DREAPTA-o infinitate de puncte coliniare (nu are capete)

SEMIDREAPTA-dreapta limitată la un capăt

SEGMENTUL DE DREAPTĂ- distanța dintre două puncte sau porțiunea dintr-o dreaptă limitată la ambele
capete

PUNCTE COLINIARE- minim 3 puncte situate pe o dreaptă

Prin 3 puncte coliniare poate trece o singură dreaptă.

MIJLOCUL UNUI SEGMENT- punctul care împarte un segment în două segmente congruente (egale)

SIMETRICUL UNUI PUNCT FAȚĂ DE UN ALT PUNCT- este un punct coliniar cu primele două puncte,
situat la egală distanță față de cel de-al doilea punct menționat, pe aceiași direcție cu el dar opus acestuia

Simetricul lui A față de B este A’

1
SIMETRICUL UNUI PUNCT FAȚĂ DE O DREAPTĂ- este punctul egal distanțat față de dreapta de simetrie,
coliniar și pe aceeași direcție cu punctul inițial și punctul de perpendicularitate

A’ este simetricul lui A față de dreapta d, astfel încăt AA’ꓕd={O} și AO=OA’, unde O
devine mijlocul segmentului AA’
SEGMENTE CONGRUENTE- segmente care au aceeași lungime

LINIE SECANTĂ LA O FORMĂ GEOMETRICĂ- linie care intersectează (taie) forma geometrică respectivă
în două puncte

2
LINIE TANGENTĂ LA O FORMĂ GEOMETRICĂ- linia care atinge forma geometrică respectivă într-un
singur punct

LINII PARALELE- linii care nu se întâlnesc niciodată

LINII CONCURENTE- linii care se intersectează într-un punct

3
LINII PERPENDICULARE- linii concurente între care se formează un unghi de 90 grade.

a ꓕ b={O}, unde O=piciorul perpendicularei dusă pe dreapta a

LINII COPLANARE- linii situate în același plan

DISTANȚA DE LA UN PUNCT LA O DREAPTĂ- este perpendiculara dusă din punct pe dreapta respectivă
(distanța, calea, drumul cel mai scurt), iar punctul de intersecție se numește piciorul perpendicularei.

4
UNITĂȚI DE MĂSURĂ- SCARA UNITĂȚILOR DE MĂSURĂ
1. LUNGIME:
mm cm dm m dam hm km treapta este 10
2. ARIE:
mm2 cm2 dm2 m2 dam2 hm2 km2 treapta este 102
Alte unități de măsură pentru ARIE: 1 AR= 100m2 și 1 HECTAR (Ha)= 10000m2
3. VOLUM:
Mm3 cm3 dm3 m3 dam3 hm3 km3 treapta este 103
ml cl dl l dal hl kl treapta este 10
4. MASĂ:
mg cg dg g dag hg kg Q T treapta este 10,
cu excepția trecerii de la kg la Qintal unde treapta este 100 (ATENȚIE!)

FORMULA DE TRECERE DE LA VOLUMUL EXPRIMAT IN m3 LA VOLUMUL EXPRIMAT IN litri:

1 dm3= 1 litru
UNITĂȚI DE MĂSURĂ PENTRU TIMP:
secunda,
minutul=60sec,
ora=60min=3600sec,
ziua=24ore,
săptămâna=7zile,
luna=30/31zile=4săptămâni,
anul=355/356zile=12luni, deceniul=10ani, secolul=100ani, mileniul=1000ani

5
UNGHIUL- figura geometrică determinată de două semidrepte cu originea comună

m(<AOB)= xo
Observație: litera scrisă în mijloc indică originea (vârful) unghiului
Observație: Unghiul se măsoară în grade, minute și secunde.

TIPURI DE UNGHIURI:
UNGHIUL ASCUȚIT- unghiul cu măsura mai mică de 90 grade
UNGHIUL DREPT- unghiul cu măsura de 90 grade
UNGHIUL OBTUZ- unghiul cu măsura mai mare de 90 grade
UNGHIUL ALUNGIT- unghiul cu măsura de 180 grade

UNGHIURI CONGRUENTE- unghiuri care au aceeași măsură

<AOB≡<CQD=Xo

6
UNGHIURI ADIACENTE- unghiuri care au origine comună, o latură comună, iar laturile necomune sunt
situate de o parte și de alta a laturii comune

