REFERAT METODIC CU TEMA:

PROBLEME DE NUMARARE PENTRU

ELEVII DIN GIMNAZIU

Prof. Șerban Simona-Marinela

LICEUL TEORETIC ”C-TIN BRÂNCOVEANU”
DĂBULENI

1
CUPRINS:

INTRODUCERE:………………………………………………………………………………………..3

PRINCIPIISI REGULI IN STUDIEREA UNOR PROBLEME DE NUMARARE…………………..3

1.REGULA SUMEI; REGULA PRODUSULUI . APLICATII………………………………….................4

2.PARTEA INTREAGA A UNUI NUMAR IN PROBLEME DE NUMARARE…………………………..6

3. NUMARUL DIVIZORILOR UNUI NUMAR NATURAL…………………………................................7

4.SUMA DIVIZORILOR UNUI NUMAR NATURAL………………………………………………………..8

5. PRINCIPIUL LUI DIRICHLET…………………………………………………………………………. .. .8

6. APLICATII……………………………………………………………………………………………………. .9

7. PRINCIPIUL INCLUDERII SI EXCLUDERII……………………………………………............... . .12

8. PROBLEME DE NUMARARE CARE FOLOSESC INDICI DE NUMARARE……………….. …....13

9. PROBLEME DE NUMARARE CARE CARE FOLOSESC SIRURI………………………………. 14

BIBLIOGRAFIE……………………………………………………………………………………………… .15

2
 ,,PROBLEME DE NUMARARE PENTRU ELEVII DIN GIMNAZIU”
Prof. Șerban Simona-Marinela
Liceul Teoretic ”C-Tin Brâncoveanu” Dăbuleni

INTRODUCERE
Tema propusa : ,,Probleme de numarare” constituie o extindere a programei
analitice obligatorii de matematica si parcurgerea ei este necesara pentru abordarea
unor probleme mai dificile.O categorie aparte de probleme, ignorata de manualele
unice din anii precedenti si prezentata sumar in actualele manuale alternative ,
problemele de numarare apar destul de des in ultimul timp ca subiecte de olimpiada,
concursuri. Acestea sunt probleme de aritmetica mai dificile in marea lor majoritate,
iar pentru rezolvarea lor elevul are nevoie de solide cunostinte teoretice pe baza carora
sa-si dezvolte capacitatile si deprinderile necesare.
Tema poate fi tratata pe parcursul mai multor ani de studiu (evident cu o
problematica corespunzatoare) asigurandu-se astfel continuitatea si coerenta
procesului de invatare. Trebuie precizat faptul ca matematica nu este un produs finit,
ci un proces intelectual in care, pe suportul unor cunostinte solide, primeaza initiativa
personala.
In selectarea continutului acestui material am tinut cont de tendintele actuale in
formularea subiectelor la concursurile si olimpiadele scolare.
Probleme de numarare intalnim in diverse situatii din viata cotidiana. In
matematica scolara sunt frecvente problemele de numarare ca de exemplu: numarul
divizorilor unui numar, numarul cifrelor unui numar, numarul termenilor unui sir,
numarul triunghiurilor sau numarul patrulaterelor dintr-o anumita configuratie si in
general, numararea elementelor unor multimi diverse.
Domeniul matematicii in care se studiaza astfel de probleme se numeste
combinatorica .
Voi prezenta in continuare cateva reguli si principii importante in studierea unor
probleme de numarare.
1.REGULA SUMEI
Daca un anumit obiect A poate fi ales in m moduri, iar un alt obiect poate fi ales in
n moduri, atunci alegerea lui ,,A sau B” poate fi realizata in m+n moduri ( trebuie
avut in vedere ca nici o alegere a lui A sa nu coincida cu nici o alegere a luiB ).Daca

