Geometria

Planimetria
1.Unghiuri
Felurile de unghiuri
Drept Ascuţit Obtuz Nul Întins (alungit)

Propriu – care nu-i nici nul nici alungit;

Opuse la vârf Megieşe

Adiacente – care au vârful comun, o latură comună,

iar celelalte două laturi se află
de părţi diferite de latura comună.
Suplimentare – dacă suma lor este 1800 ;
Complementare – dacă suma lor este 900 .

Unghiurile formate de două drepte cu o secantă

Alterne interne: 3 şi 6, 4 şi 5;
Alterne externe: 1 şi 8, 2 şi 7;
Corespondente: 1 şi 5, 3 şi 7, 2
şi 6, 4 şi 8;
Externe de aceiaşi parte a
secantei: 1 şi 7, 2 şi 8;
Interne de aceiaşi parte a
secantei: 3 şi 5, 4 şi 6.

Două unghiuri se numesc congruente (egale) dacă ele au acelaşi număr de

grade.
Proprietăţi:
a) Dacă dreptele a şi b sunt paralele, atunci:
‫ ﻼ‬Unghiurile alterne interne
sunt congruente;
‫ ﻼ‬Unghiurile alterne externe
sunt congruente;
‫ ﻼ‬Unghiurile corespondente
sunt congruente;
‫ ﻼ‬Unghiurile interne de
aceiaşi parte a secantei
sunt suplimentare;
‫ ﻼ‬Unghiurile externe de aceiaşi parte a secantei sunt suplimentare;
şi invers.
b) Unghiurile cu laturile respectiv paralele sunt congruente.
c) Unghiurile cu laturile respectiv perpendiculare sunt congruente sau
suplimentare.

2.Triunghiuri
Poligonul cu 3 laturi se numeşte triunghi.
Felurile de triunghiuri:
‫ ﻼ‬Ascuţitunghic – care are toate unghiurile ascuţite;
‫ ﻼ‬Dreptunghic – care are un unghi drept. Laturile care formează
unghiul drept se numesc catete, iar cea opusă unghiului drept
se numeşte ipotenuză;
‫ ﻼ‬Obtuzunghic – care are un unghi obtuz;
‫ ﻼ‬Scalen – laturile căruia au lungimi diferite;
‫ ﻼ‬Isoscel – care are 2 laturi congruente numite laturi laterale. Latura a
treia se numeşte bază, iar unghiul opus bazei se numeşte vîrful
triunghiului;
 ‫ ﻼ‬Echilateral – care are toate laturile congruente. El poate fi considerat
ca şi isoscel.

Linii importante în triunghiuri:

‫ ﻼ‬Mediană – segmentul care uneşte un vîrf al triunghiului cu mijlocul
laturii opuse;
‫ ﻼ‬Bisectoare – segmentul care împarte un unghi în jumătate;
‫ ﻼ‬Înălţime – perpendiculara dusă dintr-un vîrf al triunghiului pe latura
opusă;
‫ ﻼ‬Linie mijlocie (medie) – segmentul care uneşte mijlocurile a două
laturi ale triunghiului;
‫ ﻼ‬Mediatoare – perpendiculara dusă pe mijlocul unei laturi a
triunghiului.

Mediana
Proprietăţi:
‫ ﻼ‬Toate cele trei mediane ale triunghiului se întretaie într-un punct şi-n
acest punct se împart în raportul 2:1 începând de la vîrf.
‫ ﻼ‬Punctul de intersecţie al medianelor reprezintă centrul de greutate al
unui triunghi material omogen.
‫ ﻼ‬Fiecare mediană împarte triunghiul în două triunghiuri echivalente
(cu arii egale).
‫ ﻼ‬În orice triunghi dreptunghic mediana dusă pe ipotenuză este egală
cu jumătatea ipotenuzei.
‫ ﻼ‬În orice ABC (a,b,c – lungimile laturilor triunghiului, m - mediana)
avem:
 1 1
ma  2b 2  2c 2  a 2 mb  2a 2  2c 2  b 2
2 2
1 3
mc  2a 2  2b 2  c 2 ma2  mb2  mc2  (a 2  b 2  c 2 )
2 4

Înălţimea
‫ ﻼ‬Toate cele trei înălţimi ale triunghiului se întretaie în acelaşi punct,
numit ortocentrul triunghiului. Dacă triunghiul este ascuţitunghic,
atunci ortocentrul se află în interiorul lui. Dacă triunghiul este
dreptunghic, atunci el
coincide cu vîrful
unghiului drept. Dacă
triunghiul este
obtuzunghic, atunci el
se află în exteriorul
triunghiului.

