Prisecarux2, Apetrei Elena, UngureanuMagdalena, Cocax2, Moldovan, Anițoaiei, Bursuc

Amaliax2, Prodan Miriamx2, Găină Ana Maria, Maleșx2, Cimpoeșu, Gabor, Gavrilaș, Cocuz,
Boșca, Niță

Curs 13

Elemente de geometrie în plan. Cercul. Triunghi: tipuri de triunghiuri, cu perimetrul și ariile

corespunzătoare. Linii importante în triunghi și aplicații.Patrulatere convexe: paralelogram,
dreptunghi, romb, pătrat, trapez

Definiția 1. Cercul este locul geometric din plan al punctelor egal depărtate de un punct fix numit
centrul cercului.

Definiția 2. Raza unui cerc este un segment care unește un punct de pe cerc cu centrul cercului.
Definiția 3. Diametrul unui cerc este segmentul care unește două puncte diametral opuse de pe
cerc. Diametrul trece prin centrul cercului și este egal cu lungimea a două raze.

O O O
r d

Proprietatea 1. Diametrul unui cerc subîntinde totdeauna un unghi drept.

Definiția 4. Triunghiul este reuniunea a trei segmente care au două câte două un capăt comun,
fără a forma puncte coliniare.

Definiția 5. Porțiunea din plan cuprinsă între cele trei segmente se numește interiorul
triunghiului. Porțiunea din plan din afara celor trei segmente se numește exteriorul triunghiului.

Exteriorul
Interiorul
triunghiului
triunghiului

Definiția 6. Unghiul interior unui triunghi este unghiul format din două latură consecutive ale
triunghiului.M

N P

Definiția 7. Unghiul exterior unui triunghi este unghiul format dintr-o latură a triunghiului și
prelungirea unei laturi a triunghiului, consecutive primei laturi.

1
Observația 1. Un triunghi are 3 unghiuriinterioare. Un triunghi are 6 unghiuri exterioare. În
continuare, dacă nu se specifică tipul unghiului, atunci este vorba despre un unghi interior al
triunghiului.

Taxonomia triunghiurilor:

a)După dimensiunea laturilor:

 Triunghiul scalen (oarecare) este triunghiul cu toate laturile de dimensiuni diferite.
 Triunghiul isoscel este triunghiul cu două laturi congruente (de dimensiuni egale). Latura care
nu este congruentă cu celelalte două se numește baza triunghiului. Unghiurile interioare de la
baza triunghiului isoscel sunt congruente, deoarece, într-un triunghi, la laturi congruente se
opun unghiuri congruente, și reciproc.

 Triunghi echilateral (echi în greaca veche înseamnă egal1) este triunghiul cu toate unghiurile
congruente. Prin urmare, printr-un raționament analog celui anterior, deducem că toate
unghiurile interioare unui triunghi echilateral sunt congruente.

Proprietatea 1. Suma măsurilor unghiurilor interioare unui triunghi este de 180◦.

Proprietate: Măsura unui unghi exterior unui triunghi este egală cu suma măsurilor unghiurilor
neadiacente lui (nealăturate).

Consecința 1. Măsura unghiurilor interioare unui triunghi echilateral este de 60◦.

b) După dimensiunea unghiurilor:

 Triunghiul ascuțitunghic este triunghiul cu toate unghiurile ascuțite (cu măsura mai
mică de 90◦).

 Triunghiul dreptunghic este triunghiul cu un unghi drept (cu măsura egală cu 90◦).

 Triunghiul obtuzunghic este triunghiul cu un unghi obtuz (cu măsura mai mare de 90◦).
1
A se corela cuechinocțiul(de primăvară sau de toamnă)- perioada din an în care ziua este egală cu noaptea.

2
 Linii importante în triunghi:

Definiția 8. Mediatoarea unui segment (MD⊥BC) este dreapta care cade perpendicular pe
mijlocul segmentului. D
A

B M C

Observația 2. Orice triunghi are trei mediatoare. Aceste mediatoare sunt concurente (adică se
intersectează într-un punct unic).