<AOC și <COA sunt adiacente, având originea comună O,

latura comună OC, iar laturile necomune OA și OB
UNGHIURI COMPLEMENTARE- unghiuri a căror sumă este 90o

ao+bo=90o

UNGHIURI SUPLEMENTARE- unghiuri a căror sumă este 180o

ao+bo=180o

7
UNGHIURI OPUSE LA VÂRF- perechi de unghiuri congruente care se formează la intersecția a două
drepte concurente

a∩b=> x=x și y=y

PERECHI DE UNGHIURI CONGRUENTE CARE SE FORMEAZĂ LA INTERSECȚIA A DOUĂ
DREPTE PARALELE ȘI O SECANTĂ
1. unghiuri alterne interne (obtuze sau ascuțite)

2. Unghiuri alterne externe (ascuțite sau obtuze)

8
 3. Unghiuri corespondente la stânga secantei (obtuze sau ascuțite)

4. Unghiuri corespondente la dreapta secantei (ascuțite sau obtuze)

SUMA UNGHIURILOR ÎN JURUL UNUI PUNCT 360 GRADE

9
SUMA UNGHIURILOR UNUI TRIUNGHI ESTE 180 GRADE

SUMA UNGHIURILOR UNUI PATRULATER ESTE 360 GRADE

SUMA UNGHIURILOR COMPLEMENTARE ESTE 90 GRADE

ao+bo=90o

10
SUMA UNGHIURILOR SUPLEMENTARE ESTE 180 GRADE

ao+bo=180o

SUMA UNGHIURILOR ALĂTURATE DINTR-O STRUCTURĂ FORMATĂ DIN LINII PARALELE

TĂIATE DE O SECANTĂ ESTE DE 180 GRADE.

X+Y=180 grade
SUMA UNGHIURILOR EXTERIOARE UNUI TRIUNGHI este de 360 grade.

11
PERIMETRUL UNEI FORME GEOMETRICE- suma tuturor laturilor unei forme geometrice.

P=a+b+c+d+e
TRIUNGHIUL este figura geometrică care are 3 laturi si 3 unghiuri.
TREI PUNCTE NECOLINIARE determină un triunghi.
TRIUNGHIUL OARECARE- triunghiul cu laturile și unghiurile diferite
TRIUNGHIUL ISOSCEL-triunghiul cu două laturi și două unghiuri egale
TRIUNGHIUL ECHILATERAL- triunghiul cu toate laturile egale și toate unghiurile de 60 grade.
TRIUNGHIUL DREPTUNGHIC- triunghiul care are un unghi drept, două catete și o ipotenuză
TRIUNGHIUL ASCUȚITUNGHIC- triunghiul cu toate unghiurile ascuțite
TRIUNGHIUL OBTUZUNGHIC- triunghiul cu un unghi obtuz
UNGHI EXTERIOR UNUI TRIUNGHI- unghiul adiacent triunghiului, determinat de o latură și prelungirea
laturii vecine
SUMA UNGHIURILOR EXTERIOARE UNUI TRIUNGHI ESTE DE 360 GRADE.

12
BISECTOAREA UNUI UNGHI- semidreapta cu originea în vârful unghiului, care împarte unghiul în două
unghiuri congruente.

OC= BISECTOARE LUI AOB => AOC=BOC=AOB:2

PUNCTUL DE INTERSECȚIE AL BISECTOARELOR- este centru cercului înscris în triunghi

13
PROPRIETATEA PUNCTELOR DE PE BISECTOARE- punctele situate pe bisectoare sunt egal distanțate de
laturile unghiului

MEDIATOAREA- perpendiculara dusă pe mijlocul unui segment

PUNCTUL DE INTERSECȚIE AL MEDIATOARELOR- este centrul cercului circumscris triunghiului

14
PROPRIETATEA PUNCTELOR DE PE MEDIATOARE- toate punctele de pe mediatoare sunt egal distanțate
față de capetele segmentului și formează împreună cu acestea triunghiuri isoscele

MEDIANA- linia care unește vârful unui segment cu mijlocul laturii opuse

PUNCTUL DE INTERSECȚIE AL MEDIANELOR- se notează cu G și se numește centrul de greutate al

triunghiului, fiind situat la o treime față de bază și două treimi față de vârf.

15
INFLUENȚA MEDIANEI ASUPRA ARIEI- mediana împarte aria unui triunghi în două triunghiuri cu arie
egală cu jumătate din aria triunghiului inițial

ÎNĂLȚIMEA- perpendiculara dusă din vârful unui triunghi pe latura opusă

PUNCTUL DE INTERSECȚIE AL ÎNĂLȚIMILOR- se numește ortocentru.

