Sunteți pe pagina 1din 112

CRETCP – IAȘI

PRINCIPII SI METODE DE REZOLVARE A PROBLEMELOR DE MATEMATICA

- selecție de probleme pentru clasa a VII-a -

Principul parității

Probleme de numărare

Principiul Dirichlet

Principiul invariantului

Probleme de logică

Probleme de ordonare

Metoda reducerii la absurd

Profesor: SILVIU BOGA, silviumath@yahoo.com

Surse bibliografice utilizate:

1. Matematică pentru grupele de performanță - clasele VI-VIII, V. Pop, V. Lupșor, Ed. Dacia Educațional

2. Matematica gimnazială dincolo de manual, A. Ghioca, L. Cojocaru, Ed. GIL

3. Probleme elementare de matematică, M. Ganga, Ed. MATHPRESS

Iași – 23 octombrie 2010

CUPRINS

Principiul parității – prezentare și probleme rezolvate (CEX VI)

pag.01

Probleme de numărare – prezentare și probleme rezolvate (CEX VI)

pag.02

Principiul Dirichlet – prezentare și probleme rezolvate (CEX VI)

pag.04

Principiul invariantului – prezentare și probleme rezolvate (CEX VI)

pag.06

Probleme de logică – prezentare și probleme rezolvate (CEX VI)

pag.07

Probleme de ordonare – prezentare și probleme rezolvate (CEX VI)

pag.10

Metoda reducerii la absurd – prezentare și probleme rezolvate (CEX VI)

pag.11

Principiul parității – probleme propuse (CEX VI)

pag.14

Probleme de numărare – probleme propuse (CEX VI)

pag.15

Principiul Dirichlet – probleme propuse (CEX VI)

pag.16

Principiul invariantului – probleme propuse (CEX VI)

pag.17

Probleme de ordonare – probleme propuse (CEX VI)

pag.18

Metoda reducerii la absurd – probleme propuse (CEX VI)

pag.19

Principiul parității – indicații la problemele propuse (CEX VI)

pag.20

Probleme de numărare – indicații la problemele propuse (CEX VI)

pag.22

Principiul Dirichlet – indicații la problemele propuse (CEX VI)

pag.26

Principiul invariantului – indicații la problemele propuse (CEX VI)

pag.29

Probleme de ordonare – indicații la problemele propuse (CEX VI)

pag.30

Metoda reducerii la absurd – indicații la problemele propuse (CEX VI)

pag.32

Probleme de numărare – prezentare și probleme rezolvate (CEX VII)

pag.33

Principiul Dirichlet – prezentare și probleme rezolvate (CEX VII)

pag.35

Probleme de numărare. Principiul Dirichlet – probleme propuse (CEX VII)

pag.41

Probleme de numărare. Principiul Dirichlet – indicații la problemele propuse (CEX VII)

pag.42

Probleme de numărare – prezentare și probleme rezolvate (CEX VIII)

pag.43

Probleme de numărare – probleme propuse (CEX VIII)

pag.51

Probleme de numărare – indicații la problemele propuse (CEX VIII)

pag.54

Probleme de numărare – prezentare și probleme rezolvate (Ghioca)

pag.63

Probleme de numărare – probleme propuse (Ghioca)

pag.79

Probleme de numărare – indicații la problemele propuse (Ghioca)

pag.81

Principiul Dirichlet în algebra – prezentare și probleme rezolvate (Ganga)

pag.85

Principiul Dirichlet în geometrie – prezentare și probleme rezolvate (Ganga)

pag.96

3.Câteva principii

i metode de rezolvare a problemelor de matematic3.Câteva principii 3.1. Principiul parit ii În matematica elementar ii: întâlnim multe probleme care folosesc no

principii i metode de rezolvare a problemelor de matematic 3.1. Principiul parit ii În matematica elementar

3.1. Principiul parit

iirezolvare a problemelor de matematic 3.1. Principiul parit În matematica elementar ii: întâlnim multe probleme care

În matematica elementar

matematic 3.1. Principiul parit ii În matematica elementar ii: întâlnim multe probleme care folosesc no iunea
matematic 3.1. Principiul parit ii În matematica elementar ii: întâlnim multe probleme care folosesc no iunea
matematic 3.1. Principiul parit ii În matematica elementar ii: întâlnim multe probleme care folosesc no iunea

ii:

întâlnim multe probleme care folosesc no iunea de

ii: întâlnim multe probleme care folosesc no iunea de paritate. Principiul parit ii const în separarea
ii: întâlnim multe probleme care folosesc no iunea de paritate. Principiul parit ii const în separarea
ii: întâlnim multe probleme care folosesc no iunea de paritate. Principiul parit ii const în separarea

paritate. Principiul parit ii const în separarea cazurilor pare i impare dintr-o situa ie.

Regulile parit

suma a dou

pare i impare dintr-o situa ie. Regulile parit suma a dou - numere pare este un
pare i impare dintr-o situa ie. Regulile parit suma a dou - numere pare este un

- numere pare este un num r par

suma a dou

parit suma a dou - numere pare este un num r par suma a dou -
parit suma a dou - numere pare este un num r par suma a dou -
parit suma a dou - numere pare este un num r par suma a dou -
parit suma a dou - numere pare este un num r par suma a dou -
parit suma a dou - numere pare este un num r par suma a dou -

- numere impare este un num r par

- suma dintre un num r par i altul impar este un num r impar

- produsul a dou

- produsul a dou

- produsul dintre un num r par

Prezent m în continuare câteva probleme rezolvate care folosesc principiul

câteva probleme rezolvate care folosesc principiul numere pare este un num r par numere impare este

numere pare este un num r parcâteva probleme rezolvate care folosesc principiul numere impare este un num r impar i un num

numere impare este un num r imparcare folosesc principiul numere pare este un num r par i un num r impar este

pare este un num r par numere impare este un num r impar i un num
pare este un num r par numere impare este un num r impar i un num

i un num r impar este un num r par.

este un num r impar i un num r impar este un num r par. parit

parit

R3.1.1. Demonstra i c produsul lor este un num r par.

parit R3.1.1. Demonstra i c produsul lor este un num r par. ii. dac suma a

ii.

R3.1.1. Demonstra i c produsul lor este un num r par. ii. dac suma a dou

dac

suma a douDemonstra i c produsul lor este un num r par. ii. dac numere întregi este un

i c produsul lor este un num r par. ii. dac suma a dou numere întregi

numere întregi este un num r impar,

par. ii. dac suma a dou numere întregi este un num r impar, i b numerele.
i b numerele. Din ipotez numerele Solu ie. Fie a a sau b este
i b numerele. Din ipotez
numerele
Solu ie. Fie a
a
sau
b
este

aDin ipotez numerele Solu ie. Fie a a sau b este par. b 2 n 1

par.

b

2n n

1 a
1
a

2n

2k k

Solu ie. Fie a a sau b este a par. b 2 n 1 a 2

2(n

k )

1, adic , adic

a sau b este a par. b 2 n 1 a 2 n 2 k 2(
b
b

b

este

2n

Fie

par. b 2 n 1 a 2 n 2 k 2( n k ) 1 ,

1, n

2 n 1 a 2 n 2 k 2( n k ) 1 , adic b

a

N . Deci unul din

Atunci

este

2k .

impar.

Atunci

a

b, n a N . Deci unul din Atunci este 2 k . impar. Atunci a

produsul dintre un num r par R3.1.2. Demonstra i c

a b produsul dintre un num r par R3.1.2. Demonstra i c i altul impar, deci
a b produsul dintre un num r par R3.1.2. Demonstra i c i altul impar, deci

i altul impar, deci va fi impar.

2

n (n

Demonstra i c i altul impar, deci va fi impar. 2 n ( n 2, n

2, n

N ) se poate scrie ca o sum ) se poate scrie ca o sum

de douva fi impar. 2 n ( n 2, n N ) se poate scrie ca o

fi impar. 2 n ( n 2, n N ) se poate scrie ca o sum

numere naturale impare consecutive, iar

naturale consecutive i ca sum a trei numere impare consecutive.

3

n se poate scrie ca o sum

trei numere impare consecutive. 3 n se poate scrie ca o sum de trei numere Solu
trei numere impare consecutive. 3 n se poate scrie ca o sum de trei numere Solu

de trei numeretrei numere impare consecutive. 3 n se poate scrie ca o sum Solu ie. Pentru orice

Solu ie. Pentru orice

se poate scrie ca o sum de trei numere Solu ie. Pentru orice 2 n 2

2

n

2

2

n

n

ca o sum de trei numere Solu ie. Pentru orice 2 n 2 2 n n

2 ,

2o sum de trei numere Solu ie. Pentru orice 2 n 2 2 n n 2

n

n

de trei numere Solu ie. Pentru orice 2 n 2 2 n n 2 , 2
1
1

N ,

2

2

n

1
1

n

este num r par. Avem:

n 2 2 n n 2 , 2 n n 1 N , 2 2 n

(2

n

(22 n n 2 , 2 n n 1 N , 2 2 n 1 n

n

1
1

1)

Pentru n

Pentru

n 1 n este num r par. Avem: (2 n (2 n 1 1) Pentru n

2 , n

N ,

2 , n , n

Avem: (2 n (2 n 1 1) Pentru n Pentru 2 , n N , 2

orice n

3

n

n 1 3 3
n
1
3 3

n

Numerele 3 Mai avem c

, 2 , n orice n 3 n n 1 3 3 n Numerele 3 Mai

1 , ,

3

3

n

n

2

n

1 1
1
1

i 2

n

sunt impare consecutive.3 3 n Numerele 3 Mai avem c 1 , 3 3 n n 2 n

N , ,

3c 1 , 3 3 n n 2 n 1 1 i 2 n sunt impare

n

3

n

N3 n n 2 n 1 1 i 2 n sunt impare consecutive. N , 3

i
i
1
1

3

n

1
1

(3

n

1 1)
1
1)

3

n

impare consecutive. N , 3 n 3 n N i 1 3 n 1 (3 n

(3

n

1
1
n 1 i 3 1
n
1
i 3
1

sunt consecutive pentru n

n 1 1) 3 n (3 n 1 n 1 i 3 1 sunt consecutive pentru

1)

2 .

n

3

2,3

3

n

1 3
1
3

3

n

n

1

,3

Se

n

2pentru n 1) 2 . n 3 2,3 3 n 1 3 3 n n 1

consider

1
1

3

n

1 n 1 3
1
n
1
3

(3

n

1
1

2)

n 1 3
n
1
3

de

(3

la

n

1
1

2)

1

la

,

1979

unde 3

n

1,2,3,4,

1
1

sunt impare consecutive.

irul
irul

numerelor

R3.1.3.

naturale

adic :

impare consecutive. irul numerelor R3.1.3. naturale adic : ir i ,1977,1978,1979. Lua i la întâmplare oricare
ir i
ir
i

,1977,1978,1979.

Lua i la întâmplare oricare dou

: ir i ,1977,1978,1979. Lua i la întâmplare oricare dou numere din acest de înlocui i-le

numere din acest

de

înlocui i-le cu modulul diferen ei lor. La fiecare opera ie

înlocui i-le cu modulul diferen ei lor. La fiecare opera ie acest fel num rul numerelor

acest fel num rul

numerelor din ir scade cu unu (fiindc am înlocuit dou numere cu unul) i vom

scade cu unu (fiindc am înlocuit dou numere cu unul) i vom ob ine, în final,
scade cu unu (fiindc am înlocuit dou numere cu unul) i vom ob ine, în final,

ob ine, în final, un singur num r. Ar ta i c

cu unul) i vom ob ine, în final, un singur num r. Ar ta i c

acest num r este par.

