PORTOFOLIU

MATEMATICA
(GEOMETRIE)
NUME:ZAMFIR
PRENUME:ANA-MARIA
CLASA:A VI-A C
PROFESOR: CANACHE GEORGIANA

CAPITOLUL
I
DREAPTA

1.PUNCT.DREAPTA.PLAN
Punctul,dreapta si planul sunt notiuni
geometrice fundamentale ,cele mai
simple pe care nu le putem definii si le
vom descrie.
PUNCTUL
Orice multime nevida de puncte
reprezinta o figura geometrica.
Punctul poate fi descris ca urma fina
lasata de varful de creion pe foaie.
Punctele se noteaza cu litere mare:
A ,B, C, M
Punctele pot fii:
- Identice (confundante)
- Distincte

DREAPTA
Dreapta o putem descrie ca fiind
un fir de ata intins.
Dreptele se noteaza de regula cu
litere mici: a, b,c ,m dar se pot nota si
cu litere mari.
a
POZITIILE UNUI PUNCT FATA DE O
DREAPTA
1) UN PUNCT APARTINE DREPTEI
b
M

Notatie: M B
2) UN PUNCT NU APARTINE DREPTE
c
D
NOTATIE: D c
AXIOMA DREPTEI
Prin 2 puncte distincte trece o dreapta si
numai una.
A

Mai multe puncte care apatin dreptei

aceleasi drepte se numesc PUNCTE
COLINIARE.
A

A,B,C= PUNCTE COLINIARE

PLANUL

Planul se reprezinta ca un paralelogram si

se noteaza cu litere grecesti.
x
x
x

NOTATII:
1) Daca punctual A apartine planului L
atunci notam A L
2) Daca punctual A nu apartine planului
L atunci notam A L

2.

POZITIILE RELATIVE A
DOUA DREPTE

1) Drepte concurente sunt dreptele care

au un punct in comun.
2) Drepte paralele sunt dreptele care se
afla in acelasi plan (coplanare) si nu au
nici un punct in comun.

a
b

NOTATIE: a b
3) Drepte necoplanare sunt dreptele
care nu se afla in acelasi plan.

Drepte necoplanare sunt: AB si AD

3.SEMIDREAPTA
SEGMENTUL.SEMIPLAN
O semidreapta este formata din
multimea de puncte situate de
aceeasi parte a unui punct interior al
dreptei.
A

4. SEGMENT.LUNGIMEA UNUI
SEGMENT.

SEGMENTE CONGRUENTE.MIJLOCUL
UNUI SEGMENT
Pentru 2 puncte A,B segmental AB
este multimea ale carei elemente sunt
A,B si toate punctele cuprinse intre
A,B
A,B se numesc capetele segmentului

Lungimea unui segment este nr care

exprima de cate ori o unitate de
masura se cuprinde in segmentul dat.
Distanta dintre 2 pct A,B este
lungimea segmentului A,B.
SEGMENTE CONGRUENTE

Doua segmente sunt congruente daca

au aceeasi lungime.

Mijlocul unui segment este acel punct

de pe segment care imparte
segmentul in 2 segmente congruente.

SIMETRICUL UNUI PUNCT FATA DE UN

ALT PUNCT
Simetricul unui punct A fata de un
punct M este un punct B astfel incat
M devine mijlocul segmentului AB.

CAPITOLUL
II
UNGHIURI

1.UNGHI .UNGHI
NUL.UNGHI ALUNGIT
Figura geometrica formata din 2
semi-drepte cu o origine comuna
se numeste UNGHI.

NOTATII:
AOB
AOB
CLASIFICAREA UNGHIURILOR:
1) UNGHIUL CARE ARE LATURILE 2
SEMI-DREPTE IDENTICE SE
NUMESTE UNGHI NUL.
2) UNGHIUL CARE ARE LATURILE 2
SEMI-DREPTE OPUSE SE
NUMESTE UNGHI ALUNGIT

3)UN UNGHI CARE NU ESTE NUL SAU

ALUNGIT SE NUMESTE UNGHI
PROPRIU

2. MASURAREA
UNGHIURILOR.UNGHI DREPT.UNGHI
ASCUTIT.UNGHI OBTUZ.
Unitatea de masura pentru
unghiuri este gradul.

Instrumentul geometric cu care

masuram unghiurile se numeste
RAPORTOR.
Masura unui unghi este nr de grade
al unui unghi.
Clasificarea unghiurilor proprii:
1) Unghiuri ascutite :unghiurile
care au masura mai mica de 90

2) Unghiul drept este unghiul care

are masura de 90

3) Unghiul obtuz este unghiul care

are masura mai mare de 90

OBS:
1) MASURA UNUI UNGHI NUL ESTE
DE 0
2) MASURA UNUI UNGHI ALUNGIT
ESTE DE 180

3. UNGHIURI
ADIACENTE.
BISECTOAREA UNUI
UNGHI
Doua unghiuri sunt unghiuri
adiacente daca au acelasi varf, o
latura comuna si interioarele
disjuncte ( nu au puncte commune).