Definiția 9. Punctul de concurență al mediatoarelor se numește centrul cercului circumscris

triunghiului și se notează cu O.

Observația 3. Cercul circumscris unui triunghi trece prin fiecare vârf al triunghiului. În plus,
segmentul care unește vârful triunghiului cu centrul cercului este rază (deci sunt segmente
congruente).

Proprietatea 2. Dacă două mediatoare ale unui triunghi trec prin același punct, atunci și a treia
mediatoare va trece prin același punct, numit centrul cercului circumscris triunghiului.
A

O
C

Definiția 10. Bisectoarea interioară a unui unghi este semidreapta cu originea în vârful
unghiului, care împarte unghiul în două unghiuri congruente.

B
DC

3
(AC-semidreapta AC este bisectoarea unghiului ^
BAD sau simplu, ^
A , dacă și numai dacă ^
BAC ≡
^
DAC .

Observația 4.Orice triunghi are trei bisectoare interioare. Aceste bisectoare sunt concurente
(adică se intersectează într-un punct unic).

Definiția 11. Punctul de concurență al bisectoarelor interioare se numește centrul cercului

înscris în triunghi și se notează cu I.

Observația 5. Cercul înscris în triunghi are exact un punct comun cu fiecare latură a triunghiului.
În plus, raza care trece prin acel punct este perpendiculară pe latura triunghiului. Astfel, putem
spune că latura triunghiului este tangentă la cercul înscris în triunghi (pentru că latura are un
singur punct comun cu cercul)

Proprietatea 3. Dacă două bisectoare ale unghiurilor unui triunghi trec prin același punct, atunci
și a treia bisectoare va trece prin același punct, numit centrul cercului înscris în triunghi.

Definiția 12. Înălțimea unui triunghi este semidreapta cu originea în vârful triunghiului și care
este perpendiculară pe latura opusă. A

B
C
D

Definiția 13. Punctul în care înălțimea triunghiului intersectează latura acestuia se numește
piciorul înălțimii (D).

Observația 6. Orice triunghi are trei înălțimi. Aceste înălțimi sunt concurente.

Definiția 14. Punctul de concurență al înălțimilor se numește ortocentrul2 triunghiului și se

notează cu H.

Proprietatea 4. Dacă două înălțimi ale unui triunghi trec prin același punct, atunci și a treia
înălțime va trece prin același punct, numit ortocentrul triunghiului.

Proprietatea 5. Dacă triunghiul este ascuțitunghic, atunci ortocentrul este în interiorul

triunghiului. Dacă triunghiul este dreptunghic, atunci ortocentrul triunghiului este chiar vârful
2
Ortox în greaca veche înseamnă drept. A se face analogia cu ortodoxie (credința cea dreaptă).

4
unghiului drept al triunghiului. Dacă triunghiul este obtuzunghic, atunci ortocentrul este în
exteriorul triunghiului.

Definiția 15. Mediana unui triunghi este segmentul care unește vârful triunghiului cu mijlocul
laturii opuse.Segmentul(AM) este mediana triunghiului ΔABC dacă și numai dacă (BM) ≡ (CM)
sau BM=CM.
A
B
M
C
Observația 7. Orice triunghi are trei mediane. Aceste mediane sunt concurente.

Definiția 16. Punctul de concurență al medianelor se numește centrul de greutate al triunghiului

și se notează cu G.

Proprietatea 5. Centrul de greutate al unui triunghi se află pe fiecare mediană la o treime de bază
și două treimi de vârf.

Proprietatea 5. Dacă două mediane ale unui triunghi trec prin același punct, atunci și a treia
mediană va trece prin același punct, numit centrul de greutate al triunghiului.