Solu ie. La fiecare etap a opera iei descrise, num rul numerelor impare din ir r mâne neschimbat sau descre te cu doi, deoarece dac , în primul caz, lu m un num r

rul numerelor impare din ir r mâne neschimbat sau descre te cu doi, deoarece dac ,
rul numerelor impare din ir r mâne neschimbat sau descre te cu doi, deoarece dac ,
rul numerelor impare din ir r mâne neschimbat sau descre te cu doi, deoarece dac ,
rul numerelor impare din ir r mâne neschimbat sau descre te cu doi, deoarece dac ,

-

1

-

par i unul impar, modulul diferen ei lor este impar, deci num rul impar l-am înlocuit cu altul impar, iar în al doilea caz dac lu m dou numere impare, modulul diferen ei lor este un num r par, deci num rul numerelor impare scade cu doi. În irul

r par, deci num rul numerelor impare scade cu doi. În irul 1,2,3, ,1979 avem (1+1979):2
r par, deci num rul numerelor impare scade cu doi. În irul 1,2,3, ,1979 avem (1+1979):2
r par, deci num rul numerelor impare scade cu doi. În irul 1,2,3, ,1979 avem (1+1979):2
r par, deci num rul numerelor impare scade cu doi. În irul 1,2,3, ,1979 avem (1+1979):2
r par, deci num rul numerelor impare scade cu doi. În irul 1,2,3, ,1979 avem (1+1979):2
r par, deci num rul numerelor impare scade cu doi. În irul 1,2,3, ,1979 avem (1+1979):2

1,2,3,

,1979

avem (1+1979):2 numere impare, adic

În irul 1,2,3, ,1979 avem (1+1979):2 numere impare, adic 990. La fiecare pas r mâne un

990.

La fiecare pas r mâne un num r par de numere impare i atunci ultimul num r va fi cu siguran par.

numere impare i atunci ultimul num r va fi cu siguran par. R3.1.4. Se consider n
numere impare i atunci ultimul num r va fi cu siguran par. R3.1.4. Se consider n
numere impare i atunci ultimul num r va fi cu siguran par. R3.1.4. Se consider n
numere impare i atunci ultimul num r va fi cu siguran par. R3.1.4. Se consider n
numere impare i atunci ultimul num r va fi cu siguran par. R3.1.4. Se consider n

R3.1.4. Se consider

ultimul num r va fi cu siguran par. R3.1.4. Se consider n 1 n 2 n

n

1

ultimul num r va fi cu siguran par. R3.1.4. Se consider n 1 n 2 n

n

2

n

2

2

,

numerele impare

par. R3.1.4. Se consider n 1 n 2 n 2 2 , numerele impare n 3

n

3

,

n

k

1
1

n

k

k, n , n , n

1

k

2 2 , numerele impare n 3 , n k 1 n k k , n

2

n

1

printre numerele:

2

,

2

,

2

,

n

k .

exist

S

, n 1 k 2 n 1 printre numerele: 2 , 2 , 2 , n
, n 1 k 2 n 1 printre numerele: 2 , 2 , 2 , n

se demonstreze c

numerele: 2 , 2 , 2 , n k . exist S se demonstreze c un

un num r impar de

, 2 , 2 , n k . exist S se demonstreze c un num r
numere impare. Solu ie. Suma a dou n n n n n n 1 2
numere impare.
Solu ie. Suma a dou
n
n
n
n
n
n
1
2
2
3
k
1

2

,

2

,

,

2

Suma a dou n n n n n n 1 2 2 3 k 1 2

numere impare este un num r par, deci numerele

1 2 , 2 , , 2 numere impare este un num r par, deci numerele

sunt naturale. S

presupunem cimpare este un num r par, deci numerele sunt naturale. S printre acestea se afl un

printre acestea se aflun num r par, deci numerele sunt naturale. S presupunem c un num r par de

sunt naturale. S presupunem c printre acestea se afl un num r par de numere impare.

un num r par de numere impare. Atunci suma lor

se afl un num r par de numere impare. Atunci suma lor n 1 n 2

n

1

se afl un num r par de numere impare. Atunci suma lor n 1 n 2

n

2

2

afl un num r par de numere impare. Atunci suma lor n 1 n 2 2

n

2

nun num r par de numere impare. Atunci suma lor n 1 n 2 2 n

3

2

r par de numere impare. Atunci suma lor n 1 n 2 2 n 2 n

n

k

de numere impare. Atunci suma lor n 1 n 2 2 n 2 n 3 2

n

1

2

n

1

impare. Atunci suma lor n 1 n 2 2 n 2 n 3 2 n k

n

2

Atunci suma lor n 1 n 2 2 n 2 n 3 2 n k n

n

k

este un num r par. Dar aceea i sum este suma unui num r impar de numere impare deci este un num r impar. Contradic ie. Deci presupunerea f cut a fost fals , deci printre numerele considerate în ipotez exist un num r impar de numere impare.

în ipotez exist un num r impar de numere impare. 3.2. Probleme de num rare Probleme
în ipotez exist un num r impar de numere impare. 3.2. Probleme de num rare Probleme
în ipotez exist un num r impar de numere impare. 3.2. Probleme de num rare Probleme
în ipotez exist un num r impar de numere impare. 3.2. Probleme de num rare Probleme
în ipotez exist un num r impar de numere impare. 3.2. Probleme de num rare Probleme
în ipotez exist un num r impar de numere impare. 3.2. Probleme de num rare Probleme
în ipotez exist un num r impar de numere impare. 3.2. Probleme de num rare Probleme
în ipotez exist un num r impar de numere impare. 3.2. Probleme de num rare Probleme
în ipotez exist un num r impar de numere impare. 3.2. Probleme de num rare Probleme
în ipotez exist un num r impar de numere impare. 3.2. Probleme de num rare Probleme

3.2. Probleme de num rare

un num r impar de numere impare. 3.2. Probleme de num rare Probleme de num rare

Probleme de num rare întâlnim în diverse situa ii din via a cotidian . În matematica colar sunt frecvente problemele de num rare ca de exemplu: num rul divizorilor unui num r, num rul triunghiurilor, num rul patrulaterelor dintr-o anumit configura ie, num rul cifrelor unui num r, num rul termenilor unui ir, etc. Prezent m în continuare câteva probleme care conduc la opera ia de num rare.

câteva probleme care conduc la opera ia de num rare. 3.2.1. Num rul divizorilor i suma
câteva probleme care conduc la opera ia de num rare. 3.2.1. Num rul divizorilor i suma
câteva probleme care conduc la opera ia de num rare. 3.2.1. Num rul divizorilor i suma
câteva probleme care conduc la opera ia de num rare. 3.2.1. Num rul divizorilor i suma
câteva probleme care conduc la opera ia de num rare. 3.2.1. Num rul divizorilor i suma
câteva probleme care conduc la opera ia de num rare. 3.2.1. Num rul divizorilor i suma
câteva probleme care conduc la opera ia de num rare. 3.2.1. Num rul divizorilor i suma
câteva probleme care conduc la opera ia de num rare. 3.2.1. Num rul divizorilor i suma
câteva probleme care conduc la opera ia de num rare. 3.2.1. Num rul divizorilor i suma

3.2.1. Num rul divizorilor i suma divizorilor unui num r natural

Num rul divizorilor i suma divizorilor unui num r natural 3.2.1.1. a) Num rul divizorilor unui
Num rul divizorilor i suma divizorilor unui num r natural 3.2.1.1. a) Num rul divizorilor unui
Num rul divizorilor i suma divizorilor unui num r natural 3.2.1.1. a) Num rul divizorilor unui

3.2.1.1. a) Num rul divizorilor unui num r natural Fie a un num r natural compus ce are urm toarea descompunere în factori

n sunt numere prime iar

urm toarea descompunere în factori n sunt numere prime iar , p primi: a 1 2
urm toarea descompunere în factori n sunt numere prime iar , p primi: a 1 2
urm toarea descompunere în factori n sunt numere prime iar , p primi: a 1 2
urm toarea descompunere în factori n sunt numere prime iar , p primi: a 1 2

,

p

primi:

a

1 2
1
2

p

1

p

2

n
n

p

n ,

unde

p , p

1

2

,

1
1

,

, p primi: a 1 2 p 1 p 2 n p n , unde p

2

,

,

primi: a 1 2 p 1 p 2 n p n , unde p , p

n

a 1 2 p 1 p 2 n p n , unde p , p 1

N n

,

1 2 p 1 p 2 n p n , unde p , p 1 2

N

. Pentru a ob ine num rul divizorilor lui a form m tabelul:

Pentru a ob ine num rul divizorilor lui a form m tabelul: p p p 0
Pentru a ob ine num rul divizorilor lui a form m tabelul: p p p 0
Pentru a ob ine num rul divizorilor lui a form m tabelul: p p p 0

p

p

p

0

1

0

2

0

n

p

p

p

1

1

1

2

1

n

p

p

p

2

1

2

2

2

n

p 1 1 1 p 2 2 2 p n n n
p
1
1
1
p
2
2
2
p
n
n
n

1 termenip p p 0 1 0 2 0 n p p p 1 1 1 2

1 termenip p p 0 1 0 2 0 n p p p 1 1 1 2

1 termenip p p 0 1 0 2 0 n p p p 1 1 1 2

(1)

- 2 -

Observ m c :

Observ m c : 1) Oricare num r din tabel este un divizor pentru a .
Observ m c : 1) Oricare num r din tabel este un divizor pentru a .

1) Oricare num r din tabel este un divizor pentru a.

2) Linia întâi con ine 1 +1 termeni, linia a doua con ine 2 +1 termeni,

ine 1 +1 termeni, linia a doua con ine 2 +1 termeni, , ultima linie con
ine 1 +1 termeni, linia a doua con ine 2 +1 termeni, , ultima linie con
ine 1 +1 termeni, linia a doua con ine 2 +1 termeni, , ultima linie con
ine 1 +1 termeni, linia a doua con ine 2 +1 termeni, , ultima linie con

,

ultima linie con ine

a doua con ine 2 +1 termeni, , ultima linie con ine n +1 termeni. 2

n +1 termeni.

2 +1 termeni, , ultima linie con ine n +1 termeni. 2 3) Dac înmul im
2 +1 termeni, , ultima linie con ine n +1 termeni. 2 3) Dac înmul im

2

3) Dac înmul im pe rând fiecare num r din linia întâi cu fiecare num r din

divizori ai lui a. Înmul ind apoi pe fiecare din

r din divizori ai lui a . Înmul ind apoi pe fiecare din linia a doua
r din divizori ai lui a . Înmul ind apoi pe fiecare din linia a doua

linia a doua ob inem ( 1)(

. Înmul ind apoi pe fiecare din linia a doua ob inem ( 1)( 1 1)
. Înmul ind apoi pe fiecare din linia a doua ob inem ( 1)( 1 1)

1

Înmul ind apoi pe fiecare din linia a doua ob inem ( 1)( 1 1) aceste
Înmul ind apoi pe fiecare din linia a doua ob inem ( 1)( 1 1) aceste

1)

ind apoi pe fiecare din linia a doua ob inem ( 1)( 1 1) aceste numere

aceste numere cu fiecare num r din linia a treia ob inem (

aceste numere cu fiecare num r din linia a treia ob inem ( 1 1)( 2
aceste numere cu fiecare num r din linia a treia ob inem ( 1 1)( 2
1
1

1)(numere cu fiecare num r din linia a treia ob inem ( 1 2 1)( 3

2numere cu fiecare num r din linia a treia ob inem ( 1 1)( 1)( 3

numere cu fiecare num r din linia a treia ob inem ( 1 1)( 2 1)(

1)(

cu fiecare num r din linia a treia ob inem ( 1 1)( 2 1)( 3

3

cu fiecare num r din linia a treia ob inem ( 1 1)( 2 1)( 3

1)

numere i fiecare din acestea sunt divizori ai lui a. Continuând ra ionamentul ob inem
numere
i fiecare din acestea sunt divizori ai lui a. Continuând ra ionamentul ob inem
(
1)(
1)(
1)
(
1)
numere care sunt divizori ai lui a.
1
2
3
n

4) În num rul acestor divizori este inclus num rul însu i Am ob inut astfel urm toarea Teorema 3.2.1. Num rul divizorilor num rului

urm toarea Teorema 3.2.1. Num rul divizorilor num rului a p 1 i divizorul 1. 1
urm toarea Teorema 3.2.1. Num rul divizorilor num rului a p 1 i divizorul 1. 1
urm toarea Teorema 3.2.1. Num rul divizorilor num rului a p 1 i divizorul 1. 1
urm toarea Teorema 3.2.1. Num rul divizorilor num rului a p 1 i divizorul 1. 1
urm toarea Teorema 3.2.1. Num rul divizorilor num rului a p 1 i divizorul 1. 1

a

urm toarea Teorema 3.2.1. Num rul divizorilor num rului a p 1 i divizorul 1. 1

p

1

toarea Teorema 3.2.1. Num rul divizorilor num rului a p 1 i divizorul 1. 1 2

i divizorul 1.