3
totusi exista astfel de coincidente ( in numar de k), atunci regula sumei de mai sus
da ,,m+n-k” moduri de alegere a lui ,,A sau B” .
REGULA PRODUSULUI.
Daca un obiect A se poate alege in,, m” moduri si daca dupa fiecare astfel de
alegere, un obiect B se poate alege in ,,n” moduri, atunci alegerea perechii (A , B ) in
acesta ordine poate fi realizata in ,,m· n “ moduri.
Exemple:1) Sa se determine cate numere ( scrise in baza 10) de cate 4 cifre se pot
forma, folosind numai cifrele 0, 2, 4 si 6.
Solutie .Un astfel de numar este de forma abcd ; pentru cifra a avem 3 posibilitati
de alegere: 2, 4 si 6 iar pentru oricare din celelalte 3 cifre avem cate 4 posibilitati de
alegere. Folosind regula produsului, obtinem 3· 4· 4 ·4 = 192 de numere.
2) Un numar natural se numeste palindrom daca el coincide cu rasturnatul sau
(exemplu 525 sau 41714 ). Cate numere palindrom de 5 cifre exista?
Solutie .Evident, e suficient sa alegem primele 3 cifre (celelalte coincid cu a doua,
respectiv cu prima ). Alegerea se poate face in 9 moduri pentru prima cifra (fara 0 ),
apoi in cate 10 moduri pentru urmatoarele doua. Cu regula produsului obtinem 9·
10·10 = 900 numere.
3) Cate numere de 5 cifre au suma dintre prima si ultima cifra egala cu 5 ?
Solutie.Un astfel de numar este de forma abcde si din a+e = 5 deducem ca
perechea (a,e) poate fi una din perechile (1,4),(2,3),(4,1),(5,0); in rest, fiecare din
celelalte 3 cifre pot fi alese in cate 10 moduri. Folosind regula produsului, obtinem 4·
10³ numere.
4) Varfurile unui triunghi ABC neisoscel se coloreaza cu una dintre culorile rosu,
galben sau albastru.In cate moduri pot fi colorate varfurile triunghiului? Cate triun-
ghiuri au exact doua varfuri colorate cu aceeasi culoare?
Solutie. Cu regula produsului se obtine 3· 3 ·3 =3³ =27 respectiv 18 .
5) Pe fiecare din laturile unui triunghi se considera cate trei puncte, diferite de
varfurile acestuia. Cate triunghiuri cu varfurile in cele 9 puncte exista?
Solutie.Cazul I. Fiecare din triunghiurile formate are exact cate un varf pe cate o
latura a celui initial; cu regula produsului obtinem 3³ =27 astfel de triunghiuri.

4
 Cazul II. Fiecare triunghi are 2 varfuri pe aceeasi latura a triunghiului initial;
aceste varfuri pot fi alese in 3 feluri iar al treilea varf in 6 moduri. Rezulta 3· 6 =18
posibilitati pentru fiecare latura,deci 3 · 18 =54 posibilitati.In total sunt 27+54 =81
posibilitati.
6) Un patrat se imparte prin drepte paralele cu laturile sale in 16 patratele ( 4 linii,
4 coloane ). In cate moduri putem colora patratelele folosind culorile rosu, galben si
albastru?
Solutie.Cu regula produsului avem 3x3x3……..3 = 3 16.
7) Daca A si B sunt multimi finite cu n elemente, respectiv m elemente, atunci
numarul functiilor f: A → B este egal cu m n .
Solutie .Daca A= { a1,a 2 ,a 3 ,….an }si B= { b1,b2 ,b3 ...bm} ,atunci f :A → B este
bine determinata daca stim care sunt valorile lui f(a 1 ),f(a2 ),….f(an) care se pot alege
conform regulii produsului dintre elementele lui B in numar de m·m·……m=m n
moduri.
8) Se considera intr-un plan 5 puncte, oricare trei necoliniare.
a) Cate drepte determina aceste puncte?
b) Cate triunghiuri determina aceste puncte?
c) Daca avem n puncte (oricare trei necoliniare), cate drepte si cate triunghiuri de-
termina?
Solutie.a) fie A1 ,A2 , A 3 ,A4 ,A5 punctele din ipoteza .Punctul A1 determina cu
celelalte 4 puncte un numar de 4 drepte. Din cele 5 puncte pleaca 4· 5 =20
semidrepte.Fiecare dreapta a fost numarata de doua ori(de exemplu A1A2 si
A2A1 ).Atunci numarul dreptelor care trec prin cele cinci puncte este 20:2=10.
Generalizare. Daca avem n puncte ( n ≥ 3 ) si oricare trei sunt necoliniare atunci
ele determina n(n-1) /2 drepte.
b)-c) Pentru numarul de triunghiuri consideram cazul cand oricare trei puncte sunt
necoliniare. Fixam un varf Ai de exemplu, fapt ce poate fi realizat in n moduri. Fixam
al doilea varf Aj realizabil( dupa prima fixare) in n-1 moduri iar al treilea varf A k ,
realizabil in n-2 moduri. Rezulta n(n-1)(n-2) variante; dar fiecare triunghi Ai Aj Ak a
fost numarat de sase ori , atunci numarul de triunghiuri determinat este n(n-1)(n-2)/6.
9) Determinati numarul diagonalelor unui poligon convex cu n laturi (n ≥ 4 ).
Solutie. Din fiecare varf pleaca n-3 diagonale pentru ca un varf si cu doua varfuri
adiacente nu determina diagonale. Fiind n varfuri avem n(n-3) segmente. Dar fiecare
diagonala a fost numarata de doua ori, deci numarul diagonalelor este n(n-3)/2.