Proprietatea 6. Orice mediană împarte triunghiul în două triunghiuri echivalente (adică cu arii
egale AΔABD=AΔCBD). MC

D
A
B
AC
∙ BM
AΔBCD= 2 AC ∙ BM
=
2 4

AC
∙ BM
AΔABD= 2 AC ∙ BM
=
2 4

Triunghiul dreptunghic

Teoreme

1. Teorema 30◦, 60◦, 90◦

5
 Într-un triunghi dreptunghic, cateta care se opune unghiului de 30◦ este jumătate din
ipotenuză.
ΔABC T 30◦,60◦, 90◦

m(A) =90
m( ^B)=30
BC 1
C ⇒ AC = sau AC= BC
2 2

A B
2. Teorema lui Pitagora

Într-un triunghi dreptunghic, pătratul ipotenuzei este egal cu suma pătratelor catetelor.

ΔABCT. P.

m( ^
A )=90◦⇒BC2= AC2+AB2

3. Teorema înălțimii

Într-un triunghi dreptunghic, pătratul înălțimii este egal cu produsul segmentelor determinate
de înălțime pe ipotenuză.

C D

A B

ΔABCT. Î.

m( ^
A )=90◦⇒AD2= DC∙DB

AD⊥BC

4. Teorema catetei

Într-un triunghi dreptunghic, pătratul unei catete este egal cu produsul dintre ipotenuza și
proiecția acelei catete pe ipotenuză.

C D

A B
ΔABCT. C.
m( ^
A )=90◦⇒AB2= BC∙DB
AD⊥BC AC2= BC∙D

6
 Patrulatere convexe
Proprietatea 6. Suma măsurilor unghiurilor unui patrulater convex este 360◦.

Definiția 17. Paralelogramul este patrulaterul convex care are laturile opuse paralele două câte
două.

Proprietatea 7.Proprietățile paralelogramului:

1. Laturile opuse paralelogramului sunt paralele și congruente.

2. Diagonalele paralelogramului se înjumătățesc.
3. Unghiurile opuse sunt congruente.
4. Unghiurile alăturate sunt suplementare (adică au suma măsurilor egală cu 180° ).

Definiția 18. Rombul este paralelogramul cu două laturi consecutive congruente.

Proprietatea 8.Proprietățile rombului:

1. Laturile opuse rombului sunt paralele.

2. Toate laturile rombului sunt congruente.
3. Diagonalele rombului sunt perpendiculare și se înjumătățesc.
4. Unghiurile opuse rombului sunt congruente.
5. Unghiurile alăturate într-un romb sunt suplementare.

Definiția 19. Dreptunghiul este paralelogramul cu un unghi drept.

Proprietatea 9.Proprietățile dreptunghiului:

1. Laturile opuse dreptunghiului sunt paralele și congruente.

2. Laturile consecutive sunt perpendiculare
3. Diagonalele paralelogramului sunt congruente și se înjumătățesc.
4. Toate unghiurile dreptunghiului sunt congruente.

Definiția 20. Pătratul este dreptunghiul cu două laturi consecutive congruente.

Proprietatea 10.Proprietățile pătratului:

1. Laturile opuse pătratului sunt paralele.

2. Laturile consecutive ale pătratului sunt perpendiculare.
3. Diagonalele pătratului sunt congruente, perpendiculare și se înjumătățesc.
4. Toate unghiurile pătratului sunt congruente.

7
8
Aplicații

Problema 1.

Fie triunghiul ABC dreptunghic în A, în care AB=6cm, m( ^B)=60° .

a. Aflați lungimea înălțimii din A a triunghiului ABC.

9
 b. Dacă M este mijlocul ipotenuzei BC și E este simetricul lui A față de M, aflați aria
suprafeței ABEC.

