O,intersecteaza dreapta a se numeste piciorul perpendicularei duse
din punctul O pe dreapta a sau protectia ortogonala a punctului O
pe dreapta a.
*Dreapta determinate de punctul O si de orice punct a,diferit de
protectia ortogonala a punctului O pe a,se numeste oblica.
*Distanta de la punctul O la punctual a este lungimea segmentului
determinat de punctul O si de protectia ortogonala a acestuia pe
dreapta a.
*Mediatoarea unui segment este dreapta care trece prin mijlocul
segmentului si este perpendicular pe el.
Teorema
Punctele mediatoarei unui segment sint egal departate de extremitatile
acestuia.
*Mediatoarea laturilor unui triunghi sint congruente.Punctul lor de
intersectie este central cercului care trece prin virfurile acestui

triunghi.Acest cerc se numeste cerc circumscris triunghiului dat.


Pentru orice triunghi se poate construe un unic cerc circumscris
triunghiului.

4.Proprietatile bisectoarei triunghiului


Teorema 1
Orice punct al bisectoarei unui unghi este egal departat de laturile
acestuia.
Teorema 2(Reciproca teoremei 1)
Daca un punct situat intre laturile unghiului este egal departat de laturile
acestui unghi,atunci punctual apartine bisectoarei unghiului.
*Bisectoarele unghiurilor triunghiului sint concurente intr-un punct situate la aceeasi distanta de laturile unghiului.Cercul cu centrul in acest
punct si raza egala cu distant pina la laturile
triunghiului se numeste cerc inscris in acest
triunghi.

S-ar putea să vă placă și