Clasa a VI-a

Unghiurile
1. Unghiurile alungite și unghiurile nule sunt unghiuri improprii. Oricare unghi diferit de unghiul alungit
sau de unghiul nul este unghi propriu.

2. Două unghiuri cu suma măsurilor egală cu 90 de grade se numesc unghiuri complementare (fiecare
dintre cele două unghiuri este complementul celuilalt).

3. Două unghiuri cu suma măsurilor egală cu 180 grade se numesc unghiuri suplementare (fiecare dintre
cele două unghiuri este suplementul celuilalt).

4. Dacă două unghiuri ascuțite sunt congruente, atunci și complementele lor sunt congruente.

5,Dacă două unghiuri sunt congruente, atunci și suplementele lor sunt congruente. Reciproc: Dacă două
unghiuri au suplementele congruente, atunci și ele sunt congruente.

Unghiuri adiacente; bisectoarea unui unghi

1. Două unghiuri proprii, care au

▪ același vârf,

▪ o latură comună și

▪ celelalte două laturi de o parte și de alta a dreptei suport pentru latura comună, se

numesc unghiuri adiacente.

2. Bisectoarea unui unghi propriu este semidreapta cu originea în vârful unghiului, inclusă în
interiorul unghiului şi care formează unghiuri congruente cu laturile acestuia.

. Unghiuri opuse la vârf. Unghiuri formate în jurul unui punct

1. Două unghiuri cu același vârf și cu laturile perechi de semidrepte opuse se

numesc unghiuri opuse la vârf.
2. Dacă două unghiuri sunt opuse la vârf, atunci ele sunt congruente.
 3. Trei sau mai multe unghiuri cu același vârf, fără puncte interioare comune și
care reunite cu interioarele lor dau întreg planul, se numesc unghiuri în
jurul unui punct.
4. Suma măsurilor unghiurilor formate în jurul unui punct este egală cu 360o
.

Drepte perpendiculare în plan. Mediatoarea unui segment

1. Două drepte concurente și care formează un unghi de 90 grade se

numesc drepte perpendiculare. Două drepte perpendiculare

formează patru unghiuri drepte.

2. Două drepte concurente care nu sunt perpendiculare se

numesc oblice

3.Distanța de la un punct exterior la o dreaptă este lungimea

segmentului determinat de punct și de piciorul perpendicularei din
punct pe dreaptă. Distanța de la un punct al dreptei la dreaptă este
egală cu 0.

4. Mediatoarea unui segment este dreapta

perpendiculară pe segment şi care trece prin mijlocul său.

5. Două puncte sunt simetrice în raport cu o dreaptă, numită axă

de simetrie, dacă dreapta este mediatoarea segmentului determinat

de cele două puncte.

6. Două figuri geometrice sunt simetrice în raport cu o dreaptă,

dacă simetricul fiecărui punct al unei figuri aparține celeilalte.

Drepre paralele; axioma paralelelor.

1. Două drepte din același plan, care nu au niciun punct comun, se

numesc drepte paralele
2. Axioma paralelelor (Euclid): Printr-un punct exterior unei drepte
se poate duce o unică paralelă la acea dreaptă

Criterii de parallelism
Cercul
. Fiind date un punct O și un număr pozitiv r, se numește cerc cu centrul în punctul O și

raza r mulțimea punctelor din plan aflate la distanța r față de punctul O.

Notăm C(O,r).

Elementele uni cerc sunt:

O – centrul cercului (punctul aflat la aceeași distanță de toate punctele cercului);

OC – rază a cercului (un segment determinat de centru și de un punct oarecare al cercului);

DE – coardă (segment determinat de două puncte ale cercului);

AB – diametru (coardă care conține centrul cercului); A, B – puncte diametral opuse;

– arc de cerc este o porțiune a cercului cuprinsă între două puncte ale cercului;

– semicerc este o porțiune a cercului cuprinsă între două puncte diametral opuse.

Observație: Pentru o descriere cât mai simplă, numim tot:

a) rază și distanța de la centrul cercului la un punct oarecare

al său;

b) diametru și distanța dintre două puncte ale cercului,

diametral opuse, iar aceasta este egală cu dublul razei

2.Un unghi care are vârful în centrul cercului se numește unghi la centru.
Mulțimea punctelor cercului aflate în interiorul unghiului AOB, la care adăugăm punctele A

și B, se numește arc mic al cercului și se notează . Măsura acestuia este egală cu măsura

unghiului AOB, care îl subîntinde.

Mulțimea punctelor cercului aflate în exteriorul unghiului AOB, la care adăugăm punctele A și B,

se numește arc mare al cercului și se notează , unde C este un punct al cercului aflat în
exteriorul

unghiului AOB. Măsura acestuia este egală cu 360de grade –măsura arcului . Măsura unui cerc
este de 360 de grade, iar a unui semicer este de 180 de grade.

Pozițiile unei drepte față de un cerc.

Pozițiile relative a două cercuri

Triunghiul; clasificare; perimetru

 1. Dacă A, B, C sunt trei puncte necoliniare distincte, atunci
reuniunea segmentelor AB, BC, CA se numește triunghiul ABC și se
notează ABC. Elemente:
2. ▪ Punctele A, B, C sunt vârfurile triunghiului ABC.
3. ▪ Segmentele AB, BC, CA sunt laturile triunghiului
4. ▪ , , sunt unghiurile triunghiului. Perimetrul= AB + BC + CA este
perimetrul triunghiului ABC.