Rezolvare
C E

M
D

60◦
A 6cm B
a. AD înălțimea din A a triunghiului ΔABC, deciAD⊥BC.
Triunghiul ΔABD este dreptunghic în D și are un unghi de 60° , deci al treilea unghi are 30 ° .
Vom aplica teorema 30° , 60° , 90 °.
Teorema 30° , 60° , 90 °
Într-un triunghi dreptunghic, cateta care se opune unghiului de 30° este jumătate din
ipotenuză.
ΔABD
m( ^
A )=30° T. 30° , 60° , 90 °
AB 6
m( ^
D )=90° ⇒BD= ⇒ BD= =3 cm
2 2
AB=6 cm (ipotenuza)
Aplicăm teorema lui Pitagora pentru aflarea lui AD
ΔABDT. P.
m( ^
D )=90° ⇒AB2=AD2+DB2
AB=6 cm 62=AD2+32
BD=3 cmAD=3 √ 3cm=lungimea înălțimii ΔABC.
b. Dacă M este mijlocul ipotenuzei BC și E este simetricul lui A față de M, înseamnă că
AM=ME(1). Dar M estemijlocul ipotenuzei BC, ceea ce înseamnă că BM=MC (2).

Din cele două relații deducem că diagonalele patrulaterului format ABEC se înjumătățesc, deci
ABEC este paralelogram. În plus, are un unghi drept, deci paralelogramul cu un unghi drept este
dreptunghi. Așadar ABEC este dreptungi, cu aria AABEC=Ll=AB∙ AC.

În ΔABC aplicăm teorema 30° 60° 90° :

ΔABC
m(C^ )=30° T. 30° , 60° , 90 °
BC
m( ^
A )=90° ⇒AB= ⇒BC=12 cm
2
AB=6 cm(cateta)

Aplicăm teorema lui Pitagora pentru aflarea lui AC

10
ΔABDT. P.
m( ^
A )=90° ⇒CB2=AC2+AB2
AB=6 cm122=AC2+62
BC=12cm AC=6 √ 3cm
AABEC=Ll=AB∙ AC

AABEC=6 ∙ 6 √ 3

AABEC=3 6 √ 3cm2

Problema 2.

Fie triunghiul echilateral ABC, cu AB=8cm. Din M mijlocul laturii BC, ducem ME ⊥AB, MF⊥
AC, E∈AB, F∈AC. Aflați aria și perimetrul patrulaterului AEMF.

Problema 3.

Fie ABCD un trapez isoscel cu AB ││CD, AB=6cm, CD=12cm, m( ^

ADC )=60◦

a) Aflați AD;

b) Aflați aria trapezului ABCD.

Problema 4.

Arătați că triunghiul cu lungimile laturilora,b,c care satisfac relația (1) este isoscel.

c−b a−c b−a

(1) + + =0, unde a,b,c, sunt lungimile laturile unui triunghi.
a b c

Rezolvare

Dacă a,b,c, sunt lungimile laturilor unui triunghi, atunci a,b,c au valori mai mari ca zero.

Înmulțim relația (1) cu abc sau aducem la același numitor și apoi eliminăm numitorul, obținând:

bcc-bbc+aac-acc+abb-aab=0 (2)

11
Grupăm doi câte doi termenii relației (2) și scoatem factorul comun.

bc(c-b)+aa(c-b)-a(c-b)(c+b)=0

(c-b)(bc+aa-ac-ab)=0

(c-b)[b(c-a)-a(c-a)]=0

(c-b)(c-a)(b-a)=0, așadar

 c-b=0, deci c=b, de unde deducem că triunghiul este isoscel.

 c-a=0, deci c=a, de unde deducem că triunghiul este isoscel.
 b-a=0, deci b=a, de unde deducem că triunghiul este isoscel.

Problema 5.

Demonstrați că dintre toate triunghiuriledreptunghice cu aria constantă, cel cu ipotenuza minimă

este isoscel.

Rezolvare
Metoda I.
Fietriunghiul dreptunghic care are lungimile laturilora,b,c,unde a=√ b2 +c 2esteminimă și aria
bc
constantă= .
2
Ipotenuza este minimă, când b 2+ c2este minimă. Deci (b+c)2-2bc este minimă, cum bc este
constantă. deducem că b+c este minimă. Aplicăm următoarea proprietate:
Proprietatea 11: Dintre toate numerele pozitive cu produsul constant, cele cu suma
minimăsunt cele egale.
Așadar, triunghiul nostru dreptunghic este isoscel, deoarece în baza proprietății 11, numerele b și
bc
c pozitive au produsul cinstant (din ipoteză,aria constantă= ) și suma minimă, deci b=c.
2