1 2
1
2

p

2

n
n

p

n

este

( 1
(
1

1)(

num rului a p 1 i divizorul 1. 1 2 p 2 n p n este

2

1)rului a p 1 i divizorul 1. 1 2 p 2 n p n este (

(
(

n

a p 1 i divizorul 1. 1 2 p 2 n p n este ( 1

1)

.

3.2.1.2. b) Suma divizorilor unui num r natural

S

( n 1) . 3.2.1.2. b) Suma divizorilor unui num r natural S calcul m întâi
( n 1) . 3.2.1.2. b) Suma divizorilor unui num r natural S calcul m întâi

calcul m întâi suma:

Suma divizorilor unui num r natural S calcul m întâi suma: S x 2 x n

S

xdivizorilor unui num r natural S calcul m întâi suma: S 2 x n Avem x

2

unui num r natural S calcul m întâi suma: S x 2 x n Avem x

x

n

Avem

x

Sunui num r natural S calcul m întâi suma: S x 2 x n Avem x

xnum r natural S calcul m întâi suma: S x 2 x n Avem x S

2

r natural S calcul m întâi suma: S x 2 x n Avem x S x

xr natural S calcul m întâi suma: S x 2 x n Avem x S x

n

1
1

x

n

xS calcul m întâi suma: S x 2 x n Avem x S x 2 x

care se mai scrie

S

, de undesuma: S x 2 x n Avem x S x 2 x n 1 x n

2 x n Avem x S x 2 x n 1 x n x care se

x

n

1
1

2

n x )
n
x
)

(2)

(3)

S

n x care se mai scrie S , de unde x n 1 2 n x

n

x

1 1
1
1

x

1

(4)

cu x

Scriem produsul de n sume, având termenii pe cele n linii din tabelul (1) ob inem:

având termenii pe cele n linii din tabelul (1) ob inem: 1 . i (1 p

1.

termenii pe cele n linii din tabelul (1) ob inem: 1 . i (1 p 1
termenii pe cele n linii din tabelul (1) ob inem: 1 . i (1 p 1

i

(1

termenii pe cele n linii din tabelul (1) ob inem: 1 . i (1 p 1

p

1

pe cele n linii din tabelul (1) ob inem: 1 . i (1 p 1 p

p

2

1

p 1 1
p
1
1

)(1

din tabelul (1) ob inem: 1 . i (1 p 1 p 2 1 p 1

p

2

pdin tabelul (1) ob inem: 1 . i (1 p 1 p 2 1 p 1

2

2

p 2 ) 2
p
2
)
2

(1

inem: 1 . i (1 p 1 p 2 1 p 1 1 )(1 p 2

p

n

1 . i (1 p 1 p 2 1 p 1 1 )(1 p 2 p

p

2

n

(5)i (1 p 1 p 2 1 p 1 1 )(1 p 2 p 2 2

Cu

rela ia (4), (5) devine

p 2 2 p 2 ) 2 (1 p n p 2 n (5) Cu rela

p

p2 2 p 2 ) 2 (1 p n p 2 n (5) Cu rela ia

p2 p 2 ) 2 (1 p n p 2 n (5) Cu rela ia (4),

1 n 1 n
1
n
1
n
(1 p n p 2 n (5) Cu rela ia (4), (5) devine p p p
(1 p n p 2 n (5) Cu rela ia (4), (5) devine p p p

p

1

1

p

2

1

p

n

1

Am ob inut astfel Teorema 3.2.2. Suma divizorilor num rului

ob inut astfel Teorema 3.2.2. Suma divizorilor num rului S p 1 1 1 1 p
ob inut astfel Teorema 3.2.2. Suma divizorilor num rului S p 1 1 1 1 p

S

ob inut astfel Teorema 3.2.2. Suma divizorilor num rului S p 1 1 1 1 p

p

1 1 1 1
1
1
1
1
Teorema 3.2.2. Suma divizorilor num rului S p 1 1 1 1 p a p 1

p

Teorema 3.2.2. Suma divizorilor num rului S p 1 1 1 1 p a p 1

a

pTeorema 3.2.2. Suma divizorilor num rului S p 1 1 1 1 p a 1 2

1 2
1
2

p

1

p

2

1 n 1
1
n
1

n

p

1

1

p

2

1

p

n

1

n
n

p

n

este

- 3 -

Probleme rezolvate

R3.2.1. Fie S suma divizorilor naturali ai num rului 2001. S este num r natural p trat perfect.

ai num rului 2001. S este num r natural p trat perfect. se arate c Solu

se arate cai num rului 2001. S este num r natural p trat perfect. Solu ie. Fiindc 2001=3

rului 2001. S este num r natural p trat perfect. se arate c Solu ie. Fiindc
rului 2001. S este num r natural p trat perfect. se arate c Solu ie. Fiindc

Solu ie. Fiindc

num r natural p trat perfect. se arate c Solu ie. Fiindc 2001=3 1 23 1

2001=3 1 23 1 29 1 , suma divizorilor num rului 2001 este:

23 1 29 1 , suma divizorilor num rului 2001 este: Atunci 5 S S (2
23 1 29 1 , suma divizorilor num rului 2001 este: Atunci 5 S S (2
23 1 29 1 , suma divizorilor num rului 2001 este: Atunci 5 S S (2

Atunci

5

S

29 1 , suma divizorilor num rului 2001 este: Atunci 5 S S (2 3 3

S

(2

1 , suma divizorilor num rului 2001 este: Atunci 5 S S (2 3 3 2

3

, suma divizorilor num rului 2001 este: Atunci 5 S S (2 3 3 2 1

3

2

1

23

23

2

1

3 2 1 23 2 1 29 2 1

29

2

1

3

1

23

 

1

29

1

2 2

2

2

2 2
 
 

3 5)

4
4

24 30

23   1 29 1 2 2   3 5) 4 24 30 120 , deci

120 , deci 5 S este p trat perfect.

  3 5) 4 24 30 120 , deci 5 S este p trat perfect. 5

5 S S

R3.2.2. S

se arate24 30 120 , deci 5 S este p trat perfect. 5 S R3.2.2. S c

c

, deci 5 S este p trat perfect. 5 S R3.2.2. S se arate c num

num rului 2001 este 2001 8 . Solu ie. Avem urm toarea

c num rului 2001 este 2001 8 . Solu ie. Avem urm toarea p tratul produsului
c num rului 2001 este 2001 8 . Solu ie. Avem urm toarea p tratul produsului
c num rului 2001 este 2001 8 . Solu ie. Avem urm toarea p tratul produsului

p tratul produsului tuturor divizorilor naturali ai

toarea p tratul produsului tuturor divizorilor naturali ai Lema 3.2.1. Dac atunci avem rela ia: d

Lema 3.2.1. Dac atunci avem rela ia:

naturali ai Lema 3.2.1. Dac atunci avem rela ia: d 1 , d 2 , ,

d 1 1

, d

2

,

,d

n

sunt to i divizorii naturali ai num rului n

, d 2 , , d n sunt to i divizorii naturali ai num rului n
, d 2 , , d n sunt to i divizorii naturali ai num rului n

Fiindc

1
1

i n sunt

( d d d ) 1 2 k
(
d
d
d
)
1
2
k

2 k

nnum rului n Fiindc 1 i n sunt ( d d d ) 1 2 k

i ei divizori, considerândrului n Fiindc 1 i n sunt ( d d d ) 1 2 k 2

d

1

d

2d d d ) 1 2 k 2 k n i ei divizori, considerând d 1

d d ) 1 2 k 2 k n i ei divizori, considerând d 1 d

d

n

n

d

k

,

d

2

n

 

, d

n

d

k

1

,

k

d

1

n

 

n

n

n   , d n d k 1 , k d 1 n   n n

d

k

d

k

1

d

1

1 n   n n d k d k 1 d 1 1 29 , num

1

n   n n d k d k 1 d 1 1 29 , num rul

29 ,

num rul

n n d k d k 1 d 1 1 29 , num rul d 1

d

1

rela ii care înmul ite membru cu membru dau

, num rul d 1 rela ii care înmul ite membru cu membru dau de unde
, num rul d 1 rela ii care înmul ite membru cu membru dau de unde

de unde

( d 1
(
d
1

d

2

În

cazul

d

k

2 )
2
)

nostru

n

k

.

d

1

2001

d d 2 k 1 3 23
d
d
2
k
1
3
23

1

divizorilor

k

 

(*)

ob inem:

ob inem:

lui

2001

este:

(1+1)(1+1)(1+1)=8. Pentru cei opt divizori naturali ai num rului 2001 avem rela ia (*)

cei opt divizori naturali ai num rului 2001 avem rela ia (*) ( d 1 d
cei opt divizori naturali ai num rului 2001 avem rela ia (*) ( d 1 d

(d 1

divizori naturali ai num rului 2001 avem rela ia (*) ( d 1 d 2 d

d

2

d 8

2 )
2
)

8

2001 .

3.3. Principiul lui Dirichlet

Matematicianul german Peter Gustav Dirichlet (1805-1859) a elaborat un principiu extrem de simplu cu aplica ii nea teptate în variate domenii, principiu care-i poart numele i pe care-l enun m mai jos, fiind o metod de demonstra ie de tipul urm tor.

"Dac repartiz m n 1 obiecte în n cutii, atunci cel pu in dou obiecte vor fi în aceea i cutie." Justificare: Consider m cazul cel mai nefavorabil a ezând în fiecare cutie câte un obiect. Deci am folosit n cutii i n obiecte. Obiectul cu num rul n 1 trebuie pus i el într-o cutie oarecare. Dar în acea cutie exist deja un obiect. A adar în acea cutie exist deja un obiect pus anterior. În acea cutie vor fi dou obiecte. Forma general a principiului lui Dirichlet este urm toarea:

Forma general a principiului lui Dirichlet este urm toarea: "Dac a ez m kn 1 obiecte
Forma general a principiului lui Dirichlet este urm toarea: "Dac a ez m kn 1 obiecte
Forma general a principiului lui Dirichlet este urm toarea: "Dac a ez m kn 1 obiecte
Forma general a principiului lui Dirichlet este urm toarea: "Dac a ez m kn 1 obiecte
Forma general a principiului lui Dirichlet este urm toarea: "Dac a ez m kn 1 obiecte
Forma general a principiului lui Dirichlet este urm toarea: "Dac a ez m kn 1 obiecte
Forma general a principiului lui Dirichlet este urm toarea: "Dac a ez m kn 1 obiecte
Forma general a principiului lui Dirichlet este urm toarea: "Dac a ez m kn 1 obiecte
Forma general a principiului lui Dirichlet este urm toarea: "Dac a ez m kn 1 obiecte
Forma general a principiului lui Dirichlet este urm toarea: "Dac a ez m kn 1 obiecte
Forma general a principiului lui Dirichlet este urm toarea: "Dac a ez m kn 1 obiecte
Forma general a principiului lui Dirichlet este urm toarea: "Dac a ez m kn 1 obiecte
Forma general a principiului lui Dirichlet este urm toarea: "Dac a ez m kn 1 obiecte
Forma general a principiului lui Dirichlet este urm toarea: "Dac a ez m kn 1 obiecte
Forma general a principiului lui Dirichlet este urm toarea: "Dac a ez m kn 1 obiecte
Forma general a principiului lui Dirichlet este urm toarea: "Dac a ez m kn 1 obiecte
Forma general a principiului lui Dirichlet este urm toarea: "Dac a ez m kn 1 obiecte
Forma general a principiului lui Dirichlet este urm toarea: "Dac a ez m kn 1 obiecte
Forma general a principiului lui Dirichlet este urm toarea: "Dac a ez m kn 1 obiecte
Forma general a principiului lui Dirichlet este urm toarea: "Dac a ez m kn 1 obiecte
Forma general a principiului lui Dirichlet este urm toarea: "Dac a ez m kn 1 obiecte
Forma general a principiului lui Dirichlet este urm toarea: "Dac a ez m kn 1 obiecte
Forma general a principiului lui Dirichlet este urm toarea: "Dac a ez m kn 1 obiecte