LINIA MIJLOCIE- linia care unește mijloacele a două laturi, este paralelă cu cea de-a treia latură(baza) și este
jumătate din aceasta. ( L.M.=bază/2)

16
TRIUNGHIUL ISOSCEL
- triunghiul care are două laturi egale
- două unghiuri egale, alăturate bazei
- bisectoarea corespunzătoare bazei este în același timp mediană, mediatoare și înălțime
𝑏∙ℎ
-aria 𝐴 = 2

TRIUNGHIUL ECHILATERAL- este triunghiul isoscel cu un unghi de 60 grade

-are toate laturile egale
-are toate unghiurile egale cu 60 grade
-toate bisectoarele sunt mediane, mediatoare și înălțimi
𝑙 2 √3
-aria 𝐴 = 4

𝑙 √3
-înălțimea ℎ = 2

𝑙 √3 ℎ
-apotema 𝑎𝑝 = 6
=3

APOTEMA (ap)- distanța (perpendiculara) dusă din centrul formei geometrice la una din laturi
17
TRIUNGHIUL OARECARE
-are toate laturile diferite
-are toate unghiurile diferite
𝑏∙ℎ
-aria 𝐴 = 2
(aria este produsul dintre baza triunghiului și înălțimea corespunzătoare bazei)
𝑙1∗𝑙2∗sin(𝑙1;𝑙2)
𝐴= 2

𝐴𝐻𝑒𝑟𝑜𝑛 = √𝑝(𝑝 − 𝑎)(𝑝 − 𝑏)(𝑝 − 𝑐)

𝑎+𝑏+𝑐
𝑢𝑛𝑑𝑒 𝑝 = 2
(semiperimetrul triunghiului cu laturile a, b și c)

A=(l.m.)*h (produsul dintre linia mijlocie și înălțime)

-aria triunghiului în funcție de mediană= suma ariilor triunghiurilor formate de mediană (fiecare triunghi mic
are are egală cu jumătate din aria triunghiului mare)

TRIUNGHIUL DREPTUNGHIC
-are un unghi de 90 grade
-are două catete care formează unghiul de 90 grade
-are o ipotenuză care se opune unghiului de 90 grade
𝐶1∗𝐶2
-aria 𝐴 = 2
𝐶1∗𝐶2
-înălțimea ℎ = 𝑖𝑝

𝑖𝑝
-mediana corespunzătoare ipotenuzei: 𝑚𝑒𝑑 = 2

TEOREMA 30-60-90: într-un triunghi dreptunghic, dacă un unghi este 60 grade atunci celălalt unghi este de 30
grade sau dacă un unghi este de 30 grade atunci celălalt unghi este de 60 grade.
18
TEOREMA UNGHIULUI DE 30 GRADE: într-un triunghi dreptunghic, cateta care se opune unghiului de 30
grade este jumătate din ipotenuză.

𝑖𝑝
𝐶𝑜𝑝30° = 2

19
TEOREMA MEDIANEI: într-un triunghi dreptunghic, mediana corespunzătoare ipotenuzei este jumătate din
ipotenuză

𝑖𝑝
𝑚𝑒𝑑𝑖𝑎𝑛𝑎 = 2

TRIUNGHIUL DREPTUNGHIC ISOSCEL (TEOREMA 45-90-45): într-un triunghi dreptunghic isoscel cele
două unghiuri congruente sunt de 45 grade, iar ipotenuza este egală
cu produsul dintre o catetă și radical din 2.
𝐼𝑃 = 𝐶√2

FORMULA DE DEFINIȚIE A ÎNĂLȚIMII ÎN TRIUNGHIUL DREPTUNGHIC:

𝑐1∗𝑐2
ℎ=
𝑖𝑝

TEOREMA LUI PITAGORA ÎN TRIUNGHIUL DREPTUNGHIC: 𝑖𝑝2 = 𝐶12 + 𝐶22

RECIPROCA TEOREMEI LUI PITAGORA:
dacă se verifică Teorema lui Pitagora 𝑖𝑝2 = 𝐶12 + 𝐶22 pe un triunghi oarecare unde latura cea mai mare este
considerată ipotenuza iar celelalte două laturi vor fi considerate catete, atunci triunghiul este dreptunghic in
vârful care se opune laturii considerată ipotenuză.