‫ ﻼ‬Teorema înălţimii.
În orice triunghi dreptunghic înălţimea dusă pe ipotenuză este media
geometrică între lungimile proiecţiilor catetelor pe ipotenuză, adică
BD  AD  DC .
‫ ﻼ‬În orice ABC avem:
2
ha  p( p  a)( p  b)( p  c)
a
2 2
hb  p( p  a)( p  b)( p  c) hc  p( p  a)( p  b)( p  c) ;
b c
𝑎+𝑏+𝑐
unde 𝑝 = 2 , p - semiperimetrul triunghiului.

Bisectoarea

‫ ﻼ‬Toate cele trei bisectoare ale triunghiului se întretaie în acelaşi

punct. Acest punct reprezintă centrul cercului înscris în triunghi.
‫ ﻼ‬Orice punct situat pe bisectoare se află la aceiaşi distanţă de laturile
unghiului respectiv.
 ‫ ﻼ‬Teorema bisectoarei. În orice triunghi fiecare bisectoare împarte
latura opusă în două segmente proporţionale cu celelalte două laturi,
adică dacă BD este bisectoare, atunci AD : DC  AB : BC.

‫ ﻼ‬În orice ABC avem:

ta  2 bcp ( p  a ) /(b  c)
tb  2 acp ( p  b) /( a  c)
tc  2 abp( p  c) /( a  b) ,
unde t a , tb , tc sunt
bisectoarele duse pe laturile
a, b, c.

‫ ﻼ‬Linia mijlocie este paralelă cu latura a treia şi este egală cu jumătate

din ea.

Mediatoarea
‫ ﻼ‬Toate cele trei mediatoare ale unui triunghi se întretaie în acelaşi
punct. Acest punct reprezintă centrul cercului circumscris
triunghiului.
‫ ﻼ‬Orice punct situat pe mediatoare este egal depărtat de capetele
segmentului.
‫ ﻼ‬Suma unghiurilor interne ale unui triunghi este egală cu 1800 .
‫ ﻼ‬Într-un triunghi dreptunghic cateta
opusă unghiului de 300 este egală cu
jumătate din ipotenuză.

‫ ﻼ‬Teorema catetei. Lungimea catetei

unui triunghi dreptunghic este media
geometrică dintre lungimea
ipotenuzei şi a proiecţiei catetei pe
ipotenuză, adică
AC  AB  AD ; BC  AB  DB .
 ‫ ﻼ‬Teorema Pitagora. În orice triunghi dreptunghic pătratul ipotenuzei
este egal cu suma pătratelor catetelor, adică c2  a 2  b2 .

‫ ﻼ‬Teorema lui Pitagora generalizată.

În orice ABC pătratul laturii
opuse unghiului ascuţit este egal
cu suma pătratelor celorlalte două
laturi „minus” îndoitul produs al
uneia din aceste două laturi cu
proiecţia celeilalte pe această
latură, adică:
AC 2  AB 2  BC2  2 AB  DB sau
BC2  AB 2  AC 2  2 AB  AD .
Dacă unghiul este obtuz, atunci îndoitul produs se adună, adică:
AC 2  AB 2  BC2  2 AB  DB .