"Dac a ez m kn 1 obiecte în n cutii, atunci cel pu in k 1 obiecte, k N , vor fi în aceea i cutie."

a ez m kn 1 obiecte în n cutii, atunci cel pu in k 1 obiecte,
a ez m kn 1 obiecte în n cutii, atunci cel pu in k 1 obiecte,
a ez m kn 1 obiecte în n cutii, atunci cel pu in k 1 obiecte,

- 4 -

i sub denumirea

de "principiul cutiei", cu precizarea c denumirea de "cutie" desemneaz "grupe de obiecte", stabilite dup anumite criterii, iar "obiectele" desemneaz lucruri, numere, figuri geometrice, etc. Prezent m în continuare câteva probleme ale c ror solu ii se bazeaz pe principiul de mai sus.

ale c ror solu ii se bazeaz pe principiul de mai sus. În literatura matematic principiul

În literatura matematic

se bazeaz pe principiul de mai sus. În literatura matematic principiul lui Dirichlet este întâlnit Probleme
se bazeaz pe principiul de mai sus. În literatura matematic principiul lui Dirichlet este întâlnit Probleme
se bazeaz pe principiul de mai sus. În literatura matematic principiul lui Dirichlet este întâlnit Probleme

principiul lui Dirichlet este întâlnit

matematic principiul lui Dirichlet este întâlnit Probleme rezolvate R3.3.1. La un turneu de ah au
matematic principiul lui Dirichlet este întâlnit Probleme rezolvate R3.3.1. La un turneu de ah au
matematic principiul lui Dirichlet este întâlnit Probleme rezolvate R3.3.1. La un turneu de ah au
matematic principiul lui Dirichlet este întâlnit Probleme rezolvate R3.3.1. La un turneu de ah au
matematic principiul lui Dirichlet este întâlnit Probleme rezolvate R3.3.1. La un turneu de ah au
matematic principiul lui Dirichlet este întâlnit Probleme rezolvate R3.3.1. La un turneu de ah au
Probleme rezolvate R3.3.1. La un turneu de ah au participat n 2 ahi ti. S
Probleme rezolvate
R3.3.1. La un turneu de
ah au participat n
2
ahi ti. S
se demonstreze c
în orice moment al turneului dinaintea ultimei runde cel pu in doi ahi ti au acela i
num r de victorii.
Solu ie. În orice moment al turneului dinaintea ultimei runde, fiecare ahist a

jucat maximum

n

dinaintea ultimei runde, fiecare ahist a jucat maximum n y 4 l n 2 partide i

y

dinaintea ultimei runde, fiecare ahist a jucat maximum n y 4 l n 2 partide i
dinaintea ultimei runde, fiecare ahist a jucat maximum n y 4 l n 2 partide i

4l

ultimei runde, fiecare ahist a jucat maximum n y 4 l n 2 partide i a
ultimei runde, fiecare ahist a jucat maximum n y 4 l n 2 partide i a
ultimei runde, fiecare ahist a jucat maximum n y 4 l n 2 partide i a

n 2 partide i a putut ob ine 0,1,2, n 2 victorii, deci în total

i a putut ob ine 0,1,2, n 2 victorii, deci în total , rest la împ
i a putut ob ine 0,1,2, n 2 victorii, deci în total , rest la împ

,

i a putut ob ine 0,1,2, n 2 victorii, deci în total , rest la împ
i a putut ob ine 0,1,2, n 2 victorii, deci în total , rest la împ
i a putut ob ine 0,1,2, n 2 victorii, deci în total , rest la împ
i a putut ob ine 0,1,2, n 2 victorii, deci în total , rest la împ
i a putut ob ine 0,1,2, n 2 victorii, deci în total , rest la împ
i a putut ob ine 0,1,2, n 2 victorii, deci în total , rest la împ
i a putut ob ine 0,1,2, n 2 victorii, deci în total , rest la împ
i a putut ob ine 0,1,2, n 2 victorii, deci în total , rest la împ
i a putut ob ine 0,1,2, n 2 victorii, deci în total , rest la împ
i a putut ob ine 0,1,2, n 2 victorii, deci în total , rest la împ
i a putut ob ine 0,1,2, n 2 victorii, deci în total , rest la împ
i a putut ob ine 0,1,2, n 2 victorii, deci în total , rest la împ
i a putut ob ine 0,1,2, n 2 victorii, deci în total , rest la împ
rest
rest
putut ob ine 0,1,2, n 2 victorii, deci în total , rest la împ r irea

la împ r irea

0,1,2, n 2 victorii, deci în total , rest la împ r irea y cu 4.

y

cu

4.

4(k

victorii, deci în total , rest la împ r irea y cu 4. 4( k Ele

Ele sunt de

în total , rest la împ r irea y cu 4. 4( k Ele sunt de
în total , rest la împ r irea y cu 4. 4( k Ele sunt de

forma

x

4k
4k

r

l) , adic

r irea y cu 4. 4( k Ele sunt de forma x 4k r l )

un num r divizibil cu 4.

sunt de forma x 4k r l ) , adic un num r divizibil cu 4.
sunt de forma x 4k r l ) , adic un num r divizibil cu 4.
sunt de forma x 4k r l ) , adic un num r divizibil cu 4.
sunt de forma x 4k r l ) , adic un num r divizibil cu 4.
sunt de forma x 4k r l ) , adic un num r divizibil cu 4.
sunt de forma x 4k r l ) , adic un num r divizibil cu 4.
sunt de forma x 4k r l ) , adic un num r divizibil cu 4.
sunt de forma x 4k r l ) , adic un num r divizibil cu 4.
sunt de forma x 4k r l ) , adic un num r divizibil cu 4.
sunt de forma x 4k r l ) , adic un num r divizibil cu 4.
sunt de forma x 4k r l ) , adic un num r divizibil cu 4.
sunt de forma x 4k r l ) , adic un num r divizibil cu 4.
sunt de forma x 4k r l ) , adic un num r divizibil cu 4.

1 posibilit i (cutii). Fiindc la turneu au participat n ahi ti rezult c cel pu in doi ahi ti au acela i num r de victorii înaintea ultimei runde. R3.3.2. Ar ta i c în orice mul ime format din 5 numere naturale exist dou a c ror diferen este divizibil cu 4. Solu ie. La împ r irea unui num r cu 4 ob inem unul din resturile 0,1,2,3 (deci patru cutii). Fiindc avem 5 numere (5 obiecte i 4 cutii) rezult c cel pu in dou

numere vor da acela i

ii 4 cutii) rezult c cel pu in dou numere vor da acela i r .

r . Atunci diferen a lor este x

numere vor da acela i i r . Atunci diferen a lor este x R3.3.3. Într-o
numere vor da acela i i r . Atunci diferen a lor este x R3.3.3. Într-o
numere vor da acela i i r . Atunci diferen a lor este x R3.3.3. Într-o
numere vor da acela i i r . Atunci diferen a lor este x R3.3.3. Într-o
numere vor da acela i i r . Atunci diferen a lor este x R3.3.3. Într-o
numere vor da acela i i r . Atunci diferen a lor este x R3.3.3. Într-o
numere vor da acela i i r . Atunci diferen a lor este x R3.3.3. Într-o
numere vor da acela i i r . Atunci diferen a lor este x R3.3.3. Într-o
numere vor da acela i i r . Atunci diferen a lor este x R3.3.3. Într-o

R3.3.3. Într-o coal sunt 367 elevi. S se demonstreze c exist cel pu in doi elevi care- i serbeaz ziua în aceea i zi a anului. Solu ie. Un an are 365 sau 366 zile. Considerând cazul cel mai nefavorabil când în fiecare zi a anului ar fi n scut câte un elev, înseamn c în total ar fi n scu i 365 sau 366 elevi, dar în total sunt 367 elevi. Deci al 367-lea elev a fost i el n scut într-o zi a anului în care a mai fost n scut un elev. Deci într-o zi s-au n scut 2 elevi, deci cei doi î i vor serba ziua de na tere în aceea i zi. R3.3.4. Fiind date n 1 numere naturale (n 0) atunci cel pu in dou dintre ele dau acela i rest la împ r irea cu n.

i b

Solu ie. Folosim teorema împ r irii cu rest. Fiind date numerele naturale a

teorema împ r irii cu rest. Fiind date numerele naturale a în mod unic numerele naturale

în mod unic numerele naturale q i r astfel ca

a în mod unic numerele naturale q i r astfel ca ( b 0) exist a
a în mod unic numerele naturale q i r astfel ca ( b 0) exist a

(b

a în mod unic numerele naturale q i r astfel ca ( b 0) exist a

0) exist

a

b q
b
q

r

cu

r

naturale q i r astfel ca ( b 0) exist a b q r cu r

b .

În cazul problemei noastre numerele fiind împ r ite la n exist pentru rest n

valori posibile: 0,1,2,

care cel mult n sunt diferite. Rezult c cel pu in dou dintre cele n+1 numere împ r ite

la n dau acela i rest. R3.3.5. S se arate c oricum am alege 7 numere p trate perfecte (distincte)

Fiindc împ r im n+1 numere vor exista n+1 resturi, dintre

împ r im n +1 numere vor exista n +1 resturi, dintre , n -1. exist
împ r im n +1 numere vor exista n +1 resturi, dintre , n -1. exist

,n-1.

r im n +1 numere vor exista n +1 resturi, dintre , n -1. exist Solu
r im n +1 numere vor exista n +1 resturi, dintre , n -1. exist Solu
r im n +1 numere vor exista n +1 resturi, dintre , n -1. exist Solu
r im n +1 numere vor exista n +1 resturi, dintre , n -1. exist Solu
r im n +1 numere vor exista n +1 resturi, dintre , n -1. exist Solu
r im n +1 numere vor exista n +1 resturi, dintre , n -1. exist Solu
r im n +1 numere vor exista n +1 resturi, dintre , n -1. exist Solu

exist

Solu ie. Dac a este num rul a c rui p trat este lui a ob inem unul din resturile: 0,1,2,3,4,5,6,7,8,9. Atunci

a ob inem unul din resturile: 0,1,2,3,4,5,6,7,8,9. Atunci cel pu in dou a c ror diferen

cel pu in dou

din resturile: 0,1,2,3,4,5,6,7,8,9. Atunci cel pu in dou a c ror diferen se divide cu 10.

a c ror diferen

0,1,2,3,4,5,6,7,8,9. Atunci cel pu in dou a c ror diferen se divide cu 10. 2 a
0,1,2,3,4,5,6,7,8,9. Atunci cel pu in dou a c ror diferen se divide cu 10. 2 a

se divide cu 10.