20
 TEOREMA GENERALIZATĂ A LUI PITAGORA:
𝑎2 = 𝑏 2 + 𝑐 2 − 2𝑏𝑐 ∗ cos 𝐴
𝑏 2 = 𝑎2 + 𝑐 2 − 2𝑎𝑐 ∗ cos 𝐵
𝑐 2 = 𝑎2 + 𝑏 2 − 2𝑎𝑏 ∗ cos 𝐶

TEOREMA CATETEI ÎN TRIUNGHIUL DREPTUNGHIC

𝐶12 = 𝑝𝑟𝐶1 × 𝑖𝑝
𝐶22 = 𝑝𝑟𝐶2 × 𝑖𝑝

TEOREMA ÎNĂLȚIMII ÎN TRIUNGHIUL DREPTUNGHIC

ℎ2 = 𝑝𝑟𝐶1 × 𝑝𝑟𝐶2

21
FUNCȚII TRIGONOMETRICE ÎN TRIUNGHIUL DREPTUNGHIC

SINUSUL unghiului- raportul dintre cateta opusă și ipotenuză

COSINUS- raportul dintre cateta alăturată și ipotenuză
TANGENTĂ- raportul dintre cateta opusă și cateta alăturată
COTANGENTĂ- raportul dintre cateta alăturată și cateta opusă
𝑐𝑎𝑡𝑒𝑡𝑎 𝑜𝑝𝑢𝑠ă 𝑐𝑎𝑡𝑒𝑡𝑎 𝑎𝑙ă𝑡𝑢𝑟𝑎𝑡ă
sin 𝑥 = cos 𝑥 =
𝑖𝑝𝑜𝑡𝑒𝑛𝑢𝑧ă 𝑖𝑝𝑜𝑡𝑒𝑛𝑢𝑧ă

𝑐𝑎𝑡𝑒𝑡𝑎 𝑜𝑝𝑢𝑠ă 𝑐𝑎𝑡𝑒𝑡𝑎 𝑎𝑙ă𝑡𝑢𝑟𝑎𝑡ă

tg 𝑥 = 𝑐𝑎𝑡𝑒𝑡𝑎 𝑎𝑙ă𝑡𝑢𝑟𝑎𝑡ă ctg 𝑥 = 𝑐𝑎𝑡𝑒𝑡𝑎 𝑜𝑝𝑢𝑠ă

TABELUL VALORILOR TRIGONOMETRICE

30 GRADE 45 GRADE 60 GRADE

SINUS 1 √2 √3
2 2 2

COSINUS √3 √2 1
2 2 2

TANGENT √3 1 √3
3

COTANGENT √3 1 √3
3

22
GRAFICELE VALORILOR TRIGONOMETRICE PENTRU 0, 90, 180, 270 GRADE

FORMULA FUNDAMENTALĂ A TRIGONOMETRIEI

𝐬𝐢𝐧2 𝒙+𝐜𝐨𝐬 2 𝒙=1
TRIUNGHIURI CONGRUENTE- triunghiuri care au toate elementele (laturi și unghiuri) respectiv egale.
CAZURILE DE CONGRUENȚĂ ALE TRIUNGHIURILOR OAREARE
LUL- Latură Unghi Latură- câte două laturi egale și câte un unghi la fel
ULU- Unghi Latură Unghi- câte două unghiuri congruente și câte o latură la fel
LLL- Latură Latură Latură- toate laturile congruente fiecare cu fiecare

CAZURILE DE CONGRUENȚĂ PENTRU TRIUNGHIURILE DREPTUNGHICE

CC- Catetă Catetă- câte două catete congruente
CU- Catetă Unghi- câte un unghi și câte o catetă la fel
CI- Catetă Ipotenuză- câte o catetă și ipotenuzele la fel
IU- Ipotenuză unghi- ipotenuzele și câte o catetă egale

23
TRIUNGHIURI ASEMENEA- triunghiuri care au toate laturile proporționale (fracții cu factor de
proporționaliate k) și au toate unghiurile congruente.

𝑎 𝑏 𝑐
= = = 𝑘, 𝑢𝑛𝑑𝑒 𝑘 = 𝑐𝑜𝑒𝑓𝑖𝑐𝑖𝑒𝑛𝑡 𝑑𝑒 𝑝𝑟𝑜𝑝𝑜𝑟ț𝑖𝑜𝑛𝑎𝑙𝑖𝑡𝑎𝑡𝑒
𝑎1 𝑏1 𝑐1

TEOREMA FUNDAMENTALĂ A ASEMĂNĂRII (T.F.A.)- o paralelă dusă la una din laturile unui triunghi
formează împreună cu celelalte două laturi un triunghi asemenea cu cel dat. (laturile celor două triunghiuri sunt
proporționale).

𝑎 𝑏 𝑐
= = = 𝑘, 𝑢𝑛𝑑𝑒 𝑘 = 𝑐𝑜𝑒𝑓𝑖𝑐𝑖𝑒𝑛𝑡 𝑑𝑒 𝑝𝑟𝑜𝑝𝑜𝑟ț𝑖𝑜𝑛𝑎𝑙𝑖𝑡𝑎𝑡𝑒
𝑥 𝑦 𝑧

TEOREMA LUI THALES- o paralelă dusă la una din laturile unui triunghi determină pe celelalte două laturi
segmente proporționale.
24
𝑎 𝑥 𝑎 𝑥 𝑐 𝑧
𝑏
= 𝑦; 𝑐
= 𝑧; 𝑏
=𝑦

RAPORTUL LATURILOR A DOUĂ TRIUNGHIURI ASEMENEA ESTE K

RAPORTUL PERIMERELOR A DOUĂ TRIUNGHIURI ASEMENEA ESTE K
RAPORTUL ARIILOR A DOUĂ TRIUNGHIURI ASEMENEA ESTE K2.