‫ ﻼ‬Teorema sinusurilor. În orice ABC avem:

a b c
   2 R , unde R este raza cercului circumscris.
sin A sin B sin C

‫ ﻼ‬Teorema cosinusurilor.
În orice ABC avem:
a2  b2  c2  2bc  cos A c2  a2  b2  2ab  cosC
b2  a2  c2  2ac  cos B

‫ ﻼ‬Proprietăţile triunghiului isoscel:

a) Unghiurile de la bază sunt
congruente;
b) Înălţimea dusă pe bază este în
acelaşi timp şi mediană şi
bisectoare, şi invers;
c) Medianele dsuse pe laturile
laterale sunt congruente;
d) Bisectoarele duse pe laturile
laterale sunt congruente;
e) Înălţimile duse pe laturile laterale sunt congruente.
‫ ﻼ‬Unghiul format de o
latură a triunghiului
cu prelungirea laturii
vecine se numeşte
unghi exterior.
Fiecare unghi exterior
este egal cu suma
unghiurilor interne ale triunghiului, nealăturate lui, adică
1  2  3 ;

‫ ﻼ‬Criteriile de congruenţă a triunghiurilor:

a) Dacă două laturi şi unghiul dintre ele ale unui triunghi sunt
respectiv congruente cu două laturi şi unghiul dintre ele ale altui
triunghi, atunci aceste triunghiuri sunt congruente. (LUL)
b) Dacă o latură şi unghiurile alăturate ei ale unui triunghi sunt
respectiv congruente cu o latură şi unghiurile alăturate ei ale altui
triunghi, atunci aceste triunghiuri sunt congruente. (ULU)
c) Dacă cele trei laturi ale unui triunghi sunt respectiv congruente cu
cele trei laturi ale altui triunghi, atunci aceste triunghiuri sunt
congruente. (LLL)

‫ ﻼ‬Criteriile de congruenţă a triunghiurilor dreptunghice:

1. Dacă catetele unui triunghi sunt congruente cu catetele altui
triunghi. (CC)
2. Dacă o catetă şi unghiul ascuţit alăturat ei ale unui triunghi sunt
congruente cu o catetă şi unghiul ascuţit alăturat ei ale altui
triunghi. (CUAA)
3. Dacă ipotenuza şi un unghi ascuţit ale unui triunghi sunt congruente
cu ipotenuza şi un unghi ascuţit ale altui triunghi. (IUA)
4. Dacă ipotenuza şi o catetă ale unui triunghi sunt congruente cu
ipotenuza şi o catetă ale altui triunghi. (IC)

‫ ﻼ‬În orice triunghi laturii mai mari i se opune un unghi mai mare şi
invers;
‫ ﻼ‬În orice triunghi o latură este mai mică decât suma celorlalte două
laturi şi este mai mare ca modului diferenţei lor.
Definiţie: Două triunghiuri se numesc asemenea dacă laturile lor sunt
proporţionale şi unghiurile respective congruente.

‫ ﻼ‬Criteriile de asemănare a triunghiurilor:

a) Dacă două unghiuri ale unui triunghi sunt congruente cu două
unghiuri ale altui triunghi, atunci aceste triunghiuri sunt asemenea.
(UU)
b) Dacă două laturi ale unui triunghi sunt proporţionale cu două laturi
ale altui triunghi, iar unghiurile dintre ele sunt congruente, atunci
aceste triunghiuri sunt asemenea. (LUL)
c) Dacă laturile unui triunghi sunt respectiv proporţionale cu laturile
altui triunghi, atunci aceste triunghiuri sunt asemenea. (LLL)