Atunci cel pu in dou a c ror diferen se divide cu 10. 2 a atunci
Atunci cel pu in dou a c ror diferen se divide cu 10. 2 a atunci

2

a

atunci la împ r irea cu 10 a

2

a

se divide cu 10. 2 a atunci la împ r irea cu 10 a 2 a

, la împ r irea cu 10 va

da unul din resturile: 0,1,4,5,6,9. Fiindc avem 7 p trate perfecte i numai resturile 0,1,4,5,6,9, deci exist cel pu in dou p trate perfecte care dau acela i rest la împ r irea cu 10, deci diferen a lor se divide cu 10.

exist cel pu in dou p trate perfecte care dau acela i rest la împ r
exist cel pu in dou p trate perfecte care dau acela i rest la împ r
exist cel pu in dou p trate perfecte care dau acela i rest la împ r
exist cel pu in dou p trate perfecte care dau acela i rest la împ r
exist cel pu in dou p trate perfecte care dau acela i rest la împ r

- 5 -

3.4. Principiul invariantului

Invariantul este o m rime, o rela ie, sau o proprietate care r mâne neschimbat în urma aplic rii sau interven iei unei transform ri. Deci o situa ie ini ial este supus în mod repetat unor transform ri. De obicei se cere s se demonstreze c în urma acestor transform ri nu se poate ajunge la o anumit form . Aceasta se poate face alegând caracteristica obiectului care a fost supus transform rii, adic "invariantul" transform rii. Dac în final obiectul nu posed "invariantul" atunci el nu poate fi ob inut în urma transform rilor descrise.

el nu poate fi ob inut în urma transform rilor descrise. Probleme rezolvate R3.4.1. Consider m
el nu poate fi ob inut în urma transform rilor descrise. Probleme rezolvate R3.4.1. Consider m
el nu poate fi ob inut în urma transform rilor descrise. Probleme rezolvate R3.4.1. Consider m
el nu poate fi ob inut în urma transform rilor descrise. Probleme rezolvate R3.4.1. Consider m
el nu poate fi ob inut în urma transform rilor descrise. Probleme rezolvate R3.4.1. Consider m
el nu poate fi ob inut în urma transform rilor descrise. Probleme rezolvate R3.4.1. Consider m
el nu poate fi ob inut în urma transform rilor descrise. Probleme rezolvate R3.4.1. Consider m
el nu poate fi ob inut în urma transform rilor descrise. Probleme rezolvate R3.4.1. Consider m
el nu poate fi ob inut în urma transform rilor descrise. Probleme rezolvate R3.4.1. Consider m
el nu poate fi ob inut în urma transform rilor descrise. Probleme rezolvate R3.4.1. Consider m
el nu poate fi ob inut în urma transform rilor descrise. Probleme rezolvate R3.4.1. Consider m
el nu poate fi ob inut în urma transform rilor descrise. Probleme rezolvate R3.4.1. Consider m
el nu poate fi ob inut în urma transform rilor descrise. Probleme rezolvate R3.4.1. Consider m
el nu poate fi ob inut în urma transform rilor descrise. Probleme rezolvate R3.4.1. Consider m
el nu poate fi ob inut în urma transform rilor descrise. Probleme rezolvate R3.4.1. Consider m
el nu poate fi ob inut în urma transform rilor descrise. Probleme rezolvate R3.4.1. Consider m
el nu poate fi ob inut în urma transform rilor descrise. Probleme rezolvate R3.4.1. Consider m
el nu poate fi ob inut în urma transform rilor descrise. Probleme rezolvate R3.4.1. Consider m

Probleme rezolvate

R3.4.1. Consider m un num r natural c ruia îi schimb m în mod arbitrar ordinea cifrelor. Este posibil ca diferen a dintre num rul ini ial i cel final s fie 2003? Solu ie. Restul împ r irii num rului la 9 este acela i cu restul împ r irii sumei cifrelor sale la 9. Suma cifrelor este aceea i, rezult c restul împ r irii num rului la 9 este un invariant. R3.4.2. Pe o tabl sunt scrise semne de "+" i " ". tergem dou semne i le înlocuim cu un semn, dup urm toarea regul : dac cele dou semne terse sunt identice le înlocuim cu "+", iar dac tergem dou semne diferite le înlocuim cu " ". Ar ta i c ultimul semn care r mâne dup un num r de pa i nu depinde de ordinea

semn care r mâne dup un num r de pa i nu depinde de ordinea alegerii
semn care r mâne dup un num r de pa i nu depinde de ordinea alegerii
semn care r mâne dup un num r de pa i nu depinde de ordinea alegerii
semn care r mâne dup un num r de pa i nu depinde de ordinea alegerii
semn care r mâne dup un num r de pa i nu depinde de ordinea alegerii
semn care r mâne dup un num r de pa i nu depinde de ordinea alegerii
semn care r mâne dup un num r de pa i nu depinde de ordinea alegerii
semn care r mâne dup un num r de pa i nu depinde de ordinea alegerii
semn care r mâne dup un num r de pa i nu depinde de ordinea alegerii
semn care r mâne dup un num r de pa i nu depinde de ordinea alegerii
semn care r mâne dup un num r de pa i nu depinde de ordinea alegerii
semn care r mâne dup un num r de pa i nu depinde de ordinea alegerii
semn care r mâne dup un num r de pa i nu depinde de ordinea alegerii
semn care r mâne dup un num r de pa i nu depinde de ordinea alegerii
semn care r mâne dup un num r de pa i nu depinde de ordinea alegerii
semn care r mâne dup un num r de pa i nu depinde de ordinea alegerii
semn care r mâne dup un num r de pa i nu depinde de ordinea alegerii
semn care r mâne dup un num r de pa i nu depinde de ordinea alegerii
semn care r mâne dup un num r de pa i nu depinde de ordinea alegerii
semn care r mâne dup un num r de pa i nu depinde de ordinea alegerii
semn care r mâne dup un num r de pa i nu depinde de ordinea alegerii
semn care r mâne dup un num r de pa i nu depinde de ordinea alegerii

alegerii perechilor. Solu ie. În acest caz paritatea num rului de minusuri va fi invariantul. Dac la început num rul de minusuri este impar, ultimul semn care va r mâne este minus, iar dac la început num rul de minusuri este par, la sfâr it va r mâne plus. R3.4.3. Trei greieri se g sesc pe o dreapt în ordinea: A, B, C. Ei încep s sar capra, adic s sar unul peste altul (dar nu peste doi odat ). Pot fi în aceea i ordine dup 2003 s rituri? Solu ie. În urma unei s rituri de acest fel num rul perechilor de greieri inversa i cre te sau se mic oreaz cu 1 (proprietatea invariant ). Dup un num r impar de s rituri (2003) va exista un num r impar de perechi de greieri inversa i. Deci nu se poate ob ine ordinea ini ial (ce nu con ine o astfel de pereche). R3.4.4. O camer are dimensiunile podelei de 7m i 10m. În cele patru col uri ale camerei se a eaz câte un dulap având baza p trat cu latura de 1m. S se arate c r mâne din suprafa a podelei nu poate fi acoperit cu pl ci dreptunghiulare de dimensiuni 3m 1m.

latura 1m pe care le

vopsim în trei culori: ro u, alb, negru ca mai jos:

RANRANRANR

ANRANRANRA

NRANRANRAN

RANRANRANR

ANRANRANRA

NRANRANRAN

RANRANRANR

NRANRANRAN RANRANRANR ANRANRANRA NRANRANRAN RANRANRANR Solu ie. Se împarte camera într-o re ea de p trate
NRANRANRAN RANRANRANR ANRANRANRA NRANRANRAN RANRANRANR Solu ie. Se împarte camera într-o re ea de p trate
NRANRANRAN RANRANRANR ANRANRANRA NRANRANRAN RANRANRANR Solu ie. Se împarte camera într-o re ea de p trate
NRANRANRAN RANRANRANR ANRANRANRA NRANRANRAN RANRANRANR Solu ie. Se împarte camera într-o re ea de p trate
NRANRANRAN RANRANRANR ANRANRANRA NRANRANRAN RANRANRANR Solu ie. Se împarte camera într-o re ea de p trate
NRANRANRAN RANRANRANR ANRANRANRA NRANRANRAN RANRANRANR Solu ie. Se împarte camera într-o re ea de p trate
NRANRANRAN RANRANRANR ANRANRANRA NRANRANRAN RANRANRANR Solu ie. Se împarte camera într-o re ea de p trate
NRANRANRAN RANRANRANR ANRANRANRA NRANRANRAN RANRANRANR Solu ie. Se împarte camera într-o re ea de p trate
NRANRANRAN RANRANRANR ANRANRANRA NRANRANRAN RANRANRANR Solu ie. Se împarte camera într-o re ea de p trate
NRANRANRAN RANRANRANR ANRANRANRA NRANRANRAN RANRANRANR Solu ie. Se împarte camera într-o re ea de p trate
NRANRANRAN RANRANRANR ANRANRANRA NRANRANRAN RANRANRANR Solu ie. Se împarte camera într-o re ea de p trate
NRANRANRAN RANRANRANR ANRANRANRA NRANRANRAN RANRANRANR Solu ie. Se împarte camera într-o re ea de p trate
NRANRANRAN RANRANRANR ANRANRANRA NRANRANRAN RANRANRANR Solu ie. Se împarte camera într-o re ea de p trate
NRANRANRAN RANRANRANR ANRANRANRA NRANRANRAN RANRANRANR Solu ie. Se împarte camera într-o re ea de p trate
NRANRANRAN RANRANRANR ANRANRANRA NRANRANRAN RANRANRANR Solu ie. Se împarte camera într-o re ea de p trate
NRANRANRAN RANRANRANR ANRANRANRA NRANRANRAN RANRANRANR Solu ie. Se împarte camera într-o re ea de p trate
NRANRANRAN RANRANRANR ANRANRANRA NRANRANRAN RANRANRANR Solu ie. Se împarte camera într-o re ea de p trate
NRANRANRAN RANRANRANR ANRANRANRA NRANRANRAN RANRANRANR Solu ie. Se împarte camera într-o re ea de p trate
NRANRANRAN RANRANRANR ANRANRANRA NRANRANRAN RANRANRANR Solu ie. Se împarte camera într-o re ea de p trate
NRANRANRAN RANRANRANR ANRANRANRA NRANRANRAN RANRANRANR Solu ie. Se împarte camera într-o re ea de p trate
NRANRANRAN RANRANRANR ANRANRANRA NRANRANRAN RANRANRANR Solu ie. Se împarte camera într-o re ea de p trate
NRANRANRAN RANRANRANR ANRANRANRA NRANRANRAN RANRANRANR Solu ie. Se împarte camera într-o re ea de p trate
NRANRANRAN RANRANRANR ANRANRANRA NRANRANRAN RANRANRANR Solu ie. Se împarte camera într-o re ea de p trate
NRANRANRAN RANRANRANR ANRANRANRA NRANRANRAN RANRANRANR Solu ie. Se împarte camera într-o re ea de p trate
NRANRANRAN RANRANRANR ANRANRANRA NRANRANRAN RANRANRANR Solu ie. Se împarte camera într-o re ea de p trate
NRANRANRAN RANRANRANR ANRANRANRA NRANRANRAN RANRANRANR Solu ie. Se împarte camera într-o re ea de p trate
NRANRANRAN RANRANRANR ANRANRANRA NRANRANRAN RANRANRANR Solu ie. Se împarte camera într-o re ea de p trate
NRANRANRAN RANRANRANR ANRANRANRA NRANRANRAN RANRANRANR Solu ie. Se împarte camera într-o re ea de p trate
NRANRANRAN RANRANRANR ANRANRANRA NRANRANRAN RANRANRANR Solu ie. Se împarte camera într-o re ea de p trate
NRANRANRAN RANRANRANR ANRANRANRA NRANRANRAN RANRANRANR Solu ie. Se împarte camera într-o re ea de p trate
NRANRANRAN RANRANRANR ANRANRANRA NRANRANRAN RANRANRANR Solu ie. Se împarte camera într-o re ea de p trate

Solu ie. Se împarte camera

NRANRANRAN RANRANRANR ANRANRANRA NRANRANRAN RANRANRANR Solu ie. Se împarte camera într-o re ea de p trate

într-o

re ea de p trate cu
re ea
de
p trate cu

- 6 -

Ob inem 24 de R, 23 de A, 23 de N. Eliminând col urile r
Ob inem 24 de R, 23 de A, 23 de N. Eliminând col urile r mân 20 de p tr ele
ro
ii, 23 de p
tr
ele albe, 23 de p
tr
ele negre. Dar oricum am a eza o plac
de 3
1
ea acoper
un p
tr
el ro u, unul alb i unul negru. Dac s-ar putea acoperi suprafa a cu
un num r întreg de pl
culoare.
ci ar trebui s
existe acela i num r de p tr ele pentru fiecare

3.5. Probleme de logic

i num r de p tr ele pentru fiecare 3.5. Probleme de logic judec Am inclus

judec

r de p tr ele pentru fiecare 3.5. Probleme de logic judec Am inclus aici câteva

Am inclus aici câteva probleme a c ror rezolvare se realizeaz

inclus aici câteva probleme a c ror rezolvare se realizeaz i logice ce solicit inventivitate, perspicacitate,

i logice ce solicit

inventivitate, perspicacitate, etc.probleme a c ror rezolvare se realizeaz i logice ce solicit printr-o serie de i foarte

i logice ce solicit inventivitate, perspicacitate, etc. printr-o serie de i foarte pu in calcul. Probleme

printr-o serie de

i foarte pu in calcul.