Bisectoarea unui ughi este semidreapta (cu varful in originea

unghiului). Interioara unghiului care
formeaza cu laturile lui unghiuri
congruente.

4. UNGHIURI COMPLEMENTARE
UNGHIURI SUPLEMENTARE
Doua unghiuri sunt
complementare daca suma lor
este de 90 de grade
Un unghi pentru celalalt se
numeste complement.
X +a=90

X=complementul lui a
X= 90-a
a=complementul lui x
a=90-x
Doua unghiuri sunt
suplementare daca suma lor
este de 180
Un unghi este pentru celalalt
suplement.
X+a=180
X=suplementul lui a
X=180-a
X+a=180
a=suplementul lui x

a=180-x
5.UNGHIURI OPUSE LA VARF
Doua unghiuri opuse la varf sunt
unghiurile care au laturile perechi de
semidrepte opuse

UNGHIURILE PUSE LA VARF SUNT

UNCHIURI CONGRUENTE
6.UNGHIURILE IN JURUL UNUI PUNCT
3 sau mai multe unghiuri care
indeplinesc conditiile:

-au acelasi varf

- au interioarele disjuncte 2 cate 2
- orice punct al planului se afla pe
laturile unghiurilor sau in interiorul lor
se numesc unghiuri in jurul unui
punct.

Suma masurilor unghiurilor in jurul

unui punct este de 360.

CAPITOLUL
III

TRIUNGHIUL

1.TRIUNGHIUL:DEFINITIE,
VARFURI LATURI,UNGHIURI.

PERIMETRUL TRIUNGHIULUI
Fie pct. A,B,C necoliniare se numeste
triunghiul ABC reuniunea segmentelor
[AB], [BC], [AC].

Perimetrul ABC= SUMA TUTUROR

LATURILOR
CLASIFICAREA TRIUNGHIURILOR DUPA
UNGHIURI

1) TRIUNGHI ASCUTITUNGHIC=
TRIUNGHIUL CARE ARE TOATE
UNGHIURILE ASCUTITE

2) TRIUNGHI DREPTUNGHIC=
TRIUNGHIUL CARE ARE UN UNGHI
DREPT

3) TRIUNGHI
OBTUZUNGHIC=TRIUNGHIUL CARE
ARE UN UNGHI OBTUZ

CLASIFICARE DUPA LATURI:

1) TRIUNGHIUL OARECARE ESTE
TRIUNGHIUL CARE ARE TOATE
LATURILE DIFERITE
2)

3) TRIUNGHIUL ISOSCEL ESTE

TRIUNGHIUL CARE ARE 2 LATURI
CONGRUENTE, LATURA DIFERITA SE
NUMESTE BAZA

4) TRIUGHIUL ECHILATERAL ESTE

TRIUNGHIUL CU TOATE LATURILE
EGALE.

LATURILE CARE SE OPUN UNGHIULUI DE

90 SE NUMESTE IPOTENUZA
UN TRIUNGHI CARE ARE CATETELE
CONGRUENTE SE NUMESTE TRIUNGHI
DREPTUNGHIC ISOSCEL
2.CONGURENTA TRIUNGHIURILOR
2 TRIUNGHIURI SUNT CONGRUENTE DACA
TOATE LATURILE LOR SUNT CONGRUENTE 2
CATE 2 SI DACA

UNGHIURILE LOR SUNT CONGRUENTE 2 CATE

2

3.CAZURI DE CONGRUENTA

1. Cazul LLL
Doua triunghiuri sunt cong. daca au lat.
cong

2.Cazul ULU
2 triunghiuri sunt congruente daca au 2
unghiuri congruente si latura cuprinsa
intre cele 2 varfuri congruente.

3.Cazul LUL
2 Triunghiuri sunt cong daca au 2 lat
cong si un unghi cuprins intre ele cong.

4. Cazul LUU
2 triunghiuri sunt cong daca au o lat
cong si 2 unghiuri congruente

4.METODA TRIUNGHIURILOR
CONGRUENTE
In rezolvarea problemei urmam cativa
pasi:
1) Datele problemei=ipotenuza
2) Cerinta problemei=concluzia
3) Rezolvarea problemei=demostratia

CAPITOLUL
IV
PERPENDICULARITATEA

1.DREPTE
PERPENDICULARE SI
DREPTE OBLICE
1) 2 Drepte concurente care formeaza un
unghi drept se numesc drepte
perpendicular.