‫ ﻼ‬Lema fundamentală a semănării. Dacă două laturi ale unui

triunghi le intersectăm cu o dreaptă paralelă cu latura a treia atunci
această dreaptă taie un triunghi asemenea cu cel iniţial.
‫ ﻼ‬Teorema lui Thales. O paralelă dusă la una din laturile unui
triunghi determină pe celelalte două laturi segmente proporţionale,
AD AE
adică ABC , DE || BC   .
DB EC
‫ ﻼ‬Dacă într-un triunghi dreptunghic ducem înălţimea pe ipotenuză,
atunci obţinem două triunghiuri asemenea cu cel iniţial.
‫ ﻼ‬Aria triunghiului.s
1 1 1
1). A  b  hb  a  ha  c  hc ;
2 2 2
1 1 1
2). A  bc sin A  ac sin B  ab sin C ;
2 2 2
3). A  p ( p  a )( p  b)( p  c) ; formula  lui  Heron
abc
4). A  ; ( R  raza  cercului circumscris )
4R
abc
5) A   r ; (r  raza  cercului inscris)
2
a2 3
6) Aechilateral  ; (a  latura)
4
ab
7). Adreptunghic  ; (a, b  catete)
2
3. Cercul
Definiţii:
‫ ﻼ‬Figura geometrică formată din
mulţimea punctelor din plan egal
depărtate de la un punct fix, numit
centru se numeşte cerc.
‫ ﻼ‬Segmentul care uneşte un punct al
cercului cu centrul se numeşte rază. De
ex.: OA;
‫ ﻼ‬Segmentul care uneşte două puncte al
cercului se numeşte coardă. De ex.:
BC;
‫ ﻼ‬Coarda care trece prin centru se numeşte diametru. De ex.: DE;
‫ ﻼ‬O porţiune a cercului se numeşte arc şi se notează prin simbolul „ 
”. De ex.:  BC;
‫ ﻼ‬Unghiul format de două raze se numeşte unghi la centru. De ex.:
DOA .
‫ ﻼ‬Unghiul format de două coarde ale aceluiaşi cerc, vîrful căruia se
află pe cerc – unghi înscris. De ex.: EDF .
‫ ﻼ‬Măsura unghiului înscris într-un cerc este egală cu jumătatea
măsurii arcului cuprins între laturile lui.
‫ ﻼ‬Dreapta care are un singur punct comun cu cercul se numeşte
tangentă la cerc.
‫ ﻼ‬Dreapta care intersectează cercul se numeşte secantă.

Proprietăţi:
‫ ﻼ‬Raza dusă în punctul de tangenţă este perpendiculară pe tangentă;
‫ ﻼ‬Măsura unghiului la centru este egală cu măsura arcului pe care el se
sprijină;
‫ ﻼ‬Măsura unghiului înscris într-un cerc este egală cu jumătatea
măsurii arcului pe care el se sprijină;
‫ ﻼ‬Unghiurile care se sprijină pe acelaşi arc al unui cerc sunt
congruente;
‫ ﻼ‬Unghiurile care se sprijină pe diametrul aceluiaşi cerc sunt drepte;
‫ ﻼ‬Unghiul format de o tangentă şi o coardă care pleacă din punctul de
tangenţă se măsoară cu jumătatea arcului subîntins de această
coardă;
‫ ﻼ‬Diametrul unui cerc care este perpendicular pe o coardă împarte
coarda şi arcul subîntins de ea în jumătate.
‫ ﻼ‬Două coarde ce se află la aceiaşi distanţă de la centru sunt
congruente;
‫ ﻼ‬Dacă două coarde ale aceluiaşi cerc sunt situate la diferite distanţe
de la centru, coarda care este mai aproape de centru este mai mare
ca cealaltă;
‫ ﻼ‬Dacă două coarde se întretaie în
interiorul unui cerc, atunci produsul
segmentelor unei coarde este egal cu
produsul segmentelor celeilalte coarde;
‫ ﻼ‬Măsura unui unghi cu vîrful în
interiorul unui cerc este egală cu
semisuma măsurilor arcelor cuprinse
între laturile unghiului şi prelungirile
m(CD)  m( AB )
laturilor lui, adică: m(COD)  ;
2
‫ ﻼ‬Mărimea unui unghi cu vîrful în exteriorul cercului şi cu laturile
secante (sau tangente, sau o secantă şi o tangentă) este egală cu
jumătatea modulului diferenţei măsurilor arcelor cuprinse între
laturile lui;
‫ ﻼ‬Teoremă (Puterea punctului în raport cu cercul): Dacă dintr-un
punct P, situat în afara unui cerc, sunt duse două secante ce
intersectează cercul în punctele A, B şi C, D, atunci
PA PB  PC  PD . Dacă este dusă o secantă şi o tangentă, atunci
PA  PB  PC 2 ;
‫( ﻼ‬produsul 𝑃𝐴 ∙ 𝑃𝐵 se numește puterea punctului în raport cu cercul
dat, și nu depinde de alegerea dreptei).
 ‫ ﻼ‬Teoremă (“ciocului de cioară”):
Cele două tangente (luate ca
segmente) construite la cerc din
același punct exterior cercului au
lungimi egale. Bisectoarea
unghiului format de aceste două
tangente trece prin centrul
cercului.
‫ ﻼ‬Aria cercului: A  R 2 ;
‫ ﻼ‬Lungimea cercului: L  2R;
R 2 n 0
‫ ﻼ‬Aria unui sector circular de n : A 
0
;
360 0
Rn 0
‫ ﻼ‬Lungimea unui arc de n 0 : L  ;
180 0
unde  este raportul dintre lungimea cercului şi diametrul său, valoarea
căruia este   3,14 , iar R este raza cercului.
4. Patrulatere înscrise și circumscrise
Definiţii:
‫ ﻼ‬Patrulaterul, vîrfurile căruia se află pe cerc, se numeşte înscris în
acest cerc, iar dacă laturile lui sunt tangente la acelaşi cerc, el se
numeşte circumscris cercului;
‫ ﻼ‬Dacă un patrulater poate fi înscris într-un cerc, el se numeşte
inscriptibil;
Proprietăţi:
‫ ﻼ‬Dacă un patrulater (convex) este înscris într-un cerc, atunci
diagonalele lui formează unghiuri congruente cu două laturi opuse
ale patrulaterului;
‫ ﻼ‬Un patrulater (convex) înscris într-un cerc are unghiurile opuse
suplimentare şi invers: un patrulater convex este inscriptibil dacă
şi numai dacă unghiurile lui opuse sunt suplimentare.
‫ ﻼ‬Pentru ca un patrulater să fie inscriptibil, este necesar și suficient ca
un unghi interior să fie congruent cu un unghi exterior de la vârful
opus lui.
‫ ﻼ‬Pentru ca un patrulater să fie inscriptibil, este necesar și suficient ca
unghiul format de o diagonală și o latură să fie congruent cu unghiul
format de latura opusă și cealaltă diagonală.
 ‫ ﻼ‬Pentru ca un patrulater să fie inscriptibil, este necesar și suficient ca
suma măsurilor unghiurilor opuse să fie egală cu 1800 .
‫ ﻼ‬Un patrulater poate fi circumscris unui cerc dacă și numai dacă
sumele lungimilor laturilor opuse sunt egale.