5
 Altfel, daca avem n puncte distincte (oricare trei necoliniare), ele determina
n(n-1)/2 drepte. Pentru a afla numarul diagonalelor trebuie sa scadem numarul
laturilor si obtinem n(n-1)/2 – n = n(n-3)/2.
10) Care sunt poligoanele convexe care au proprietatea ca numarul diagonalelor
lor este egal cu numarul punctelor de intersectie ale acestor diagonale situate in
interiorul poligonului si nu exista trei diagonale concurente in interiorul poligonului?
Solutie.Se stie ca numarul diagonalelor este n(n-3)/2. Numarul punctelor date Cmn
,deoarece intersectia a doua diagonale in interiorul patrulaterului convex reprezinta
intersectia diagonalelor in patrulaterul convex determinat de 4 varfuri ale poligoanelor
corespunzatoare celor doua diagonale si reciproc, patru varfuri ale poligoanelor
determina doua diagonale care se intersecteaza in interiorul poligonului.
C m
n = n(n-3)/2 ; n ≥ 4 ; (n-1)(n-2)=12; n=5 .Rezulta ca poligoanele cautate
sunt pentagoanele convexe.
Pentru a aborda diverse probleme de numarare, un rol important il joaca notiunea
de parte intreaga, numarul divizorilor naturali ai unui numar natural, forma canonica a
unui numar natural n ( descompunerea in mod unic in produs de factori primi) etc.

2. PARTEA INTREAGA
Partea intreaga a unui numar x este cel mai mare numar intreg care nu-l
depaseste pe x si se noteaza [ x]. Avem x-1 < [ x ] ≤ x. Folosim partea intreaga, de
exemplu cand numaram multiplii unui numar natural nenul p cuprins in multimea
{ 1, 2, 3……..n } . Multimea considerata contine [ n/p] multipli ai lui p, mai mici sau
egali cu n.
Exemple. 1) Care este exponentul lui 3 in descompunerea in factori primi a
numarului 100! (100!= 1· 2· 3· ……….·100)
Solutie. Dintre numerele 1, 2, 3, …….100 fiecare al treilea este divizibil cu 3.
Deoarece 100=3·33+1, rezulta ca de la 1 la 100 sunt 33 de numere divizibile cu
3.Dintre aceste numere, fiecare al treilea este divizibil cel putin cu puterea a 2-a alui
3. deci sunt 11 numere divizibile cu 32 .Dintre cele 11 numere , fiecare al treilea este
divizibil cu 33 . Rezulta astfel 3 numere si unul singur divizibil cu 3 4. Nu exista nici
un numar dintre
primele 100 divizibile cu 35( de altfel 35 = 243 ).
Atunci exponentul lui 3 din descompunerea in factori primi a numarului 100!
Este 48. Fiindca la impartirile efectuate am retinut numai caturile, acestea reprezinta

6
de fapt partile intregi ale numerelor : 100/3 , 100/3 2 , 100/33 ,100/ 34. Deci exponentul
lui 3 din descompunerea in factori primi a numarului 100! este
[100/3 ] +[100/3²] +[100/3³] +[100/34] =33+11+3+1=48.
Generalizare. Cu acelasi rationament se poate arata ca exponentul numarului
prim p din descompunerea in factori primi a lui n! (n!=1· 2· 3 ….. n) este
[ n/p] +[ n/p²] + [n/p³] +………..