Suma măsurilor unghiurilor unui triunghi

1. Teoremă: Suma măsurilor unghiurilor unui triunghi este egală cu 180 de

grade.
2. 2. Un unghi adiacent și suplementar unuia dintre unghiurile unui triunghi se
numește unghi exterior al triunghiului.
3. Teorema unghiului exterior: Măsura unui unghi exterior unui triunghi este
egală cu suma măsurilor unghiurilor triunghiului neadiacente lui.

Construcția triunghiurilor

Cazurile de constructie a unui triunghi

1. Cazul LUL (latură, unghi, latură): Este suficient să
cunoaștem măsura unui unghi (α) și lungimile (b, c) ale
laturilor care îl formează, pentru a putea construi în
mod unic triunghiul.
2. Cazul ULU (unghi, latură, unghi): Este suficient să
cunoaștem lungimea unei laturi (c) și măsurile
unghiurilor (α, β), cu vârfurile în capetele acestei laturi,
pentru a putea construi în mod unic triunghiul.
3. Cazul LLL (latură, latură, latură): Este suficient să
cunoaștem lungimile: a, b, c (cu proprietatea că cea mai
mare lungime este mai mică decât suma celorlalte), ale
laturilor unui triunghi pentru a putea construi în mod
unic triunghiul.
 Linii importante în triunghi
1. Bisectoarele unghiurilor unui triunghi sunt
concurente. Punctul lor de intersecție se notează cu I .El
se află la egală distanţă de laturile triunghiului şi este
centrul cercului înscris în triunghi.

2. Mediatoarele laturilor unui triunghi sunt

concurente. Punctul lor de intersecție se
notează cu O. El este la egală distanță de vârfurile
triunghiului şi este centrul cercului
circumscris triunghiului.

3.Un segment determinat de un vârf al unui triunghi și de

piciorul perpendicularei din acel vârf pe latura opusă se
numește înălțime a triunghiului. Dreptele care conțin
înălțimile unui triunghi sunt concurente, punctul lor de
intersecție se numește ortocentru și se notează cu H
4. Un segment determinat de un vârf al unui triunghi și de
mijlocul laturii opuse se numește mediană a
triunghiului. Medianele unui triunghi sunt concurente,
punctul lor de intersecție se numește centrul de
greutate al triunghiului și se notează cu G. Centrul de
greutate al triunghiului se află, pe fiecare mediană, la o
treime de bază și la două treimi de vârf.
. Congruența triunghiurilor oarecare

1. Două triunghiuri sunt congruente dacă au laturile și

unghiurile, respectiv congruente. Perechile de laturi sau
de unghiuri respectiv congruente se numesc laturi,
respectiv unghiuri omoloage ale triunghiurilor
congruente.
Criteriile de congruență a triunghiurilor dreptunghice
Metoda triunghiurilor congruente
Metoda triunghiurilor congruente se foloseşte pentru
stabilirea congruențelor între elementele corespunzătoare a
două triunghiuri, prin demonstrarea congruenței acestora, pe
baza definiției și a unui criteriu de congruență a triunghiurilor.

Proprietăți ale triunghiului isoscel

1. a) Dacă un triunghi este isoscel, atunci unghiurile de la bază sunt
congruente.

b) Dacă un triunghi are două unghiuri congruente, atunci el este isoscel.

 2. a) Dacă un triunghi este isoscel, atunci bisectoarea unghiului de la
vârf, mediana și înălțimea corespunzătoare bazei coincid și sunt incluse
în mediatoarea bazei.

b) Dacă, într-un triunghi, o bisectoare este și înălțime, atunci triunghiul

este isoscel.

c) Dacă, într-un triunghi, o mediatoare este și înălțime, atunci triunghiul

este isoscel.

d) Dacă, într-un triunghi, o mediană este și înălțime, atunci triunghiul

este isoscel.

3. a) Dacă un triunghi este isoscel, atunci mediatoarea corespunzătoare

bazei este axa de simetrie a triunghiului.

b) Dacă, într-un triunghi, mediatoarea unei laturi este axă de simetrie a

triunghiului, atunci triunghiul este isoscel.

Proprietăți ale triunghiului echilateral

Proprietăți ale triunghiului dreptunghic

Teorema lui Pitagora: Dacă un triunghi este dreptunghic, atunci suma

pătratelor catetelor este egală cu pătratul ipotenuzei.
Clasa a VII-a
Poligoane

Suma măsurilor unghiurilor unui patrulater convex

Paralelogramul. Definiție și proprietăți
Paralelograme particulare: dreptunghi, romb, pătrat;
proprietățile lor
Dreptunghiul
Rombul

Pătrtul
Teorema medianei într-un triunghi dreptunghic

Trapezul. Trapeze particulare

Condiții necesare și suficiente pentru ca un trapez să fie
isoscel
Linia mijlocie în triunghi. Linia mijlocie în trapez. Centrul de
greutate al unui triunghi
Calculul lungimilor unor segmente; perimetrul unui poligon
Aria paralelogramului; aria rombului
Aria triunghiului
Cercul; elemente ale cercului

Unghi la centru. Unghi înscris în cerc. Măsuri de unghiuri

Coarde congruente și arce congruente în cerc
Distanța de la centrul cercului la o coardă
Poligoane regulate înscrise în cerc