TEOREMA BISECTOAREI- într-un triunghi bisectoarea unui unghi determină pe latura opusă acelui unghi
segmente proporționale cu celelalte laturi ale triunghiului.

𝑎
𝑏
= 𝑥
𝑦

PATRULATERE- forme geometrice cu 4 unghiuri și 4 laturi

SUMA UNGHIURILOR UNUI PATRULATER este de 360 grade.
25
a+b+c+d=360 grade
ARIA UNUI PATRULATER CU DIAGONALELE PERPENDICULARE este egală cu jumătate din produsul
diagonalelor.
𝑑1 ∗ 𝑑2
𝐴=
2

PATRULATER CONVEX- aproape toate patrulaterele cunoscute sau studiate, în care oricare două puncte
situate în interiorul său pot fi unite printr-un segment, care se cuprinde în interiorul patrulaterului.

26
PATRULATER CONCAV- este un patrulater în care nu oricare două puncte de la interiorul său pot fi unite
printr-un segment situat integral în patrulater.

PARALELOGRAMUL
- laturile opuse sunt paralele și congruente
-unghiurile opuse sunt congruente, iar unghiurile alăturate sunt suplementare (au suma de 180 grade)
-diagonalele nu sunt congruente, dar punctul de intersecție le împarte în segmente congruente 2 câte 2
-Aria A=b*h;
A=l1*l2*(sinusul unghiului dintre l1 și l2);
A=4*A oricare triunghi mic;
A=2*A triunghi mare

DREPTUNGHIUL- paralelogramul cu toate unghiurile de 90 grade

-laturile opuse paralele și congruente două câte două
27
-toate unghiurile sunt de 90 grade
-diagonalele sunt congruente, iar punctul lor de intersecție le împarte în jumătăți, toate congruente
-Aria: A=l*L
-Diagonala: d2=l2+L2

PĂTRATUL- rombul cu toate unghiurile de 90 grade

-are toate laturile egale
-are toate unghiurile de 90 grade
-are diagonalele egale și toate jumătățile egale
-are diagonalele perpendiculare
-are diagonalele bisectoare pentru unghiurile de 90 grade
𝑙
-are apotema egală cu jumătate din latură: 𝑎𝑝 = 2

-are raza cercului înscris în pătrat egală cu apotema: r=ap

𝑑
-raza cercului circumscris pătratului este egală cu jumătate din diagonală 𝑅 = 2

-are diagonala: 𝑑 = 𝑙√2

- aria este egală cu pătratul laturii: 𝐴 = 𝑙2

ROMBUL- paralelogramul cu toate laturile egale

28
-are toate laturile egale
-are unghiurile opuse congruente iar cele alăturat suplementare
-are diagonalele perpendiculare
-are diagonalele bisectoare pentru unghiurile rombului
-diagonalele nu sunt congruente, dar jumătățile sunt egale două câte două
-înălțimea rombului este perpendiculara dusă din vârful unui unghi obtuz pe latura opusă
𝑑1 ×𝑑2
-aria este jumătate din produsul diagonalelor: 𝐴 = 2

-aria este produsul dintre bază și înălțimea corespunzătoare bazei: 𝐴 = 𝑏 × ℎ

-aria este produsul dintre pătratul laturii rombului și sinusul unghiului ascuțit format între cele două laturi:
𝐴 = 𝑙 2 × sin(𝑙; 𝑙)
-aria poate fi scrisă în funcție de triunghiurile mici sau triunghiurile mari formate de cele două diagonale, astfel:
A=4 x (Arie triunghi mic)
A=2 x (Arie triunghi mare)

TRAPEZUL- patrulaterul cu două laturi paralele și două laturi neparalele

29
-are două laturi paralele denumite baza mică și baza mare
-are două laturi neparalele secante pe cele două baze
(𝐵+𝑏)∗ℎ
-aria trapezului: 𝐴 = 2

-aria trapezului: 𝐴 = (𝑙. 𝑚. ) ∗ ℎ

Linia mijlocie în trapez

-unește mijloacele celor două laturi neparalele
-este paralelă cu cele două baze
𝐵+𝑏
-este jumătate din suma celor două baze: 𝑙. 𝑚. = 2