Poligoane înscrise
‫ ﻼ‬Lungimea laturii unui poligon regulat cu n laturi, înscris într-un cerc de
1800
rază R, se calculează după formula: 𝑙𝑛 = 2𝑅 ∙ 𝑠𝑖𝑛 ;
𝑛
1800
‫ ﻼ‬iar lungimea apotemei: 𝑎𝑛 = 𝑅 ∙ 𝑐𝑜𝑠 𝑛 .
‫ ﻼ‬Cazuri particulare:
𝑙3 = 𝑅√3 𝑙4 = 𝑅√2 𝑙6 = 𝑅
𝑅 𝑅√2 𝑅√3
𝑎3 = 𝑎4 = 𝑎6 =
2 2 2

3√3 3√3
𝐴3 = 12 𝑅 2 𝐴4 = 2𝑅 2 𝐴6 = 2 𝑅 2
Poligoane circumscrise
‫ ﻼ‬Lungimea laturii unui poligon regulat
cu n laturi, circumscris unui cerc de rază r,
se calculează după formula:
1800
𝑙𝑛 = 2𝑟 ∙ 𝑡𝑔
𝑛
(r – raza cercului înscris în poligon, 𝑙𝑛 - lungimea
laturii poligonului circumscris cercului)
Cazuri particulare:
2√3
𝑙3 = 2√3 ∙ 𝑟 𝑙4 = 2𝑟 𝑙6 = ∙𝑟
3
2𝐴∆
𝑟 = 𝑎+𝑏+𝑐 (a,b,c – laturile ∆ −lui circumscris)

5. Poligoane
Definiţii:
‫ ﻼ‬O linie frântă plană închisă se numeşte poligon;
‫ ﻼ‬Poligonul ce se află de aceiaşi parte a oricărei laturi a lui se numeşte
convex;
‫ ﻼ‬Poligonul ce se află de diferite părţi ale prelungirii căreiva laturi a
lui se numeşte neconvex (concav).
 ‫ ﻼ‬Un poligon se numeşte regulat, dacă toate laturile şi unghiurile lui
sunt congruente, dacă măcar una din condiţii nu-i îndeplinită, el se
numeşte neregulat.
‫ ﻼ‬Perpendiculara dusă din centrul unui poligon regulat pe o latură a lui
se numeşte apotemă.