Probleme rezolvate

R3.5.1. Mama a observat c din dulap au disp rut cinci tablete de ciocolat . Ele puteau fi luate de cei trei copii: A, B, C. Fiind tra i la r spundere, ei au dat mai întâi urm toarele r spunsuri:

A: N-am luat nici o ciocolat ! B: N-am luat nici o ciocolat ! C: N-am luat nici o ciocolat ! Dup un nou "interogatoriu" copiii au f cut urm toarele declara ii:

A: B a luat mai multe tablete decât C! B: (c tre A): Min i! C: Toate au fost luate de A i B! A (c tre C): Min i! Afla i câte tablete de ciocolat au fost luate de c tre fiecare copil, tiind c fiecare a f cut atâtea declara ii false câte tablete de ciocolat a luat. Solu ie. Fiindc au "disp rut" 5 ciocolate i s-au f cut 7 declara ii, rezult c cinci declara ii erau false iar 2 (7-5) adev rate. La al doilea "interogatoriu" prima afirma ie a lui A este fie adev rat i atunci afirma ia lui B este fals , fie este fals i atunci afirma ia lui B este adev rat . Tot din "interogatoriul" al doilea afirma ia lui C este fie adev rat i atunci cea de-a doua afirma ie a lui A este fals , fie este fals i atunci cea de-a doua afirma ie a lui A este adev rat . Deci rezult c cele dou afirma ii adev rate au fost f cute la cel de-al doilea "interogatoriu", deci la primul "interogatoriu" to i copiii au f cut declara ii false, de unde rezult c fiecare din cei trei copii a luat cel pu in o ciocolat . Deci a doua afirma ie a lui C este fals , deci C a luat dou tablete de ciocolat . B face numai dou afirma ii, deci el nu poate lua mai multe ciocolate decât C, rezult c la al doilea "interogatoriu" prima afirma ie a lui A este fals , deci afirma ia lui B este adev rat . Deci A a luat dou ciocolate, B a luat o ciocolat , iar C a luat dou ciocolate. R3.5.2. Într-un bloc locuiesc familiile A, B, C, D, E, F, G, H, I, K, L, M, N, O, P, R. La parter i la fiecare etaj locuiesc câte dou familii. Se mai tie c : Familia A locuie te cu dou etaje mai jos ca familia B, iar aceasta cu ase etaje mai sus ca familia C. Familiile F i G locuiesc la acela i etaj. Familia M locuie te cu patru etaje mai sus

ase etaje mai sus ca familia C. Familiile F i G locuiesc la acela i etaj.
ase etaje mai sus ca familia C. Familiile F i G locuiesc la acela i etaj.
ase etaje mai sus ca familia C. Familiile F i G locuiesc la acela i etaj.
ase etaje mai sus ca familia C. Familiile F i G locuiesc la acela i etaj.
ase etaje mai sus ca familia C. Familiile F i G locuiesc la acela i etaj.
ase etaje mai sus ca familia C. Familiile F i G locuiesc la acela i etaj.
ase etaje mai sus ca familia C. Familiile F i G locuiesc la acela i etaj.
ase etaje mai sus ca familia C. Familiile F i G locuiesc la acela i etaj.
ase etaje mai sus ca familia C. Familiile F i G locuiesc la acela i etaj.
ase etaje mai sus ca familia C. Familiile F i G locuiesc la acela i etaj.
ase etaje mai sus ca familia C. Familiile F i G locuiesc la acela i etaj.
ase etaje mai sus ca familia C. Familiile F i G locuiesc la acela i etaj.
ase etaje mai sus ca familia C. Familiile F i G locuiesc la acela i etaj.
ase etaje mai sus ca familia C. Familiile F i G locuiesc la acela i etaj.
ase etaje mai sus ca familia C. Familiile F i G locuiesc la acela i etaj.
ase etaje mai sus ca familia C. Familiile F i G locuiesc la acela i etaj.
ase etaje mai sus ca familia C. Familiile F i G locuiesc la acela i etaj.
ase etaje mai sus ca familia C. Familiile F i G locuiesc la acela i etaj.
ase etaje mai sus ca familia C. Familiile F i G locuiesc la acela i etaj.
ase etaje mai sus ca familia C. Familiile F i G locuiesc la acela i etaj.
ase etaje mai sus ca familia C. Familiile F i G locuiesc la acela i etaj.
ase etaje mai sus ca familia C. Familiile F i G locuiesc la acela i etaj.
ase etaje mai sus ca familia C. Familiile F i G locuiesc la acela i etaj.
ase etaje mai sus ca familia C. Familiile F i G locuiesc la acela i etaj.
ase etaje mai sus ca familia C. Familiile F i G locuiesc la acela i etaj.
ase etaje mai sus ca familia C. Familiile F i G locuiesc la acela i etaj.
ase etaje mai sus ca familia C. Familiile F i G locuiesc la acela i etaj.
ase etaje mai sus ca familia C. Familiile F i G locuiesc la acela i etaj.
ase etaje mai sus ca familia C. Familiile F i G locuiesc la acela i etaj.
ase etaje mai sus ca familia C. Familiile F i G locuiesc la acela i etaj.
ase etaje mai sus ca familia C. Familiile F i G locuiesc la acela i etaj.
ase etaje mai sus ca familia C. Familiile F i G locuiesc la acela i etaj.
ase etaje mai sus ca familia C. Familiile F i G locuiesc la acela i etaj.
ase etaje mai sus ca familia C. Familiile F i G locuiesc la acela i etaj.
ase etaje mai sus ca familia C. Familiile F i G locuiesc la acela i etaj.
ase etaje mai sus ca familia C. Familiile F i G locuiesc la acela i etaj.
ase etaje mai sus ca familia C. Familiile F i G locuiesc la acela i etaj.
ase etaje mai sus ca familia C. Familiile F i G locuiesc la acela i etaj.
ase etaje mai sus ca familia C. Familiile F i G locuiesc la acela i etaj.
ase etaje mai sus ca familia C. Familiile F i G locuiesc la acela i etaj.
ase etaje mai sus ca familia C. Familiile F i G locuiesc la acela i etaj.
ase etaje mai sus ca familia C. Familiile F i G locuiesc la acela i etaj.
ase etaje mai sus ca familia C. Familiile F i G locuiesc la acela i etaj.
ase etaje mai sus ca familia C. Familiile F i G locuiesc la acela i etaj.
ase etaje mai sus ca familia C. Familiile F i G locuiesc la acela i etaj.
ase etaje mai sus ca familia C. Familiile F i G locuiesc la acela i etaj.
ase etaje mai sus ca familia C. Familiile F i G locuiesc la acela i etaj.
ase etaje mai sus ca familia C. Familiile F i G locuiesc la acela i etaj.
ase etaje mai sus ca familia C. Familiile F i G locuiesc la acela i etaj.
ase etaje mai sus ca familia C. Familiile F i G locuiesc la acela i etaj.
ase etaje mai sus ca familia C. Familiile F i G locuiesc la acela i etaj.
ase etaje mai sus ca familia C. Familiile F i G locuiesc la acela i etaj.
ase etaje mai sus ca familia C. Familiile F i G locuiesc la acela i etaj.
ase etaje mai sus ca familia C. Familiile F i G locuiesc la acela i etaj.
ase etaje mai sus ca familia C. Familiile F i G locuiesc la acela i etaj.
ase etaje mai sus ca familia C. Familiile F i G locuiesc la acela i etaj.
ase etaje mai sus ca familia C. Familiile F i G locuiesc la acela i etaj.
ase etaje mai sus ca familia C. Familiile F i G locuiesc la acela i etaj.

- 7 -

ca

familia O. Familia A locuie te cu trei etaje mai sus ca familia R, iar familia P locuie te

familia N i cu dou etaje mai jos ca familia F. Un etaj deasupra familiei N locuie te

mai jos ca familia F. Un etaj deasupra familiei N locuie te cu cinci etaje mai
mai jos ca familia F. Un etaj deasupra familiei N locuie te cu cinci etaje mai
mai jos ca familia F. Un etaj deasupra familiei N locuie te cu cinci etaje mai
mai jos ca familia F. Un etaj deasupra familiei N locuie te cu cinci etaje mai
mai jos ca familia F. Un etaj deasupra familiei N locuie te cu cinci etaje mai

cu cinci etaje mai jos decât familia G.

a) Câte etaje are blocul?

b) La ce etaj locuie te familia A?

Câte etaje are blocul? b) La ce etaj locuie te familia A? Solu ie. a) Fiindc

Solu ie. a) Fiindc la parter i la fiecare etaj locuiesc dou familii, iar în tot blocul locuiesc 16 familii, rezult c blocul are opt nivele (parter i apte etaje). b) Diagramele al turate (stabilite conform enun ului) pun în eviden modul cum sunt distribuite în bloc familiile N, O, M, F, G, P precum i C, R, A, B. Blocul având opt nivele, rezult c familia N poate locui numai la parter sau la etajul întâi. Aceea i remarc i pentru familia C. Familiile N i C nu pot locui la acela i nivel, pentru c ar trebui ca familiile O, P, R s locuiasc la acela i etaj, situa ie imposibil ,

O, P, R s locuiasc la acela i etaj, situa ie imposibil , pentru c la
O, P, R s locuiasc la acela i etaj, situa ie imposibil , pentru c la
O, P, R s locuiasc la acela i etaj, situa ie imposibil , pentru c la
O, P, R s locuiasc la acela i etaj, situa ie imposibil , pentru c la
O, P, R s locuiasc la acela i etaj, situa ie imposibil , pentru c la
O, P, R s locuiasc la acela i etaj, situa ie imposibil , pentru c la
O, P, R s locuiasc la acela i etaj, situa ie imposibil , pentru c la
O, P, R s locuiasc la acela i etaj, situa ie imposibil , pentru c la
O, P, R s locuiasc la acela i etaj, situa ie imposibil , pentru c la
O, P, R s locuiasc la acela i etaj, situa ie imposibil , pentru c la
O, P, R s locuiasc la acela i etaj, situa ie imposibil , pentru c la
O, P, R s locuiasc la acela i etaj, situa ie imposibil , pentru c la
O, P, R s locuiasc la acela i etaj, situa ie imposibil , pentru c la
O, P, R s locuiasc la acela i etaj, situa ie imposibil , pentru c la
O, P, R s locuiasc la acela i etaj, situa ie imposibil , pentru c la
O, P, R s locuiasc la acela i etaj, situa ie imposibil , pentru c la
O, P, R s locuiasc la acela i etaj, situa ie imposibil , pentru c la
O, P, R s locuiasc la acela i etaj, situa ie imposibil , pentru c la
O, P, R s locuiasc la acela i etaj, situa ie imposibil , pentru c la

pentru c la un nivel pot locui numai dou familii. Dac familia N locuie te la parter atunci familia C ar trebui s locuiasc la etajul întâi, situa ie imposibil deoarece ar

s locuiasc la etajul întâi, situa ie imposibil deoarece ar este o situa ie posibil pentru
s locuiasc la etajul întâi, situa ie imposibil deoarece ar este o situa ie posibil pentru
s locuiasc la etajul întâi, situa ie imposibil deoarece ar este o situa ie posibil pentru

este o situa ie posibil

situa ie imposibil deoarece ar este o situa ie posibil pentru c familii. rezulta c familiile
situa ie imposibil deoarece ar este o situa ie posibil pentru c familii. rezulta c familiile
situa ie imposibil deoarece ar este o situa ie posibil pentru c familii. rezulta c familiile

pentru c

ie imposibil deoarece ar este o situa ie posibil pentru c familii. rezulta c familiile O,
ie imposibil deoarece ar este o situa ie posibil pentru c familii. rezulta c familiile O,
ie imposibil deoarece ar este o situa ie posibil pentru c familii. rezulta c familiile O,

familii.ie imposibil deoarece ar este o situa ie posibil pentru c rezulta c familiile O, P,

deoarece ar este o situa ie posibil pentru c familii. rezulta c familiile O, P, C
deoarece ar este o situa ie posibil pentru c familii. rezulta c familiile O, P, C
deoarece ar este o situa ie posibil pentru c familii. rezulta c familiile O, P, C
deoarece ar este o situa ie posibil pentru c familii. rezulta c familiile O, P, C

rezulta c familiile O, P, C locuiesc la acela i etaj. Dac familia N locuie te la etajul întâi, atunci familia C locuie te la parter. Urm rind comparativ diagramele observ m

c

Acestea fiind precizate putem stabili distribu iile familiilor în bloc: Familiile F i G la etajul apte, familia B la etajul ase, familia M la etajul cinci, familia A la etajul patru, familiile P i O la etajul doi, familiile N i R la etajul întâi, iar familia C la parter. În cele ase locuri neocupate se vor distribui familiile D, E, H, I, K, L dup voie.