NOTATIE: a b
3) 2 drepte concurente care nu
formeaza un unghi de 90 se numesc
drepte oblice

NOTATIE: a b

2.

DISTA
NTA DE LA UN PUNCT LA O
DREAPTA

Distanta de la un punct care nu

apartine dreptei la un punct de pe
dreapta ,este distanta de la punct
pana la piciorul perpendicularei pe
dreapta.

3.

CONG
RUENTA TRIUNGHURILOR
DREPTUNGHICE

Un triunghi dreptunghic este un triunghi

cu un unghi drept.
Laturile care formeaza unghiul drept se
numesc, catete,iar laturile care se opun
unghiului drept se numeste ipotenuza.

CAZURILE DE CONGRUENTA ALE

TRIUNGHIULUI DREPTUNGHIC
1) Cazul de congruenta catetacateta(C.C)
2 triunghiuri care au catetele
congruente sunt congruente.

2) Cazul de congruenta catetaipotenuza( C.I)

2 triughiuri dreptunghice care au
ipotenuzele sic ate o cateta congruenta
sunt triunghiuri congruente.

3) Cazul de congruenta cateta-unghi

(C.U.)
2 triunghiuri dreptunghice care au o
cateta sic ate un unghi ascutit
,congruente sunt congruente.

4) Cazul de congruenta ipotenuza-unghi

(I.U.)
2 triunghiuri dreptunghice care au
ipotenuza si un unghi ascutit
congruent ,sunt unghiuri congruente
4.MEDIATOAREA UNUI SEGMENT

Mediatarea unui segment este dreapta

perpendiculara pe segment in mijlocul
sau.
Proprietatea mediatoarei : Un punct
apartine mediatoarei unui segment
daca si numai daca are distante egale
fata de extremitatile segmentului.
OBS: Daca 2 pct diferite sunt egal
departate
de
capetele
unui
segment,atunci dreapta determinate
de ele este mediatoarea segmentului
respectiv.
TEOREMA:
Intr-un
triunghi
mediatoarele celor trei laturi sun
concurente
intr-un
punct
numit
CENTRUL CERCULUI CIRCUMSCRIS IN
TRIUNGHI.

5.

INALTIME
A IN TRIUNGHI

Inaltimea unui triunghi este segmentul

coborat perpendicular pe latura opusa.
Intr-un triunghi putem construe 3
inaltimi .acestea sunt concurente intr-un
punct ,,H ,, numit ORTOCENTRUL
TRIUNGHIULUI.

CONCURENTA INALTIMILOR INTR-UN

TRIUNGHI:
1) Triunghi ascutitunghic
2) Triunghi dreptunghic

3) Triunghi obtuzunghic

6.BISECTOAREA UNUI UNGHI

CONCURENTA BISECTOARELOR
PROPRIETATEA PUNCTULUI AFLAT PE
BISECTOARE
Bisectoarea unui ughi este semidreapta interioara unghiului care

formeaza cu laturile unghiului

,unghiuri congruente.

CONCURENTA BISECTOARELOR INTR-UN

TRIUNGHI
Intr-un triunghi se pot construi 3 bisectoare.
Intersectia bisectoarelor se noteaza cu ,,I,, si
se numeste CENTRUL CERCULUI INSCRIS IN
TRIUNGHI

TEOREMA: Un punct interior unui unghi

apartine bisectoarei unghiului daca si numai
daca este egal departat cu laturile
triunghiului.

7.MEDIANA IN TRIUNGHI
CONCURENTA MEDIANELOR INTRUN TRIUNGHI
Mediana unui triunghi este un segment
determinat de un varf al triunghiului si
mijlocul laturii opuse.

Intr-un triunghi se pot construi 3 mediane.

Medianele unui triunghi sunt
concurente.Punctul lor de concurenta se
noteaza cu ,,G,, si se numeste CENTRUL
DE GREUTATE AL TRIUNGHIULUI si se afla

in fiecare mediana la 2 treimi de varf si o

treime de baza.

8. SIMETRIA FATA DE O DREAPTA

2 puncte sunt simetrice fata de o dreapta

daca dreapta este mediatoarea
segmentului determinat de cele 2 puncte
O dreapta este axa de simetrie a unei
figure geometrice daca simetricul fiecarui
punct al figurii apartine deasemenea
acesreia.

CAPITOLUL
V
PARALELISM

1. DREPTE PARALELE
2 drepte coplanare care nu au
nici un punct in comun se
numesc drepte paralele.

NOTATIE: a b
Printr-un punct exterior dreptei se poate
duce o singura dreapta paralela la acea
dreapta.
O dreapta secant este dreapta care
intersecteaza doua drepte distincte in 2
pct. diferite
2. CRITERII DE PARALELISM
Unghiuri care se formeaza la intersectia
unei secante cu 2 drepte.