Convex neconvex (concav) regulat neregulat

Proprietăţi:
‫ ﻼ‬Orice poligon regulat poate fi înscris într-un cerc şi oricărui poligon
regulat i se poate circumscrie un cerc;
‫ ﻼ‬Perimetrul unui poligon regulat cu n laturi egale cu a este P=an;
‫ ﻼ‬Aria poligonului regulat cu latura a şi apotema h este A=Ph/2;
‫ ﻼ‬Pentru a calcula aria unui poligon neregulat, el se împarte în (n–2)
triunghiuri, ducând dintr-un vîrf al lui toate diagonalele lui şi atunci
Apoligonului  A1  A2  ...  An2 ;
‫ ﻼ‬Suma măsurilor unghiurilor interne ale unui poligon convex cu n
laturi este S  1800  (n  2) ;
‫ ﻼ‬Suma măsurilor unghiurilor externe ale unui poligon convex (luate
numai într-o singură direcţie) este S  3600 ;
‫ ﻼ‬Aria proiecţiei unui poligon cu aria A, care formează un unghi  cu
un plan este A1  A  cos .
1
‫ ﻼ‬Un poligon cu n laturi are n  (n  3) diagonale.
2
6. Patrulatere
1. Paralelogram
Definiţie: Patrulaterul la care
laturile opuse sunt paralele se
numeşte paralelogram.
Proprietăţi:
‫ ﻼ‬Laturile opuse sunt congruente şi paralele;
‫ ﻼ‬Unghiurile opuse sunt congruente;
‫ ﻼ‬Diagonalele în punctul de intersecţie se înjumătăţesc;
‫ ﻼ‬Punctul de intersecţie al diagonalelor este centrul de simetrie al
paralelogramului;
‫ ﻼ‬Fiecare diagonală împarte paralelogramul în câte două triunghiuri
congruente;
‫ ﻼ‬Unghiurile alăturate unei laturi sunt suplimentare;
‫ ﻼ‬Diagonalele împart paralelogramul în 4 triunghiuri echivalente;
‫ ﻼ‬Suma pătratelor diagonalelor este egală cu suma pătratelor laturilor
lui, adică d12  d22  2  (a 2  b2 ) ;
d d  sin 
‫ ﻼ‬Aria: A  a  ha ; A  ab  sin  ; A  1 2 .
2

2. Dreptunghi
Definiţie: Paralelogramul care are un unghi drept se numeşte dreptunghi.
Proprietăţi:
‫ ﻼ‬Diagonalele sunt congruente;
‫ ﻼ‬Mediatoarea laturilor opuse este
axă de simetrie;
‫ ﻼ‬Intersecţia diagonalelor unui
dreptunghi este centrul cercului
circumscris dreptunghiului;
‫ﻼ‬ A  ab ; d  a 2  b 2 .

3. Romb
Definiţie: Paralelogramul care are
două laturi consecutive congruente
se numeşte romb.
Proprietăţi:
‫ ﻼ‬Diagonalele sunt reciproc
perpendiculare;
‫ ﻼ‬Diagonalele împart unghiurile
în jumătăţi;
‫ ﻼ‬Diagonalele sunt axele lui de simetrie;
 ‫ ﻼ‬Unghiurile opuse sunt congruente;
d d
‫ ﻼ‬Aria A  ah ; A  a 2  sin  ; A  1 2 ;
2
4. Pătrat
Definiţie: Pătratul – dreptunghiul care are toate laturile congruente sau
rombul cu toate unghiurile drepte.