la un nivel pot locui numai dou

D, E, H, I, K, L dup voie. la un nivel pot locui numai dou F
D, E, H, I, K, L dup voie. la un nivel pot locui numai dou F
D, E, H, I, K, L dup voie. la un nivel pot locui numai dou F

F

F
F
F M O N
F M O N

M

M
M
F M O N
F M O N
F M O N
F M O N

O

O
O

N

N
N

G

 
G   B

B

G   B A P R C
A

A

G   B A P R C
G   B A P R C

P

P R

R

C

C

R3.5.3. La un turneu de fotbal particip 15 echipe, fiecare dintre acestea jucând cu toate celelalte. Pentru victorie se acord 3 puncte, pentru meci egal 2 puncte, iar pentru înfrângere un punct. În clasamentul întocmit la sfâr itul turneului nu exist echipe cu acela i num r de puncte. tiind c ultima echip are 21 de puncte, s se arate

la sfâr itul turneului nu exist echipe cu acela i num r de puncte. tiind c
la sfâr itul turneului nu exist echipe cu acela i num r de puncte. tiind c
la sfâr itul turneului nu exist echipe cu acela i num r de puncte. tiind c
la sfâr itul turneului nu exist echipe cu acela i num r de puncte. tiind c
la sfâr itul turneului nu exist echipe cu acela i num r de puncte. tiind c
la sfâr itul turneului nu exist echipe cu acela i num r de puncte. tiind c
la sfâr itul turneului nu exist echipe cu acela i num r de puncte. tiind c

c

prima a f cut cel pu in un meci nul. Solu ie. Fiecare echip a
prima a f cut cel pu in un meci nul. Solu ie. Fiecare echip a
prima a f cut cel pu in un meci nul. Solu ie. Fiecare echip a

prima a f cut cel pu in un meci nul. Solu ie. Fiecare echip a disputat 14 meciuri. Num rul meciurilor disputate a

prima a f cut cel pu in un meci nul. Solu ie. Fiecare echip a disputat
prima a f cut cel pu in un meci nul. Solu ie. Fiecare echip a disputat
 

14 15

14 15
 

fost

cu

deoarece fiecare meci a fost num rat de dou ori ( i când a jucat A

B i când a jucat B cu A). Fiindc echipa clasat pe ultimul loc are 21 de puncte, iar

105

de dou ori ( i când a jucat A B i când a jucat B cu
de dou ori ( i când a jucat A B i când a jucat B cu
de dou ori ( i când a jucat A B i când a jucat B cu

2

de dou ori ( i când a jucat A B i când a jucat B cu
de dou ori ( i când a jucat A B i când a jucat B cu
de dou ori ( i când a jucat A B i când a jucat B cu

în

clasament nu sunt echipe cu acela i num r de puncte rezult c num rul de puncte

în clasament nu sunt echipe cu acela i num r de puncte rezult c num rul
în clasament nu sunt echipe cu acela i num r de puncte rezult c num rul
în clasament nu sunt echipe cu acela i num r de puncte rezult c num rul
în clasament nu sunt echipe cu acela i num r de puncte rezult c num rul
în clasament nu sunt echipe cu acela i num r de puncte rezult c num rul

este mai mare sau egal cu

- 8 -

21

(2121 1) (21 2) (21 14) 21 15 14 15 2 420 Fiindc la fiecare meci

21 (21 1) (21 2) (21 14) 21 15 14 15 2 420 Fiindc la fiecare

1)

(2121 (21 1) 2) (21 14) 21 15 14 15 2 420 Fiindc la fiecare meci

21 (21 1) (21 2) (21 14) 21 15 14 15 2 420 Fiindc la fiecare

2)

21 (21 1) (21 2) (21 14) 21 15 14 15 2 420 Fiindc la fiecare

(21

21 (21 1) (21 2) (21 14) 21 15 14 15 2 420 Fiindc la fiecare

14)

21 15

21 (21 1) (21 2) (21 14) 21 15 14 15 2 420 Fiindc la fiecare
21 (21 1) (21 2) (21 14) 21 15 14 15 2 420 Fiindc la fiecare

14

21 (21 1) (21 2) (21 14) 21 15 14 15 2 420 Fiindc la fiecare

15

2

420

Fiindc la fiecare meci s-au acordat 4 puncte, rezult c num rul de puncte

meci s-au acordat 4 puncte, rezult c num rul de puncte acordat a fost 105 4=420.
meci s-au acordat 4 puncte, rezult c num rul de puncte acordat a fost 105 4=420.
meci s-au acordat 4 puncte, rezult c num rul de puncte acordat a fost 105 4=420.
meci s-au acordat 4 puncte, rezult c num rul de puncte acordat a fost 105 4=420.

acordat a fost 105 4=420. Deci echipele au ob inut punctajele: 21, 22,23,

105 4=420. Deci echipele au ob inut punctajele: 21, 22,23, ,34, 35. S ar t m

,34,

35.

S

Deci echipele au ob inut punctajele: 21, 22,23, ,34, 35. S ar t m c echipa

ar t m c echipa de pe locul întâi cu 35 puncte a f cut cu siguran cel pu in

pe locul întâi cu 35 puncte a f cut cu siguran cel pu in un meci
pe locul întâi cu 35 puncte a f cut cu siguran cel pu in un meci
pe locul întâi cu 35 puncte a f cut cu siguran cel pu in un meci
pe locul întâi cu 35 puncte a f cut cu siguran cel pu in un meci
pe locul întâi cu 35 puncte a f cut cu siguran cel pu in un meci
pe locul întâi cu 35 puncte a f cut cu siguran cel pu in un meci

un meci nul. Presupunem c nu a f cut nici un meci nul. Atunci dac x este num rul victoriilor i y num rul înfrângerilor avem:

este num rul victoriilor i y num rul înfrângerilor avem: x 14 i 3 x y
este num rul victoriilor i y num rul înfrângerilor avem: x 14 i 3 x y
este num rul victoriilor i y num rul înfrângerilor avem: x 14 i 3 x y
este num rul victoriilor i y num rul înfrângerilor avem: x 14 i 3 x y
este num rul victoriilor i y num rul înfrângerilor avem: x 14 i 3 x y

x

14num rul victoriilor i y num rul înfrângerilor avem: x i 3 x y 35 ,

i
i

3x

victoriilor i y num rul înfrângerilor avem: x 14 i 3 x y 35 , 21

y

35 ,

21

2

i

i

7

2

de unde

este fals , atunci echipa de pe locul întâi a f cut cel pu in un meci nul.

echipa de pe locul întâi a f cut cel pu in un meci nul. x y

x

y

. Dar x, y trebuie s

a f cut cel pu in un meci nul. x y . Dar x, y trebuie
a f cut cel pu in un meci nul. x y . Dar x, y trebuie

fie naturale. Deci presupunerea f cut

. Dar x, y trebuie s fie naturale. Deci presupunerea f cut R3.5.4. La un concurs
. Dar x, y trebuie s fie naturale. Deci presupunerea f cut R3.5.4. La un concurs
. Dar x, y trebuie s fie naturale. Deci presupunerea f cut R3.5.4. La un concurs

R3.5.4. La un concurs de atletism particip

f cut R3.5.4. La un concurs de atletism particip trei echipe: A , A , A

trei echipe:

A , A , A , fiecare cu

1

2

3

trei concuren i. Concurentul care sose te primul prime te 18 puncte, cel care sose te al

, prime te dou puncte. Punctajul unei echipe este suma punctelor ob inute de cei trei reprezentan i ai s i. Afla i ce loc a ocupat fiecare echip tiind c :

cel care sose te ultimul

doilea 16 puncte, cel care sose te al treilea 14 puncte,

doilea 16 puncte, cel care sose te al treilea 14 puncte, i) Primele trei locuri au
doilea 16 puncte, cel care sose te al treilea 14 puncte, i) Primele trei locuri au
doilea 16 puncte, cel care sose te al treilea 14 puncte, i) Primele trei locuri au
doilea 16 puncte, cel care sose te al treilea 14 puncte, i) Primele trei locuri au
doilea 16 puncte, cel care sose te al treilea 14 puncte, i) Primele trei locuri au
doilea 16 puncte, cel care sose te al treilea 14 puncte, i) Primele trei locuri au
doilea 16 puncte, cel care sose te al treilea 14 puncte, i) Primele trei locuri au
doilea 16 puncte, cel care sose te al treilea 14 puncte, i) Primele trei locuri au
doilea 16 puncte, cel care sose te al treilea 14 puncte, i) Primele trei locuri au
doilea 16 puncte, cel care sose te al treilea 14 puncte, i) Primele trei locuri au
doilea 16 puncte, cel care sose te al treilea 14 puncte, i) Primele trei locuri au
doilea 16 puncte, cel care sose te al treilea 14 puncte, i) Primele trei locuri au

i) Primele trei locuri au fost ocupate de concuren i de la echipe diferite.

ii) Fiecare concurent de la echipa

A

avea în fa a sa un concurent de la echipa

2

A .

1

A

3

iii) Concuren ii echipei

concurent de la echipa 2 A . 1 A 3 iii) Concuren ii echipei A 3

A

3 au sosit unul dup

2 A . 1 A 3 iii) Concuren ii echipei A 3 au sosit unul dup

altul.

Solu ie. Din prima

ii echipei A 3 au sosit unul dup altul. Solu ie. Din prima i a treia
ii echipei A 3 au sosit unul dup altul. Solu ie. Din prima i a treia

i a treia condi ie rezult

unul dup altul. Solu ie. Din prima i a treia condi ie rezult c cei trei

cunul dup altul. Solu ie. Din prima i a treia condi ie rezult cei trei reprezentan

cei trei reprezentan i ai echipeidup altul. Solu ie. Din prima i a treia condi ie rezult c au sosit al

au sosit al treilea, al patrulea

i al cincilea. Din primele doureprezentan i ai echipei au sosit al treilea, al patrulea condi ii rezult c primul a

sosit al treilea, al patrulea i al cincilea. Din primele dou condi ii rezult c primul

condi ii rezult

al patrulea i al cincilea. Din primele dou condi ii rezult c primul a sosit un

cal patrulea i al cincilea. Din primele dou condi ii rezult primul a sosit un concurent

al patrulea i al cincilea. Din primele dou condi ii rezult c primul a sosit un

primul a sosit un concurent de la echipa

Din cele de mai sus i din a doua condi ie rezult c al aselea i al optulea au sosit

concuren ii de la echipa

A a acumulat

A , iar al doilea un concurent de la echipa

1

A a acumulat A , iar al doilea un concurent de la echipa 1 A .
A a acumulat A , iar al doilea un concurent de la echipa 1 A .
A a acumulat A , iar al doilea un concurent de la echipa 1 A .
A a acumulat A , iar al doilea un concurent de la echipa 1 A .
A a acumulat A , iar al doilea un concurent de la echipa 1 A .

A .

2

A , iar al doilea un concurent de la echipa 1 A . 2 A 1

A

1

A , iar al doilea un concurent de la echipa 1 A . 2 A 1

A , iar al aptelea i al nou lea au fost concuren ii de la echipa

1

al aptelea i al nou lea au fost concuren ii de la echipa 1 a acumulat
al aptelea i al nou lea au fost concuren ii de la echipa 1 a acumulat
al aptelea i al nou lea au fost concuren ii de la echipa 1 a acumulat
al aptelea i al nou lea au fost concuren ii de la echipa 1 a acumulat

a

acumulat

18+8+4=30

(puncte),

echipa

2

A .