3. NUMARUL DIVIZORILOR UNUI NUMAR NATURAL

Fie a un numar natural compus ce are urmatoarea descompunere in factori primi :
a= p1α1 · p2α2 ·…..pnαn ,unde p1 ,p2 ,……pn sunt numere prime iar α1, α α ЄN
2,……. n

(forma canonica a lui a).Pentru a obtine numarul divizorilor lui a, formam tabelul :
p 10 p12 p13 ……………p1α1 α1 +1 termeni
p20 p2 ¹ p2 ³ ……………p2 α2 α2+ 1 termeni
………………………………………………………………………..
pn0 pn1 pn2 pn αn αn +1 termeni
Observam ca fiecare numar din tabel este un divizor pentru a ;linia i contine α i + 1
termeni. Daca inmultim fiecare numar din prima linie cu fiecare numar din a doua
linie, obtinem (α1 + 1)(α2 + 1 ) divizori ai lui a. Inmultim apoi fiecare din aceste
numere cu fiecare numar din linia 3 si obtinem (α1 + 1 )(α2+ 1 )(α3+ 1 ) divizori ai lui
a. Continuand rationamentul obtinem (α1 + 1)( α2 +1)……...(αn + 1) numere care
sunt divizori ai lui a . In numarul acestor divizori este inclus si divizorul 1.Am obtinut
astfel urmatoarea
Teorema: Numarul divizorilor numarului a= p1α1 · p2α2 · …….pnαn este
τ(n)= ( α1 + 1 )( α2 + 1 )….( αn + 1).
Pentru n numar natural, vom nota cu τ( n )- numarul divizorilor naturali ai lui n.
Exemple. 1) Determinati numarul divizorilor lui 360.
Solutie.360= 23 · 32 · 5.Rezulta ( 3+1)(2+1)(1+1)=24 divizori.
2) Cati divizori in multimea numerelor naturale are numarul 210 · 59 +2 · 58.
Solutie.2Numarul dat se poate scrie 2 9·58 ·11.Rezulta (9+1)(8+1)(1+1)=180
divizori.
3) Determinati toate numerele de forma a= 2 m · 3 n, unde m si n sunt numere
naturale care au exact 8 divizori.
Solutie. ( m+ 1 )( n+ 1)=8 ;rezulta numerele 37 ,54, 24, 27.
4) Sa se determine toate numerele scrise in baza 10 care sunt divizibile cu 15 si au
14 divizori.

7
 Solutie. 15|A=> A= 3x · 5y ·pk1· pk2 …..; x,y ≠0. τ(A)=(x+1)(y+1)(k1 + 1)(k2 +1)…
Cum x+1 ≠ 1 si y +1 ≠ 1 => x+1=2 si y+1 =7 sau x+1=7 si y+1=2. Deci x=1 si y=6
sau x=6 si y=1. Numerele care satisfac conditia problemei sunt A= 3 · 56 sau A=36·5.

4.SUMA DIVIZORILOR UNUI NUMAR NATURAL (σ(n)).

Sa calculam mai intai suma
S =1+x+x2 +………………….xn. Se stie ca S= ( x n+1 -1 )/ ( x – 1 ) ;cu x≠1.
Scriem produsul de n sume avand termenii pe cele n linii din table si obtinem
(1+p1+p12………+p1α1)(1+p2+p22+……….+p2α)……….(1+pn+pn2+……………pnα)=
p 1α1+1 - 1 · p 2α2+1 -1 …………· pnαn -1
P1 - 1 p2 – 1 pn -1

Am obtinut astfel teorema : suma divizorilor numarului a=p1α1 · p2α ·……..pnαn este