Proprietăţi:
‫ ﻼ‬Unghiurile sunt drepte şi laturile congruente;
‫ ﻼ‬Diagonalele sunt congruente şi
perpendiculare;
‫ ﻼ‬Diagonalele sunt bisectoarele unghiurilor;
‫ ﻼ‬Diagonalele şi mediatoarele laturilor opuse
sunt axele de simetrie ale pătratului;
‫ ﻼ‬Intersecţia diagonalelor pătratului este
centrul cercului circumscris şi centrul cercului înscris în pătrat;
d2
‫ ﻼ‬Aria: A  a 2  , d a 2.
2
5. Trapez
Definiţie: Patrulaterul, la care două
laturi opuse, numite baze (baza mică
şi baza mare) sunt paralele, iar
celelalte două numite laturi laterale
nu sunt paralele, se numeşte trapez.

Tipurile:
- trapez general;
- trapez dreptunghic – o latură laterală este perpendiculară pe baze;
- trapez isoscel – la care laturile laterale sunt congruente.

general isoscel dreptunghic

Proprietăţi:
‫ ﻼ‬Linia medie (mijlocie) – segmentul care uneşte mijloacele laturilor
laterale;
‫ ﻼ‬Linia mijlocie a unui trapez este egală cu semisuma bazelor
trapezului m  (a  b) / 2 ;
‫ ﻼ‬Linia mijlocie a trapezului conţine mijloacele diagonalelor;
‫ ﻼ‬Distanţa dintre mijloacele diagonalelor unui trapez este egală cu
semi-diferenţa bazelor trapezului;
‫ ﻼ‬La trapezul isoscel unghiurile de la bază sunt congruente;
‫ ﻼ‬Unghiurile alăturate fiecărei laturi neparalele sunt suplimentare;
( a  b)  h
‫ ﻼ‬Aria: A   mh .
2
STEREOMETRIA
I. Poliedre
1. Prisma
Felurile:
 Oblică – muchiile laterale
sunt înclinate faţă de
bază;
 Dreaptă – muchiile
laterale sunt
perpendiculare pe baze;
 Regulată – prismă dreaptă, bazele căreia sunt
poligoane regulate.

Proprietăţi: Alat  Pl (P – perimetrul secţiunii

perpendiculare pe muchiile laterale, l – lung.
muchiei laterale);
Atot  Alat  2 Abaz ; V  Abaz  h ;
V  Asec . perp  l ;
𝐴𝑡𝑜𝑡 = 𝑃(𝑙 + 𝑟), r – raza cercului înscris în
baza prismei regulate.
2. Paralilepiped
Definiţie: Prisma, bazele căreia
sunt paralelograme.
Felurile:
 Oblic – muchiile laterale
sunt înclinate faţă de baze;
 Drept – muchiile laterale
sunt perpendiculare pe
baze;
 Dreptunghic – paralilepipedul drept, bazele
căruia sunt dreptunghiuri.
Proprietăţi:
 Feţele laterale sunt paralele şi congruente două cîte două;
 Toate cele 4 diagonale se întretaie în acelaşi punct şi se împart în
jumătăţi;
 Paralilepipedul dreptunghic care are toate muchiile congruente se
numește cub.
 La paralilepiped dreptunghic:
a) Toate cele 4 diagonale sunt
congruente;
b) Pătratul unei diagonale este egal
cu suma pătratelor celor trei
dimensiuni (lungime, lăţime,înălţime),
adică d 2  a2  b2  c2 ;
c) A  2  (ab  bc  ac) ;
d) V  abc ;
 La cub: A  6a 2 ; d  a 3 ; V  a3 .

3. Piramida
Felurile:
 Regulată – dacă baza este un poligon
regulat, iar înălţimea cade în centrul de
simetrie al bazei;
 Neregulată – dacă nu este îndeplinită
măcar o condiţie.
Teoremă: Dacă muchiile laterale ale piramidei sunt congruente, atunci
poligonul de la bază este inscriptibil și înălțimea piramidei trece prin
centrul cercului circumscris bazei.
Corolar. Dacă unghiurile formate de înălțimea piramidei și muchiile
laterale (sau unghiurile formate de muchiile laterale cu planul bazei) sunt
congruente, atunci poligonul de la bază este inscriptibil și înălțimea
piramidei trece prin centrul cercului circumscris bazei.