2

Deci

echipa

16+6+2=24 (puncte), iar echipa

A

3 a acumulat 14+12+10=36 (puncte). Deci pe locul

întâi se afl echipa

14+12+10=36 (puncte). Deci pe locul întâi se afl echipa A , pe locul doi echipa 3

A , pe locul doi echipa

3

A , iar pe locul trei echipa

1

A .

2

R3.5.5. Opt ahi ti particip la un turneu, jucând fiecare cu fiecare. Pentru fiecare victorie un juc tor prime te un punct, pentru remiz un jum tate de punct, iar pentru înfrângere nu prime te nici un punct. La sfâr itul turneului primii doi clasa i au ob inut punctaje diferite, iar cel de-al doilea a ob inut atâtea puncte câte au ob inut ultimii patru ahi ti împreun . S se afle cum s-a încheiat partida dintre ahi tii clasa i pe locurile trei i cinci. Solu ie. Fiindc au fost opt juc tori i fiecare a jucat cu fiecare, un ahist a jucat apte partide i ar fi putut câ tiga cel mult apte puncte (când învingea în toate cele apte partide). Ultimii patru ahi ti au jucat între ei ase partide. (Dac A, B,C, D sunt ultimii ahi ti, au jucat: A cu B , A cu D , B cu C , B cu D i C cu D ).

A , B , C , D sunt ultimii ahi ti, au jucat: A cu B
A , B , C , D sunt ultimii ahi ti, au jucat: A cu B
A , B , C , D sunt ultimii ahi ti, au jucat: A cu B
A , B , C , D sunt ultimii ahi ti, au jucat: A cu B
A , B , C , D sunt ultimii ahi ti, au jucat: A cu B
A , B , C , D sunt ultimii ahi ti, au jucat: A cu B
A , B , C , D sunt ultimii ahi ti, au jucat: A cu B
A , B , C , D sunt ultimii ahi ti, au jucat: A cu B
A , B , C , D sunt ultimii ahi ti, au jucat: A cu B
A , B , C , D sunt ultimii ahi ti, au jucat: A cu B
A , B , C , D sunt ultimii ahi ti, au jucat: A cu B
A , B , C , D sunt ultimii ahi ti, au jucat: A cu B
A , B , C , D sunt ultimii ahi ti, au jucat: A cu B
A , B , C , D sunt ultimii ahi ti, au jucat: A cu B
A , B , C , D sunt ultimii ahi ti, au jucat: A cu B
A , B , C , D sunt ultimii ahi ti, au jucat: A cu B
A , B , C , D sunt ultimii ahi ti, au jucat: A cu B
A , B , C , D sunt ultimii ahi ti, au jucat: A cu B
A , B , C , D sunt ultimii ahi ti, au jucat: A cu B
A , B , C , D sunt ultimii ahi ti, au jucat: A cu B
A , B , C , D sunt ultimii ahi ti, au jucat: A cu B
A , B , C , D sunt ultimii ahi ti, au jucat: A cu B
A , B , C , D sunt ultimii ahi ti, au jucat: A cu B
A , B , C , D sunt ultimii ahi ti, au jucat: A cu B
A , B , C , D sunt ultimii ahi ti, au jucat: A cu B
A , B , C , D sunt ultimii ahi ti, au jucat: A cu B

- 9 -

Deci ultimii patru ahi ti au realizat împreun cel pu in ase puncte. Deci ahistul de pe locul doi a ob inut cel pu in ase puncte (deoarece el a ob inut un num r egal de puncte cu suma ultimilor patru). Fiindc primii doi juc tori au punctaje diferite înseamn c al doilea a ob inut exact ase puncte, c ci dac ob inea 6,5 puncte primii doi aveau acela i

puncte, c ci dac ob inea 6,5 puncte primii doi aveau acela i punctaj, iar dac
puncte, c ci dac ob inea 6,5 puncte primii doi aveau acela i punctaj, iar dac
puncte, c ci dac ob inea 6,5 puncte primii doi aveau acela i punctaj, iar dac
puncte, c ci dac ob inea 6,5 puncte primii doi aveau acela i punctaj, iar dac
puncte, c ci dac ob inea 6,5 puncte primii doi aveau acela i punctaj, iar dac
puncte, c ci dac ob inea 6,5 puncte primii doi aveau acela i punctaj, iar dac
puncte, c ci dac ob inea 6,5 puncte primii doi aveau acela i punctaj, iar dac
puncte, c ci dac ob inea 6,5 puncte primii doi aveau acela i punctaj, iar dac
puncte, c ci dac ob inea 6,5 puncte primii doi aveau acela i punctaj, iar dac
puncte, c ci dac ob inea 6,5 puncte primii doi aveau acela i punctaj, iar dac
puncte, c ci dac ob inea 6,5 puncte primii doi aveau acela i punctaj, iar dac
puncte, c ci dac ob inea 6,5 puncte primii doi aveau acela i punctaj, iar dac
puncte, c ci dac ob inea 6,5 puncte primii doi aveau acela i punctaj, iar dac
puncte, c ci dac ob inea 6,5 puncte primii doi aveau acela i punctaj, iar dac

punctaj, iar dac ar fi ob inut apte puncte era pe primul loc. Deci ahi tii de pe ultimele patru locuri au ob inut exact ase puncte, aceasta înseamn c ei au pierdut toate partidele jucate împotriva primilor patru clasa i. Deci ahistul de pe locul cinci a pierdut partida sus inut cu cel de pe locul trei. R3.5.6. În trei co uri sunt mere. Câte mere sunt în fiecare co tiind c în primele 2 împreun este un m r, în ultimele 2 împreun este cel pu in un m r, iar în ultimul i al treilea împreun , numai unul. Solu ie. Dac m rul din primele 2 co uri s-ar afla în primul co , atunci din a

din primele 2 co uri s-ar afla în primul co , atunci din a treia condi
din primele 2 co uri s-ar afla în primul co , atunci din a treia condi
din primele 2 co uri s-ar afla în primul co , atunci din a treia condi
din primele 2 co uri s-ar afla în primul co , atunci din a treia condi
din primele 2 co uri s-ar afla în primul co , atunci din a treia condi
din primele 2 co uri s-ar afla în primul co , atunci din a treia condi
din primele 2 co uri s-ar afla în primul co , atunci din a treia condi
din primele 2 co uri s-ar afla în primul co , atunci din a treia condi
din primele 2 co uri s-ar afla în primul co , atunci din a treia condi
din primele 2 co uri s-ar afla în primul co , atunci din a treia condi
din primele 2 co uri s-ar afla în primul co , atunci din a treia condi
din primele 2 co uri s-ar afla în primul co , atunci din a treia condi
din primele 2 co uri s-ar afla în primul co , atunci din a treia condi
din primele 2 co uri s-ar afla în primul co , atunci din a treia condi
din primele 2 co uri s-ar afla în primul co , atunci din a treia condi
din primele 2 co uri s-ar afla în primul co , atunci din a treia condi

treia condi ie ar rezultat c în al treilea co nu se afl nici un m

condi ie ar rezultat c în al treilea co nu se afl nici un m r,
condi ie ar rezultat c în al treilea co nu se afl nici un m r,
condi ie ar rezultat c în al treilea co nu se afl nici un m r,
condi ie ar rezultat c în al treilea co nu se afl nici un m r,
condi ie ar rezultat c în al treilea co nu se afl nici un m r,

r, deci al doilea

c în al treilea co nu se afl nici un m r, deci al doilea i
i al
i al

treilea co ar fi goale i astfel nu ar avea loc a doua condi ie. În concluzie primul co este gol, al doilea co con ine un m r, iar al treilea co con ine tot un m r.

co con ine un m r, iar al treilea co con ine tot un m r.
co con ine un m r, iar al treilea co con ine tot un m r.
co con ine un m r, iar al treilea co con ine tot un m r.
co con ine un m r, iar al treilea co con ine tot un m r.
co con ine un m r, iar al treilea co con ine tot un m r.

3.6. Probleme de ordonare

Pentru a stabili care dintre dou numere a i b este mai mare, putem folosi
Pentru a stabili care dintre dou
numere a
i b este mai mare, putem folosi mai
multe procedee, dintre care cele mai des întrebuin ate sunt:

1) Stabilim semnul diferen ei a

1) Stabilim semnul diferen ei a

b .

Dac

aDac b 0 , atunci a b .

b
b

0 ,

atunci

a

b .

Dac

ba

a

b a

0 ,

atunci

a

b . .

 

Dac

aDac b 0 , atunci a b .

b
b

0 ,

atunci

a

b . .

2) Dac

Dac a b 0 , atunci a b . 2) Dac numerele a i b sunt

numerele a i b sunt pozitive

atunci a b . 2) Dac numerele a i b sunt pozitive Dac a   b

Dac

Dac a

a

Dac a
 

b

a

Dac

Dac
 

b

Dac

Dac a

a

Dac a
 

b

b . .

1

, atunci a

1 , atunci a
1
, atunci
a

b .

b .

i b
i b

a

0 , compar m raportul b

a 1 , atunci a b . b . i b a 0 , compar m

cu 1.

3) În unele situa ii este suficient s demonstr m existen a unui num r
3) În unele situa ii este suficient s demonstr m existen a unui num r c situat
între cele dou
numere (exemplu: din a
c
b , rezult
a
b ).

În

unele

situa ii avem nevoie de metode ingenioase

a b ). În unele situa ii avem nevoie de metode ingenioase pentru a problemele. Exist

pentru

a

problemele. Exist cazuri când opera ia de ordonare ajut la dovedirea egalit numere x i
problemele. Exist
cazuri când opera ia de ordonare ajut
la dovedirea egalit
numere x i y prin stabilirea simultan
a inegalit
ilor x
y
i y
x .

Probleme rezolvate

R3.6.1. Compara i numerele

31

11

cu 17

14

- 10 -

.

rezolva ii a dou

a inegalit ilor x y i y x . Probleme rezolvate R3.6.1. Compara i numerele 31
8 17 11 Solu ie. 31 32 11 (2 5 11 ) 2 55 2

8

17

11 Solu ie. 31
11
Solu ie.
31

32 11

8 17 11 Solu ie. 31 32 11 (2 5 11 ) 2 55 2 56

(2

5

11 )
11
)

2

55

8 17 11 Solu ie. 31 32 11 (2 5 11 ) 2 55 2 56

2

56

(28 17 11 Solu ie. 31 32 11 (2 5 11 ) 2 55 2 56

4

14 )
14
)

16

14

17Solu ie. 31 32 11 (2 5 11 ) 2 55 2 56 (2 4 14

14

R3.6.2. Scrie i în ordine cresc toare numerele:

16 14 17 14 R3.6.2. Scrie i în ordine cresc toare numerele: 4 7 ,3 42
16 14 17 14 R3.6.2. Scrie i în ordine cresc toare numerele: 4 7 ,3 42

4

7

,3

42

R3.6.2. Scrie i în ordine cresc toare numerele: 4 7 ,3 42 2 ,2 44 2

2

,2

Scrie i în ordine cresc toare numerele: 4 7 ,3 42 2 ,2 44 2 ,63

44

2

Scrie i în ordine cresc toare numerele: 4 7 ,3 42 2 ,2 44 2 ,63

,63

,63 7 . (2

7

.

(2

44

4

22

numerele: 4 7 ,3 42 2 ,2 44 2 ,63 7 . (2 44 4 22

22

34

44

Solu ie.

42 2 ,2 44 2 ,63 7 . (2 44 4 22 22 34 44 Solu

17

63

7

(244 2 ,63 7 . (2 44 4 22 22 34 44 Solu ie. 17 63

64

,63 7 . (2 44 4 22 22 34 44 Solu ie. 17 63 7 (2

3,63 7 . (2 44 4 22 22 34 44 Solu ie. 17 63 7 (2

34

. Deci

se arate c

7

6

222 34 44 Solu ie. 17 63 7 (2 64 3 34 . Deci se arate

63

2