S = p1α1 -1 - p2α2 - 1……….pnαn - 1

p1 -1 p2 - 1 pn - 1

Exemplu .Fie S suma divizorilor naturali ai nr 2001. Sa se arate ca 5S este un

numar natural patrat perfect.
Solutie .2001 = 3· 23 ·29 de unde σ(n)=3² - 1 . 23² - 1 . 29² - 1
=4·24·30 .
3-1 23 – 1 29 - 1
Atunci 5S=(2³ · 3 · 5 )² = 120² , deci 5S este patrat perfect.
Lema. Daca d1 ,d 2,…..dk sunt toti divizorii naturali ai numarului n atunci avem
relatia : ( d1 · d2 · ………….dk )2 = nk.
Solutie.Consideram d1 < d2 <…….<dk si obtinem d1=n/dk ,d2 = n/dk-1…. dk=
n/d1 ,relatii care inmultite membru cu membru dau d 1.d2 ……dk =(n/d1 )(n/d2)……..
(n/dk), de unde ( d1 · d2 ·….dk)2= nk .
Exemplu. Sa se calculeze produsul tuturor divizorilor naturali ai numarului 2001.
Solutie.2001= 3.23.29 , iar numarul divizorilor este (1+1)(1+1)(1+1)=8 ;rezulta
relatia
( d1· d2··….d8 )2 =20018 si d1 · d 2 · ….d8 = 20014
Un numar natural se numeste perfect daca σ(n)= 2· n;exemplu : 6, 28, 496, 8128

8
 5 . PRINCIPIUL LUI DIRICHLET.
Matematicianul german Peter Gustav Dirichlet (1805-1859) a elaborat un
principiu extrem de simplu cu aplicatii neasteptate in variate domenii, principiu care-i
poarta numele si pe care-l enuntam mai jos, fiind o demonstratie de tipul
urmator : ,,daca repartizam n+1 obiecte in n cutii atunci cel putin doua obiecte vor fi
in aceeasi cutie”.Justificare :consideram cazul cel mai nefavorabil asezand in fiecare
cutie cate un obiect. Deci am folosit ,, n “cutii si ,, n” obiecte. Obiectul cu numarul
n+1 trebuie pus si el intr-o cutie oarecare dar in acea cutie exista deja un obiect.
Asadar avem o cutie cu doua obiecte. Nu este important care cutie contine cel putin
doua obiecte, nici cate obiecte sunt in acea cutie si nici cate astfel de cutii exista.
Important este ca exista cel putin o cutie cu cel putin doua obiecte.
In literatura matematica principiul lui Dirichlet este intalnit si sub denumirea
de ,,principiul cutiei”, cu precizarea ca denumirea de ,,cutie” desemneaza ,,grupe de
obiecte”, stabilite dupa anumite, iar ,,obiectele” desemneaza lucruri, numere, figure
geometrice, etc.Ceea ce caracterizeaza problemele in care se foloseste acest principiu,
este dificultatea de a le aborda pe cai cunoscute. In general principiul cutiei este un
principiu de numarare care in ultimul timp a capatat o mare popularitate fiind pus la
baza unui numar mare de probleme, unele chiar dificile.
Voi prezenta in continuare cateva probleme ale caror solutii se bazeaza pe
principiul de mai sus.

6.APLICATII LA PRINCIPIUL LUI DIRICHLET

1) Se considera 7 numere naturale. Demonstrati ca printre numerele date, cel
putin doua dau acelasi rest la impartirea cu 6.
Solutie. La impartirea cu 6 a unui numar natural se poate obtine unul din
resturile:0, 1, 2, 3, 4,sau 5. Consideram cutia ,,i” formata din numerele care dau restul
,,i” la impartirea cu 6.Rezulta astfel 6 cutii in care trebuie plasate 7 numere. Va exista
cel putin o cutie care contine doua sau mai multe numere care dau acelasi rest la
impartirea cu 6.
Generalizare. Fie n+1 numere. Sa se arate ca exista cel putin doua numere care
dau acelasi rest prin impartirea la n.
2) Sa se demonstreze ca printre orice sase numere intregi exista doua numere a
caror diferenta este divizibila prin 5.