Segmentul care se formează la intersecția dintre cele două diagonale și linia mijlocie este egal cu jumătate din
𝐵−𝑏
diferența celor două baze : 𝑃𝑄 = 2

TRAPEZUL ISOSCEL- trapezul cu laturile neparalele congruente

-are două laturi paralele necongruente

30
-are două laturi neparalele care sunt congruente
-unghiurile alăturate bazei mici sunt congruente
-diagonalele sunt congruente
-unghiurile alăturate bazei mari sunt congruente
-cele două înălțimi sunt congruente
(𝐵+𝑏)∗ℎ
-aria trapezului: 𝐴 = 2

-aria trapezului: 𝐴 = (𝑙. 𝑚. ) ∗ ℎ

Obs. Segmentele AH și BH1 , respectiv unghiurile ADH=BCH1 sunt congruente deoarece triunghiurile DHA și
CH1B sunt congruente (cazul de congruență I.C. , catetele CH1=DH , ipotenuzele DA=CB).

TRAPEZUL DREPTUNGHIC- trapezul cu 2 unghiuri de 90 grade

-are 2 unghiuri de 90 grade formate de una din laturile neparalele cu cele două baze
(𝐵+𝑏)∗ℎ
-aria trapezului: 𝐴 = 2

-aria trapezului: 𝐴 = (𝑙. 𝑚. ) ∗ ℎ

CERCUL- locul geometric al tuturor punctelor situate în același plan, egal distanțate față de un punct considerat
fix numit centru

31
RAZA CERCULUI- distanța de la centru la oricare punct de pe cerc (segmentul care unește centrul cercului cu
oricare punct de pe cerc)
COARDA- segmentul care unește două puncte de pe cerc
DIAMETRU- coarda care trece prin centru cercului și este formată din două raze
ARC DE CERC- porțiunea din cerc cuprinsă între două puncte de pe cerc, măsurată în grade
LUNGIMEA ARCULUI DE CERC- lungimea porțiunii din conturul cercului cuprinsă între două puncte de pe
cerc (măsurată cu centimetrul de croitorie)
UNGHIUL LA CENTRU- unghiul care are vârful î originea cercului și laturile lui sunt raze pentru cerc
MĂSURA UNUI UNGHI LA CENTRU- este egală cu MĂSURA ARCULUI DE CERC corespunzător

UNGHIUL ÎNSCRIS ÎN CERC- este un unghi care are vârful situat pe cerc, iar laturile sale intersectează
conturul cercului în două puncte distincte
MĂSURA UNGHIULUI ÎNSCRIS ÎN CERC- este egală cu jumătate din unghiul la centru corespunzător
arcului de cerc comun celor două unghiuri

TANGENTA LA CERC- este o dreaptă care atinge cercul într-un singur punct, la exterior și este perpendiculară
pe raza cercului în punctul de tangență.
32
SECANTA LA CERC- este o dreaptă care taie cercul în două puncte distincte.

TRIUNGHIUL ÎNSCRIS ÎN CERC CARE ARE O LATURĂ CHIAR DIAMETRUL CERCULUI- este un
triunghi dreptunghic, iar mediana corespunzătoare ipotenuzei este rază pentru cerc.

ARIA CERCULUI 𝐴𝑜 = 𝜋 ∗ 𝑅 2

33
LUNGIMEA CERCULUI 𝑙𝑜 = 2 ∗ 𝜋 ∗ 𝑅
DIAMETRUL CERCULUI 𝐷 = 2 ∗ 𝑅
𝜋∗𝑅∗𝑛
LUNGIMEA ARCULUI = 180

𝜋∗𝑅2 ∗𝑛
ARIA SECTORULUI= 360

UNDE:
R=RAZA CERCULUI
π= 3,14(ALGEBRIC) SAU 180GRADE(UNGHI GEOMETRIC)
n= unghiul la centru măsurat în grade

POLIGOANE REGULATE ÎNSCRISE ÎN CERC- poligoane care au toate laturile egale și toate unghiurile
egale, acestea putând fi înscrise în cerc sau circumscrise cercului.
APOTEMA POLIGONULUI REGULAT- distanța de la centru cercului circumscris la o latură (perpendiculara
dusă din centru pe o latură)

TRIUNGHIUL ECHILATERAL
𝑙 √3 𝑙 2 √3 2ℎ ℎ
ℎ= ; 𝐴= ; 𝑅= ; 𝑎3 = 3
2 4 3

PĂTRATUL
𝑙 √2 𝑙
𝑑 = 2𝑅 = 𝑙√2; 𝑅 = 2
; 𝑎4 = 2; 𝐴 = 𝑙 2

HEXAGON
𝑙√3 6𝑙 2 √3
D=2R (diagonala mare); 𝑑 = 𝑅√3 (diagonala mică); 𝑙 = 𝑅; 𝑎6 = 2
; 𝐴= 4

