Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Nicolae Iorga
Balade,
Legende,
Mituri,
Poezii,
Doine,
Cântece populare,
Picturi,
Sculpturi,
Tradiţii şi Obiceiuri :
- legate de viaţa de zi cu zi şi
- legate de marile momente existenţiale ale omului: Naşterea (Botezul), Viaţa adultă
(Cununia), Decesul (Trecerea sufletului la viaţa veşnică)
Folclorul românesc nu poate fi despărțit de sufletul poporului
român și de religiozitatea lui . Românii exprimă prin folclor cele
mai importante calități ale sufletului: credința, iubirea, bucuria,
ospitalitatea, durerea, armonia cu natura și Dumnezeu.
literatura orală de inspiraţie religioasă – opere literare inspirate din folclorul religios;
colindele şi cântecele de stea - creaţii populare care însoţesc obiceiurile de Crăciun;
bocetele - presupun existenţa unei melodii simple, triste;
sculpturile în lemn - utilizate în decorarea stâlpilor, porţilor, crucilor;
icoanele pe sticlă - tehnica picturii pe sticlă a apărut în Transilvania şi Bucovina;
ouăle încondeiate.
Aceste creații au constituit surse de inspirație pentru scriitori, muzicieni si artiști plastici,
care le-au prelucrat în forma cultă.
Literatura orală și cultă, de inspirație religioasă -
opere literare inspirate din folclorul religios
În grădina Ghetsimani
Rugăciune
de Mihai Eminescu de Vasile Voiculescu
Iisus lupta cu soarta si nu primea
paharul...
Crăiasă alegându-te Căzut pe brânci în iarbă, se-mpotrivea într-
Îngenunchem rugându-te, una.
Înalţă-ne, ne mântuie Curgeau sudori de sânge pe chipu-i alb ca
Din valul ce ne bântuie: varul
Fii scut de întărire Si-amarnica-i strigare stârnea în slăvi
Şi zid de mântuire, furtuna.
Privirea-ţi adorată
Asupră-ne coboară, O mâna ne-ndurată, tinând grozava cupă,
O, maică prea curată, Se coboara-mbiindu-l si i-o ducea la gură...
Şi pururea fecioară, Si-o sete uriasa sta sufletul sa-i rupa...
Marie! Dar nu voia s-atingă infama băutură.
Principalul semn creştin nu numai că este nelipsit din repertoriul de motive şi simboluri care
împodobesc elemente din arhitectura casei și a porții, el marchează profund viaţa ţăranului,
care se ghidează îndeosebi după datinile creştine.
Simboluri: solare, precum rozetele, cercurile simple sau concentrice – cercurile concentrice
reprezintă cele trei ipostaze ale soarelui, la răsărit, la amiază şi la apus –, vârtejul sau morişca,
colacul, romburile (numite şi „roţi” în arta populară din Transilvania). Cercul, legat, în mod
evident, de cultul solar, este un simbol al perfecţiunii şi regenerării.
Motive ornamentale: precum „pomul vieţii” (brăduţul), crucea, funia împletită, spirala.
Uneori apar şi motive din lumea animală, cum ar fi pasărea (porumbelul), şarpele, calul, colţii de
lup. Pomul vieţii este un alt motiv principal şi foarte vechi, simbol al vitalităţii, al ascensiunii spre
cer, al rodniciei continue şi al vieţii veşnice. Legate de acest simbol sunt bradul, ramura de brad,
frunza şi vasul cu flori.
Icoanele pe sticlă - tehnica picturii pe sticlă a
apărut în Transilvania şi Bucovina,
în cursul sec. XVII și XVIII
Ouăle încondeiate sunt o mărturie a datinilor, credințelor și obiceiurilor pascale, reprezentând un element de cultură spirituală
specific românească.
Oul văzut ca un simbol primordial, sămânța vieții, potrivit tradiției, este vopsit și încondeiat în zilele de joi și sâmbătă din
Săptămâna Mare, îndeletnicirea înroșirii ouălor fiind rezervată aproape în exclusivitate femeilor.
Oul încondeiat ne transmite bucurie, uimire, smerenie, împacare, pentru că în ornamentația lui, de fapt, se operează cu
simboluri (soare, luna, cruce, etc.), cu modele din natură (plante, animale, obiecte) și cu modele de țesături populare, cu tot
repertoriul lor de semne sacre.
Motivele folclorice utilizate sunt: spicul, soarele, frunza și ca o reconfirmare a creștinătății românești, crucea.
Simbolul fiecărei culori în parte: - roșu (soare, foc, dragoste, bucuria de viaţă),