9
 Solutie. Conform exercitiului anterior, exista cel putin doua numere care dau
acelasi rest prin impartire cu 5, deci diferenta lor este divizibila cu 5.
3) Sa se arate ca oricum am alege 7 numere patrate perfecte (distincte), exista cel
putin doua a caror diferenta se divide cu 10.
Solutie.Daca a Є N, a² impartit la 10 va da unul din resturile: 0, 1, 4, 5, 6, 9.
Deoarece avem 7 patrate perfecte si numai 6 resturi, atunci exista cel putin doua
patrate perfecte care dau acelasi rest la impartirea cu 10, deci diferenta lor se divide cu
10.
4) Sa se arate ca oricum am alege cinci numere intregi, exista doua dintre acestea,
care au suma sau diferenta divizibile cu 7.
Solutie. La impartirea cu 7 a unui numar rezulta resturile 0,1,2,3,4,5,6. Patratul
sau va da la impartirea cu 7 unul din resturile 01,2,4. Avem cinci numere si patru
resturi, rezulta conform principiului cutiei ca cel putin doua din cele cinci patrate dau
acelasi rest la impartirea cu 7 ; x² -y² se divide cu 7, deci 7 |(x-y)(x+y). cum 7 este
numar prim ,avem ca 7|x-y sau 7|x+y.
5) La un turneu de sah au participat n>2 sahisti. Sa se demonstreze ca in orice
moment al turneului dinaintea ultimei runde, cel putin doi sahisti au acelasi numar de
victorii.
Solutie. In orice moment al turneului dinaintea ultimei runde, fiecare sahist a
jucat maximum n-2 partide si a putut obtine 0, 1, 2, …..n-2 victorii, deci in total n-1
posibilitati(cutii). Deoarece la turneu au participat n sahisti, rezulta ca cel putin doi
sahisti au acelasi numar de victorii inaintea ultimei runde.
6) Consideram multimea A= {a 1,a2,……an}cu elemente numere intregi. Sa se
demonstreze ca A are cel putin o parte nevida cu proprietatea ca suma elementelor
sale se divide cu n.
Solutie.Daca a este numar intreg si n numar natural, exista q si r unice astfel
incat a=nq+r cu qЄZ si r Є{0,1,…n-1}.Consideram urmatoarele n submultimi ale
luiA: A1={a1}, A2={ a1 ,a2 },……..An= {a1,a2,….an }. Notam cu Si =a1+a2+….+.ai ,cu
i=1,n ( suma elementelor fiecarei multimi). Daca unul din numerele S i cu i=1,n se
divide cu n, problema este rezolvata. Daca nu, cele n resturi obtinute prin impartirea
cu n a numerelor Si , apartin multimii {1, 2, ….n-1 }cu n-1 elemente diferite. Deci
exista cu siguranta doua numere Si si Sj care dau acelasi rest la impartirea cu n. Fie S i
= a1+a2+….ai si Sj=a1+a2+….aj cele doua numere. Fie i<j ;cum n| S i –Sj , rezulta ca
submultimea este B={ai+1, ai+2,…..aj}.

10
 7) Consideram noua puncte intr-un patrat cu latura de lungime 1. Sa se
demonstreze ca exista un triunghi cu varfurile in trei din cele noua puncte a carui arie
sa fie cel mult 1/8.
Solutie. Unind doua cate doua mijloacele laturilor opuse in patratul dat, obtinem o
impartire a acestuia in patrate de arie 1/4.Oricum am plasa cele noua puncte,
intotdeauna trei se vor afla in interiorul sau pe laturile aceluiasi patrat. Fie A, B, C
cele trei puncte situate in patratul EFGH. Sa aratam ca aria (ABC ) <1/8.

Ducem prin A paralela la EH. Fie AQ || EH, Q Є BC, BN ┴ AQ si CP┴AQ,

(N, P ЄAQ). Atunci avem :
SABC=SABQ+SACQ= (AQ · BN)/2 + ( AQ · CP)/2= AQ( BN+CP )/2 < EH ·HG/2
=SEHGF/2 =1/8 .Egalitatea se obtine cand o latura a triunghiului coincide cu o latura a
patratului si celalalt varf al triunghiului se gaseste se afla pe latura opusa.
8) Sa se arate ca oricum am aseza 37 puncte in interiorul unui triunghi echilateral
cu latura de lungime 1, exista cel putin doua puncte a.i. distanta dintre ele sa nu
depaseasca 0,1(6).
Solutie. Impartim fiecare latura a triunghiului in 6 segmente cu lungimea 1/6. Prin
punctele de diviziune ducem paralele la laturile triunghiului si obtinem
1+3+5+7+9+11=36=6² triunghiuri echilaterale cu latura de 1/6. Consideram 37 de
puncte in triunghiul initial, cel putin doua dintre acestea se vor afla in interiorul sau pe
laturile unui triunghi(conform principiul cutiei) cu latura de 1/6=0,1(6), deci distanta
dintre acestea va fi cel mult 1/6.

