TRADIȚII DOLJENE

Prof. Șerban Simona-Marinela

Liceul Teoretic ”C-tin Brâncoveanu” Dăbuleni

Oamenii din lumea satului din Oltenia în general și din Dolj în special sunt păstrători de
tradiții și obieceiuri. Tradiția a însemnat ceva aproape sacru, cu reguli de bunăcuviință creștină,
cu obiceiuri și rânduieli bine conturate și respectate cu sfințenie. Oamenii de aici sunt mândri,
iubitori, sociabili. Își iubesc locul și nu ezită să îl arate celor ce doresc să îl vadă. În înregistrările
istoriei, populația care trăiește la Nord de fluviul Dunărea (geții) au fost menționați prima dată de
Herodot in secolul al 4 lea i.Hr. Bărbații au fost recunoscuți pentru curajul lor în luptă. Poate de
aceea, ei au ramas principala populație etnică în această regiune, în ciuda războaielor și a multor
ani de colonizare romană și a atacurilor popoarelor migratoare. Influențele lor au lăsat urme în
vocabularul, obiceiurile, tradițiile si mâncarea românilor.
Peţitul, logodna, înţelegerea asupra zestrei şi plecarea lăzii de zestre din casa miresei,
precum şi chemarea la nuntă şi masa mare sunt elemente ale nunţilor de altădată din satul
oltenesc.
Sărbătoarea Paştelui este marcată în Oltenia de obiceiuri străvechi ce ţin de credinţa unei
curăţări şi înnoiri interioare.
Printre cele mai spectaculoase obiceiuri de iarnă care se mai păstrează și astăzi, se
regăsesc: întrecerea înot a bărbaţilor pentru a scoate din apă Sfânta Cruce aruncată de preot,
întâlnită la Calafat şi în alte localităţi de la Dunăre, „Botezatul cailor”, „Păzitul fântânilor” şi cel
practicat de fete, care pun busuioc sub pernă pentru a-şi visa alesul. Din Doljul arhaic se mai
păstrează încă obiceiul împodobirii „Bradurilor” în comuna Ciupercenii Noi şi „Mersul cu
Urâţii” doar la Caraula pe 8 ianuarie. În comuna Desa, este împlinit, pe 24 februarie, ritualul
cunoscut sub denumirea de ”Încuratul cailor” sau ”Caii lui Sântoader”.
Paparudele, Sânzienele sau Drăgaica, Sânpetru de vară, Tatăl Soarelui și Muma Ploii,
învelitul miresei, Săptămâna lui Sântilie, încheierea secerişului, şi prima pâine din noua recoltă
de grâu sunt obiceiuri spectaculoase de vară.
Toate aceste obiceiuri au fost și sunt prezentate craiovenilor de ansambluri folclorice în
cadrul festivalurilor de datini și obiceiuri care au loc periodic în Craiova și în județul Dolj.

Pentru olteni, tradițiile înseamnă o legatură cu trecutul, valorificat prin respectarea și

transmiterea obiceiurilor pline de semnificații. Pe ulițele satelor, sărbatorile de peste an sunt
adevărate spectacole vesele si colorate, amintind de o lume idilică, pe care ne-o dorim cu toții să
o regăsim.
Alaiul Călușului - în Duminica Rusaliilor
Participanți: cete de căluşari din Dolj si din alte zone unde se mai performează acest dans
ritualic.
Întrupat prin sorgintea autentică şi curată a geniului popular transmis şi îmbrăcat în haina
pură a tradiţiilor, împodobit cu adăugirile generaţiilor, Căluşul şi-a dăltuit locaş trainic în cultura
noastră, devenind emblemă a identităţii culturale a românilor, fiind declarat de către UNESCO:
Patrimoniu cultural universal.