Metoda a II-a

Completăm triunghiul dreptunghic cu un triunghi dreptunghic congruent cu cel inițial, astfel

încât să formeze un dreptunghi. Observăm că dacă aria triunghiurilor dreptunghice este
constantă, atunci și aria dreptunghiului este constantă, deci putem aplica următoarea proprietate.
Proprietatea12: Dintre toate dreptunghiurile cu arie constantă, cel cu perimetru minim
este pătratul.
Deoarece dreptunghiul are arie constantă, perimetrul minim îl are când este pătrat.
Triunghiurile date au ipotenuza minimă, deci și perimetrul minim, așadar conform proprietății
12sunt pătrate, deci triunghiurile noastre dreptunghice sunt isoscele.
12
Problema 6.

Să se detemine perimetrul unui triunghi dreptunghic, cu arie maximă și catetele x și 3-x.

Rezolvare

Catetele triunghiului dreptunghic sunt x si 3-x, deci sunt numere pozitive, de unde deducem că x
¿0 și 3-x¿0, deci x∈ ( 0 ,3 ) .

Metoda I.

1
Aria triunghiului dreptunghic este semiprodusul catetelor. În acest caz, obținem că aria este
2
x(3-x)¿ 0 și trebuie să fie maximă. Înmulțim ecuația cu 2 pentru a scăpa de fracții. Făcând
calculele, obținem că -x2+3x¿0, care este o inecuație de gradul al doilea.

Inecuația de gradul al doilea are forma ax 2+bx+c >¿ 0 (sau ax2+bx+c <¿ 0 sau ax2+bx+c ≤ 0 sau
ax2+bx+c ≥ 0, unde a se numește coeficientul dominant).

Dacă inecuația de gradul al doilea are coeficientul dominant negativ atunci inecuația are o
valoare maximă pentru discriminantulecuației asociate Δ =0, adică atunci când soluțiile ecuației
−b−√ ∆ −b + √ ∆
de gradul al doilea asociate sunt egale ( x 1=x 2 , unde x 1= și x2 = ) și au valoarea
2a 2a
−b
x= .
2a
valoarea maximă

Dacă inecuația de gradul al doilea are coeficientul dominant pozitiv atunci inecuația are o
valoare minimă pentru discriminantul ecuației asociate Δ =0,adică atunci cînd soluțiile ecuației de
−b−√ ∆ −b + √ ∆
gradul al doilea asociate sunt egale ( x 1=x 2 , unde x 1= și x2 = ) și au valoarea x=
2a 2a
−b
.
2a

valoarea minimă

În cazul nostru concret, coeficienții sunt -1, 3 și 0, așadar obținem că

13
 −3 3
x1=x2¿ = .
−2 2

Calulăm cu teorema lui Pitagora lungimea ipotenuzei:

ΔABC T. P.
A )=90◦⇒BC2=AC2+AB2
m( ^

()()
2 2
3 3 3
AB=AC= BC2= +
2 2 2
18
BC2=
4
3 √2
BC=
2
așadar perimetrul triunghiului dreptunghic va fi PΔABC=AB+AC+BC

3 √2
PΔABC=3+
2

Metoda a II-a

3-x

Proprietatea13: Dintre toate dreptunghiurile cu perimetrul constant, cel cu arie maximă

este pătratul.

Așadar, pentru cădublul triunghiului nostru dreptunghic are perimetrul constant=6 pentru a avea
3
arie maximă, trebuie ca cele două catete să fie egale, deci x=3-x, de unde x= . Calulăm cu
2
teorema lui Pitagora lungimea ipotenuzei:

ΔABC T. P.
A )=90◦⇒BC2=AC2+AB2
m( ^

()()
2 2
3 3 3
AB=AC= BC2= +
2 2 2
18
BC2=
4
3 √2
BC=
2

14
așadarperimetrul triunghiului dreptunghic va fi PΔABC=AB+AC+BC

3 √2
PΔABC=3+ .
2

15