11
 Generalizare. Sa se arate ca oricum am aseza n2+1 puncte in interiorul unui
triunghi echilateral cu latura de lungime 1, exista cel putin doua puncte a.i. distanta
dintre ele sa nu depaseasca 1/n.
Observatie. In general, cand intr-o problema se cere sa se arate ca exista cel
putin n elemente cu o anumita proprietate, este bine sa consideram ca exista cel mult
n-1 elemente cu acea proprietate si din analiza cazului ,, exact n-1 “, se ajunge la
soluitia problemei.
Exemple. 1)Intr-o scoala sunt 731 elevi. Aratati ca exista cel putin 3 elevi care isi
serbeaza ziua de nastere in aceeasi zi a anului.
Solutie. Presupunem ca nu exista 3 astfel de elevi. Deci in fiecare zi a anului isi
serbeaza ziua de nastere cel mult elevi.Daca in fiecare zi a anului isi vor serba ziua de
nastere doi elevi atunci, intr-un an, vor avea aniversarea 365.2 = 730 elevi. In scoala
sunt 731 elevi, deci al 731-lea isi va serba ziua impreuna alti doi.
2) Suma a 63 numere naturale nenule este 2000. Sa se arate ca cel putin doua
dintre acestea sunt egale.Care este cel mai mare numar de numere egale cu
proprietatea ceruta?
Solutie.Daca toate numerele sunt distincte si cele mai mici posibile obtinem:
1+2+3+……63=2016>2000 ,deci cel putin doua numere sunt egale. De exemplu
2+3+4+…+62+48=2000.
Daca toate numerele sunt egale, atunci: x+x+…..+x=2000; 63x=2000 de unde x nu
este natural.Pot fi cel mult 62 numere egale, cu proprietatea ceruta ,de exemplu 1+1+
…+1+1938=2000.

7.PRINCIPIUL INCLUDERII SI EXCLUDERII.

Fie A, B, C multimi finite . Cardinalul multimilor A U B, A U B U C este dat de
relatiile:
a) card(A U B) = card(A ) +card ( B)- card (A ∩ B)

12
 b) card ( A U B U C) = card(A)+ card (B)+card ( C )- card ( A ∩B)-card( A∩C) -
card( B∩C) +card ( A∩B∩C).( cazuri particulare ale formulei Boole-
Silvester).
Pentru demonstratie se pot folosi diagramele Venn-Euler.

Pentru relatia b) se observa ca scazand card(AUB),card(AUC),card(BUC) , se

pierde si card( A∩ B ∩ C) , de aceea trebuie adunat card(A∩ B ∩C ).
Exemple.1) Elevii unei clase joaca fotbal sau baschet: 19 joaca fotbal, 24 joaca
baschet si 16 practica ambele jocuri.Cati elevi sunt in clasa?
Solutie. Aplicam principiul includerii si excluderii:
Card (F U B)= cardF+ cardB- card(F ∩ B)=19+24-16=27 .Deci numarul elevilor
din clasa este 27.
Principiul includerii si excluderii permite rezolvarea simpla a unor probleme de
divizibilitate.
2) Aflati numarul numerelor naturale mai mici sau egale cu 500 care sunt divizibile
cu 2, 3 sau 5.
Solutie. Fie A multimea numerelor naturale mai mici sau egale cu 500 care sunt
divizibile cu 2, B multimea celor divizibile cu 3 si C multimea numerelor divizibile cu
5.Vom folosi partea intreaga pentru ca ne intereseaza numai caturile. Atunci
card A =[500/2] = 250, cardB = [500/3] = 166 , card C=[500/5 ]=100,
card(A∩B)=[500/6] , card(B∩C)=[500/15] =33 , card( A∩C)=[500/10]=50 ,
card(A∩B∩C)=[500/30]= 16.
Avem card(AUBUC)=250+166+100-83-33-50+16 = 366 .Acum putem afla si
numarul numerelor naturale mai mici sau egale cu 500 care nu sunt divizibile cu 2,
nici cu 3, nici cu 5. Acestea sunt in numar de 500-366=134.