Th. Dacă fețele laterale ale piramidei formează cu planul bazei unghiuri
diedre congruente, atunci în poligonul de la bază poate fi înscris un cerc,
iar înălțimea piramidei trece prin centrul acestui cerc.
Corolar. Dacă înălțimea piramidei formează cu fețele laterale unghiuri
congruente, atunci în poligonul de la bază poate fi înscris un cerc, iar
înălțimea piramidei trece prin centrul acestui cerc.
Corolar. Dacă înălțimile fețelor laterale ale piramidei duse din vârful lor
comun sunt congruente, atunci în poligonul de la bază poate fi înscris un
cerc și înălțimea piramidei trece prin centrul acestui cerc.

Th. Dacă baza unei piramide este un triunghi dreptunghic, atunci

proiecția vârfului piramidei se află în mijlocul ipotenuzei din bază.
Th. Dacă un plan paralel cu baza piramidei de înălțime H intersectează o
muchie laterală a ei și distanța de la vârful piramidei la planul secant este
h, atunci planul secționează piramida după un poligon asemenea cu baza,
ℎ
coeficientul de asemănare fiind 𝐻 .
Corolar. 𝐴𝑠𝑒𝑐. : 𝐴𝐵 = ℎ2 : 𝐻 2 , unde 𝐴𝑠𝑒𝑐. – aria secțiunii, 𝐴𝐵. – aria bazei.

Proprietăţi:
 Atot  Alat  Abazei ;
 V  ( Abazei  H ) / 3 (H – înălţimea piramidei);
La piramida regulată:
 Alat  P  h / 2 (h – apotema piramidei);
 Alat  Abaz / cos (  – unghiul dintre faţa laterală şi planul bazei).
 𝐴𝐵 = 𝑟 ∙ 𝑝 (p – semiperimetrul bazei, r – raza cercului înscris în
baza piramidei)
 𝐴𝑡𝑜𝑡 = 𝑝 ∙ (ℎ + 𝑟).
4. Trunchiul de piramidă (regulată)
Definiţie: Partea piramidei cuprinsă între bază
şi un plan paralel cu baza.
Proprietăţi:
Alat  ( P  p)  h / 2 , (P, p – perimetrele
bazelor, h – apotema trunchiului);
V  H  ( AB  Ab  AB  Ab ) / 3 , (H –
înălţimea trunchiului, AB , Ab – ariile bazelor).

II. Corpuri de rotaţie

1. Cilindrul (circular drept)
Proprietăţi: Alat  2RH ;
Atot  2R  ( H  R ) ; V  R 2 H .

2. Conul (circular drept)

Proprietăţi: Alat  RG ;
Atot  R  (G  R) ; V  R2 H / 3 .

3. Trunchiul de con
(circular drept)
Proprietăţi: Alat  G( R  r ) ;
Atot  R 2  r 2  G ( R  r ) ;
V  H ( R2  r 2  Rr) / 3.

4. Sfera
Proprietăţi:
‫ ﻼ‬Orice secţiune a sferei cu un plan este
un cerc;
‫ ﻼ‬Două secţiuni egal depărtate de la
centru sunt congruente;
 ‫ ﻼ‬Dintre două secţiuni ce se află la diferite distanţe de la centru
secţiunea mai apropiată de centru este mai mare;
‫ ﻼ‬Secţiunea ce trece prin centrul sferei se numeşte cerc mare;
4
‫ ﻼ‬A  4R2 ; V  R 3 .
3

5. Calota sferică (segment sferic,

„pălăria harbuzului”)
Definiţie: Partea sferei tăiată de un plan
secant.
H
Proprietăţi: A  2RH , V  H 2 ( R  ) ,
3
(H – înălţimea calotei, R – raza sferei
respective).

6. Sectorul sferic („paraşuta”)

Definiţie: Corpul alcătuit dintr-o calotă sferică şi un con cu vîrful în
centrul sferei, baza cărui coincide cu baza calotei sferice.
Proprietăţi: A  R (2 H  2 RH  H 2 ) ;
1
A  R 2 , unde  este măsura în radiani a
2
unghiului de la centru.
V  2R2 H / 3 (H – înălţimea calotei
respective, R – raza sferei).