1
 De ani buni, la Craiova s-a organizat „Alaiul Căluşului Oltenesc”, expresie a împlinirii
unei datorii sacre pentru valorificarea acestui monument arhaic al culturii populare, pentru
menţinerea şi revigorarea lui.
În fiecare an, în Duminica Rusaliilor, cete de căluşari din Dolj, dar şi din alte judeţe ale
ţării unde se mai performează Căluşul, însotite de clinchete de clopoţei şi strigătul inconfundabil
de „hălăişa” fac dovada măiestriei dansului lor ritualic, oferind pelin şi sănătate spectatorilor
întâlniţi pe străzile Craiovei şi, apoi, pe aleile Parcului „Nicolae Romanescu unde se finalizează
întâlnirea acestor purtători de ritmuri arhaice cu craiovenii.

Festivalul ”Tradițiile verii” - luna iulie, în preajma Sf. Ilie

Participanți: grupuri, cete, formatii, ansambluri, solisti (rapsozi) vocali si instrumentisti.
Fiecare anotimp își are obiceiuri și tradiții specifice legate de activitățile din lumea
satelor românești; cele mai cunoscute sunt cele de iarna, dar si vara exista unele tradiții legate de
Sânzâiene sau Drăgaica, de seceriș, invocarea ploii în timpul secetelor lungi, Paparude,
framântarea aluatului din noua recoltă, etc.

Festivalul ”Maria Tănase” – spectacol-concurs - o dată la 2 ani

Participanți: interpreți ai cântecului popular românesc din țară și din diasporă.
Ampla manifestare de cultura populară, Festivalul - Concurs al Interpreților Cântecului
Popular Românesc „Maria Tănase” al cărui debut a avut loc în anul 1969, a devenit cea mai
importantă rampă de lansare a tinerilor interpreți de folclor muzical din toată țara si nu numai; în
anul 2017 a avut loc cea de-a XXIV-a editie.
Purtând numele celei pe care ne-am obișnuit s-o evocăm ca „Doamna cântecului
românesc”, Festivalul s-a dovedit de-a lungul celor 44 ani de viață, o adevarată școală pentru
sutele de interpreți ce au venit (si vor mai veni) la Craiova, o lecție concretă despre alcătuirea
repertoriului, alegând, dintre toate piesele întâlnite, autenticul, cuceritor prin frumusețe și
aderență la public. Se mai au în vedere ținuta scenică, frumusețea și autenticitatea costumelor.
Ediție de ediție au urcat pe scena Festivalului sute de concurenți, talente certe, oferind
posibilitatea aprecierii stilurilor de interpretare și a varietății folclorului după ținut și zone.
Departe de a urmări latura spectaculară, festivalul se angajează să fie din ce în ce mai
mult, un act de cunoaștere și inițiere, de valorificare a fondului folcloric național, precum și a
unor talente cu posibilități de afirmare. Astfel, rezultatele nu au întârziat să apară: soliști precum
Ana Munteanu, Gheorghe Roșoga, Ionela Prodan, Filofteia Lacătușu, Maria Apostol, Tiberiu
Ceia, Angelica Stoican, Maria Răchițeanu-Voicescu, Elena Jurjescu, Floarea Calotă, Vasilica
Dinu, Maria Dragomiroiu, Matilda Pascal Cojocărița, Valeria Peter Predescu, Daniela
Condurache, Liviu Vasilică, Ioan Bocșa, Grigore Leșe și mulți alții, devenind deja nume
cunoscute în toată țara.
Jurii competente au făcut din Festivalul „Maria Tanase” cea mai exigentă scenă în acest
domeniu, lucru demonstrat de-a lungul timpului prin cariera ulterioară a laureaților săi.
Festivalul craiovean cuprinde și alte activități conexe, ele însele pline de individualitate și
valoare: parada portului popular, târgul creatorilor populari, sesiuni de comunicări, expoziții
documentare și/sau lansări de carte, colocvii ale realizatorilor de emisiuni folclorice etc.
Bibliografie
http://www.folcloroltenesc.ro/oltenia-traditii;
http://www.romanianmonasteries.org/ro/romania/oltenia-traditii;
http://www.traditiidoljene.ro