13
 8.PROBLEME DE NUMARARE CARE FOLOSESC INDICI DE
NUMARARE.
Ori de cate ori se cere a determina cate numere verifica o anumita
proprietate(egalitate) data, vom cauta un indice de numarare caruia ii atribuim valori
numerice naturale consecutive.
Exemple .1)Cate numere pare sunt in intervalul [21000 , 22000 ] ?
Solutie. 2 1000=21000
21000+ 2 = 21000 + 2· 1
21000+ 4 = 21000+ 2 · 2
………………………
22000 = 21000 + 2· x
Se determina x; 2· x= 22000- 21000 => x= 21999- 2999=> x = 2999( 21000- 1 ). Indicele de
numarare ia valori de la 0 la 2999( 21000- 1 ). Prin urmare sunt 21999- 2999+1 numere pare.
2) In cate regiuni impart planul n drepte concurente?
Solutie.Doua drepte concurente impart planul in 4 regiuni, 3 drepte concurente in
2 · 3= 6 regiuni; n drepte cocurente vor determina 2· n regiuni.
3) Un patrat perfect se termina cu 5. Demonstrati ca cifra sutelor este un numar
par.
Solutie.n= a1 a2…..ak5 . Cum n este patrat perfect, rezulta ca n poate fi scris sub
forma: ( b1 b2……br0+5)2= ( 10·b + 5 )2= 100b(b+1) + 25, unde b=b1 b2 …br.
n-25=100b(b+1)=> n-25 divizibil cu 200=> n-25= a1 a2 …ak5 -25 divizibil cu 200 =>
ak=2 si ak-1 par.
4) Fie sirul de fractii:

a ) Daca n= 2009, aflati numarul fractiilor din sir.

b) Aratati ca, pentru orice numar natural nenul, numarul fractiilor din sir este un patrat
perfect ( G.M nr. 3/2009).
Solutie. a)pentru n= 2009, numarul fractiilor este
(2.1-1)+(2.2-1)+(2.3-1)+……..+(2.2009-1) = 20092
b) 1+3+5+……..+(2n-1)=n2; pentru orice n numar natural.

9.PROBLEME DE NUMARARE CARE FOLOSESC SIRURI .

14
 1) Fie sirul de numere (an)n>1 : 22, 23, 25, 28, 32,…….Sa se determine al 2009-lea
numar al sirului.
Solutie. a1 =22
a2 = a1+ 1
a3 = a2+ 2= a1+1+2
a4 = a3+3 = a1 +1+2+3
……………………….
a2009 = a2008 + 2008 = 1+ 2+3+…+2008 = 2 017 036
2) a)Determinati termenul al 7-lea din sirul 2x+1,2x+5,2x+9,…..2x+37,…….daca
suma (2x+1)+(2x+5)+(2x+9)+…..+(2x+37) = 210.
b) Pentru valoarea x gasita anterior precizati al catelea termen in sir este numarul
3643.
3) Fie sirul de numere 1, 1/2, 1/4, 1/8, 1/16…….1/2n,……..si Sn=1+1/2+1/3+1/4+
…….+1/2n. Determinati k Є N* astfel incat Sk=1/5.
4) Se considera multimea A = { 20, 21,22,…..2n,…}.Construim urmatorul sir de
submultimi ale lui A: A1 = { 20}, A1={ 21,22}, A3={ 2³, 24, 25 }s.a.m.d.
a) Scrieti submultimile A7 si A10
b) Calculati suma elementelor submultimilor A 1 ,A2 ,….A10 .(Olimpiada de
matematica,etapa locala ).

Bibliografie
 ,,Probleme de numarare”-Amalia Romila;editura EduSoft
 ,,Matematica pentru grupele de performanta”-Gheorghe Lobont;editura
Dacia Educational
 Revista Arhimede
 Gazeta matematica

15