1) Unghiuri alterne interne( a.i) 3= 5

4= 6
2) Unghiuri alterne externe(a.e) 2 =
8
1= 7
3) Unghiuri corespondente: 1 = 5
2= 6
3= 7
4= 8
4) Unghiuri a.i de aceeasi parte a
secantei: 3 si 6
4 si 5
5) Unghiuri a.e de aceeasi parte a
secantei: 2 si 7
1 si 8
TEOREMA:
2 drepte paralele intersectate de o
secant formeaza:

-unghiuri a.i congruente

- unghiuri a.e congruente
-unghiuri corespondente congruente
-unghiuri interne sau externe de
aceeasi parte a secantei sunt
suplementare.
Atunci inseamna ca cele 2 drepte sunt
paralele

3. PARALELE INTERSECTATE DE
PARALELE
LINIA MIJLOCIE INTR-UN TRIUNGHI
2 unghiuri cu laturile paralele sunt
congruente sau suplementare.
2 drepte paralele care intersecteaza alte
2 drepte paralele,determina pe acestea
segmente congruente.

Intr-un triunghi linia mijlocie este

segmentul determinat de mijloacele a 2
laturi.
Intr-un triunghi linia mijlocie este
jumatate din cea de-a 3 latura si
paralele cu ea.

4. UNGHI EXTERIOR UNUI

TRIUNGHI
1) Intr-un triunghi echilateral fiecare
ughi are masura de 60.
2) In triunghiul dreptunghic suma
masurilor
unghiurilor
ascutite
este de 90
3) In triunghiul dreptunghic isoscel
masura unui unghi ascutit este de
45
Un unghi exterior unui triunghi
este un unghi adiacent cu unul
dintre unghiurile triunghiului

TEOREMA:
exterior al
egala cu
unghiuri ale

Masura unui unghi

unui triunghi este
suma celorlalte 2
triunghiului.

5. PROPRIETATILE TRIUNGHIULUI
ISOSCEL
Triunghiul isoscel este triunghiul cu 2
laturi congruente.
PROPRIETATILE:
1) Intr-un tr isoscel, unghiurile bazei
sunt congruente
Daca un triunghi are 2 unghiuri
congruente atunci tr este isoscel
2) Intr-un tr isoscel bisectoarea
unghiului format de cele 2 laturi
congruente este inclusa in inaltime
Intr-un tr isoscel inaltimea construita
din varful opus bazei contine si
bisectoarea unghiului.

3) Intr-un tr isoscel mediatoarea

corespunzatoare bazei ,contine si
mediana,bisectoarea,inaltimea
corespunzatoare bazei.
Mediatoarea corespunzatoare bazei
pleaca din varful tr.
4) In orice tr isoscel mediatoarea
corespunzatoare bazei este axa de
simetrie pentru tr
5) In tr isoscel inaltimile
corespunzatoare laturilor congruente
sunt congruente

6. PROPRIETATILE TRIUNGHIULUI
ECHILATERAL
Triunghiul echilateral este tr cu toate
laturile egale.
1) Intr-un tr echilateral toate
unghiurile sunt congruente ( 60)
2) Intr-un
echil mediana ,bisect si
inaltimea corespunzatoare unei
laturi sunt incluse in inaltime

3) Daca intr-un
sunt 2 bisect si
sunt 2 inaltimi atunci este
echilateral.
4) Daca un isoscel are un unghi de
60 atunci este echilateral.

7. PROPRIETATILE TRIUNGHIULUI
DREPTUNGHIC
Un triunghi care are un unghi drept
se numeste triunghi dreptunghic.
Un drept cu catetele cong se
numeste dreptunghic isoscel
Unghiurile ascutite ale unui tr drept
isoscel au masura de 45 fiecare
Oricare ar fi un tr drept, lungimea
medianei corespunzatoare
ipotenuzei este egala cu jumatate
din lungimea ipotenuzei.

Daca mediana unui tr are lungimea

egala cu jumatate din lungimea
laturii corespunzatoare,atunci tr este
drept si are ca ipotenuza latura
coresp medianei.
(30-60-90) Oricare ar fi un tr drept cu
masura unui unghi de 30 cateta ce
se opune acestui unghi are lungimea
egala cu jumatate din lungimea
ipotenuzei
(30-60-90) Daca o cateta a unui tr
drept are lungimea egala cu
jumatate din lungimea ipotenuzei
atunci unghiul ce se opune catetei
are masura de 30.