34
Clasa a VIII-a

Unghiul dintre două drepte- este unghiul ascuțit care se formează la intersecția celor două drepte sau intersecția
dintre una din drepte și o paralelă dusă la cea de-a doua dreaptă
Obs. Pentru aflare unghiului in spațiu dintre două drepte vom căuta sau vom desena o paralelă la una din liniile
date.

unghiul dintre a și b este unghiul dintre paralela lui b și linia a.

Dreaptă perpendiculară pe un plan:
-cazul 1: dacă problema ne zice că dreapta este perpendiculară pe plan , rezultă că acea dreaptă va fi
perpendiculară pe oricare dreaptă din plan (cu ajutorul paralelismului)

35
aꓕ (b;c) , rezultă că aꓕb, aꓕc, aꓕd, aꓕe, aꓕe, aꓕf, datorită faptului că a||a1||a2||a3
-cazul 2: dacă problema ne cere să demonstrăm că o dreaptă este perpendiculară pe plan, atunci vom arăta că
dreapta respectivă este perpendiculară pe punctul de intersecție a două drepte din plan (care formează împreună
cu dreapta dată triunghiuri dreptunghice)

Arătăm că dacă aꓕb, aꓕc și a,c aparțin planului, atunci aꓕ(plan)

36
Unghiul dintre o dreaptă și un plan- este unghiul format de dreaptă și proiecția ei pe plan

Din desen reiese că unghiul dintre dreapta PA și planul ABC este unghiul PAO, care este format din dreapta
dorită PA și linia OA din planul ABC, care este chiar proiecția lui PA pe planul ABC, datorită prezenței
unghiului de 90 de grade din O.

37
Teorema celor 3 perpendiculare

POꓕON
ONꓕAB
ON și AB incluse în plan

Din toate relațiile de mai sus, rezultă conform Teoremei celor trei perpendiculare că distanța de la P la AB este
PN, deci PNꓕAB în punctul N

Unghiul dintre două plane (unghiul diedru)- este unghiul format de perpendicularele din fiecare plan, duse pe
muchia comună celor două plane (exemplu: marginile filelor unei cărți care sunt perpendiculare pe muchia
comună, adică pe cotorul cărții)

38
POꓕBC
QOꓕBC
BC= muchie comună
din toate rezultă că unghiul dintre cele două plane este unghiul POQ
Obs: în multe probleme în care planele date sunt pătrate sau dreptunghiuri, unghiul dintre cele două plane este
format chiar de laturile de pe marginea formelor geometrice care sunt perpendiculare pe latura comună (cotor de
carte cu file)

39
AOꓕBC
DOꓕBC
BC= muchie comună
din toate rezultă că unghiul dintre cele două plane este AOD
Obs: în multe probleme în care planele sunt două triunghiuri sau patrulater și triunghi, atunci de obicei în
triunghi se va folosi înălțimea triunghiului perpendiculară pe muchia comună.
Obs: este posibil ca trasarea înălțimilor să nu fie suficientă și va fi necesară trasarea unor paralele suplimentare,
precum liniile mijlocii, pentru a obține perpendiculare în același punct de pe muchia comună.
Obs: în cazul în care se dorește demonstrarea faptului că două plane sunt perpendiculare, atunci vom arăta că
unghiul dintre ele este de 90 grade

PRISME= structuri geometrice care au două plane paralele

PRISMĂ DREAPTĂ REGULATĂ= prismă care are muchiile laterale perpendiculare pe baze, iar bazele sunt
forme geometrice regulate
FORME GEOMETRICE REGULATE= triunghiul echilateral, pătratul, hexagonul
PIRAMIDĂ= structură geometrică cu un vârf exterior bazei
PIRAMIDĂ REGULATĂ DREAPTĂ= piramida cu înălțimea perpendiculară pe bază, la care baza este o formă
geometrică regulată
TETRAEDRU= piramidă triunghiulară regulată care are toate cele 4 fețe triunghiuri echilaterale.
TRUNCHIURI= structuri geometrice rezultate în urma secționării unei piramide sau unei prisme cu un plan
paralel cu baza și eliminarea părții superioare din structura inițială
ARIE LATERALĂ= suma fețelor laterale ale unei prisme sau piramide

40
ARIE TOTALĂ= suma tuturor fețelor unei prisme sau piramide (aria laterală+ aria/ariile bazelor)

PIRAMIDA PATRULATERĂ REGULATĂ

ABCD- baza pătrat

VAB=VBC=VCD=VDA= fețe laterale= triunghiuri isoscele congruente
VO= înălțimea piramidei
VM= apotema piramidei=înălțimea unei fețe laterale
VA=VB=VC=VD= muchii laterale
AB=BC=CD=DA= muchiile bazei
OM= apotema bazei
AC=BD= diagonalele pătratului (bazei)

41
Obs: la piramide, numărul de muchii laterale este egal cu numărul de muchii ale bazei, iar numărul de vârfuri
este cu unu mai mare decât numărul muchiilor
TRIUNGHIURI DREPTUNGHICE ÎN CARE SE POATE FOLOSI TEOREMA LUI PITAGORA:

42
ABC= bază triunghi echilateral
VAB, VBC, VAC= fețe laterale triunghiuri isoscele
VO= înălțimea piramidei
VD= apotema piramidei
OD= apotema bazei (o treime din mediană)
OA= raza cercului circumscris triunghiului echilateral (două treimi din mediană)
VA, VB, VC= muchiile laterale ale piramidei

43
TRIUNGHIURI DREPTUNGHICE ÎN CARE SE POATE FOLOSI TEOREMA LUI PITAGORA:

FORMULE VALABILE PENTRU PIRAMIDE

𝑙 2 √3
ARIA BAZEI echilateral= 4

ARIA BAZEI pătrat=𝑙2

𝑃𝑏𝑎𝑧𝑒𝑖 ∗𝑎𝑝
ARIA LATERALĂ= 2

ARIA TOTALĂ= ARIE LATERALĂ+ ARIE BAZĂ

𝐴𝑏𝑎𝑧𝑎 ∗ℎ𝑝
VOLUM= 3

TETRAEDRU- piramida triunghiulară regulată cu toate fețele triunghiuri echilaterale și toate laturile egale

44
 3𝒍2 √3
𝑨𝑹𝑰𝑬 𝑳𝑨𝑻𝑬𝑹𝑨𝑳Ă =
4
𝑨𝑹𝑰𝑬 𝑻𝑶𝑻𝑨𝑳Ă = 𝒍2 √3

𝒍√6
𝒉=
3
𝒍3 √2
𝑽𝑶𝑳𝑼𝑴 =
12

PRISME- structuri geometrice care au două plane paralele și înălțimea perpendiculară pe baze
PRISMĂ TRIUNGHIULARĂ- prisma cu baza triunghi echilateral

45
ABC, DEF= două baze triunghiuri echilaterale
ABED, BCFE, ACFD= fețe laterale dreptunghiuri
AD, EB, FC= muchii laterale (înălțimile prismei)
AB, BC, CA, DE, EF, FD= muchiile bazelor

PRISMA PATRULATERĂ REGULATĂ- prisma cu bazele pătrate

46
ABCD, EFGH- baze pătrate
EFBA, FBCG, GCDH, ADHE- fețe laterale dreptunghiuri

Formule prisme
ARIE BAZĂ- formulele ariilor pentru pătrat și triunghi echilateral;
ARIE LATERALĂ=(Perimetrul bazei)*(înălțimea prismei)
ARIE TOTALĂ=ARIE LATERALĂ+ 2*ARIE BAZĂ
VOLUM=ARIE BAZĂ* ÎNĂLȚIMEA

PARALELIPIPEDUL DREPTUNGHIC- prisma cu fețele opuse, dreptunghiuri congruente două câte două

47
-are planele dreptunghiulare opuse congruente, două câte două
-are toate unghiurile de 90 grade
-are 4 diagonale egale
ARIA BAZEI=ARIA DREPTUNGHIULUI
ARIA LATERALĂ=2(𝑙ℎ + 𝐿ℎ)
ARIE TOTALĂ=2(𝑙𝐿 + 𝑙ℎ + 𝐿ℎ)
VOLUM=𝐿𝑙ℎ
DIAGONALA= √𝐿2 + 𝑙2 + ℎ2

CUBUL- prisma cu toate fețele pătrate

48
-toate fețele sunt pătrate congruente
-toate unghiurile sunt de 90 grade
-toate muchiile sunt egale
-are 4 diagonale egale (două într-un plan diagonal și două în celălalt plan diagonal)
-planele diagonalelor sunt perpendiculare, de formă dreptunghiulară
ARIA BAZEI=ARIA PĂTRATULUI
ARIA LATERALĂ=4* ARIA PĂTRATULUI
ARIA TOTALĂ=6* ARIA PĂTRATULUI
VOLUM=L3
DIAGONALA=𝐿√3

49
50
51
52
53