Proiect de lecție

Data:
Unitatea școlară: Colegiul Economic „Dimitrie Cantemir“ Suceava
Clasa: a-XI-a
Profesor: Buda Niga Valentin
Aria curriculară: Om și societate
Disciplina: Istorie
Unitatea de învățare: Religia și viața religioasă
Subiectul lecției: Diversitatea religioasă în România interbelică
Tipul lecției: Dobândire de cunoștințe
Competențe generale:
Aplicarea metodelor adecvate în abordarea surselor istorice
Competențe specifice:
Analiza diversității religioase pornind de la sursele istorice
Argumentarea a unui punct de vedere

Obiective operaționale/Competențe derivate:

A. Cognitive:
1. Să definească termeni: cult, autocefalie, uniți, Concordat, Patriarhie;
2. Să analizeze diversitatea religioasă din România prin cunoașterea cultelor religioase de pe
teritoriul țării noastre.

B. Procedurale:
1. Să investigheze sursele istorice avute la dispoziție pentru a extrage diverse informații și
judecăți de valoare;
2. Să structureze informațiile lecției într-o schemă logică de idei;
3. Să identifice pe hartă modul în care sunt repartizate pe teritoriul României cultele
religioase.

C. Atitudinale/Comportamentale:
1. Să condamne intoleranța religioasă;
2. Să dezvolte toleranța față de alte culte;
3. Să accepte diversitatea religioasă din România.

Strategia didactică: deductivă, cognitivă, semidirijată

1. Resurse procedurale:
- Organizarea elevilor:
- elevilor li se distribuie fișele de lucru pe care le studiază individual;
- observarea sistematică a elevilor pe pacursul lecției.
- Metode: expunerea sistematică combinată cu prelegerea și cu explicația, conversația
euristică, învățarea prin descoperire, dezbaterea.
2. Resurse materiale:
Manuale:
Ed. Corint, Ioan Scurtu
Bibliografice:
Agrigoroaiei I.,Organizarea Cultelor în România întregită, Editura Fundației „Axis“
Universitaria 5, Iaşi 1996.
Idem, Organizarea Cultelor în România întregită, Editura Fundației „Axis“ Universitaria 5,
Iaşi 1996.
Idem, Regimul cultelor în România întregită, în Armata şi Biserica, Bucureşti, 1996.
Chiru C. Costescu, Legi, Regulamente, canoane, statute, decizii, jurisprudențe, vol. III,
Tipografia Lupta, Bucureşti, 1931, p. 93-94.
Colecția Hamangiu, Codul general al României. Legi noi de unificare, vol. XI-XII, 1922-
1926, p. 502-525.
Cristea Miron, Principiile fundamentale pentru organizarea unitară a Bisericii Ortodoxe
Române din Regatul Român, Tipografia Cărților Bisericeşti, Bucureşti, 1920.
Enciclopedia României, vol. I, Imprimeria Națională, Bucureşti, 1938, p. 154.
Lazăr Iacob, Cultul Catolic în România. Concordatul cu Vaticanul, Tipografia Diecezană,
Oradea, 1938.
Păcurariu Mircea Biserica Ortodoxă Română după 1918. Unificarea Bisericească, Bucureşti,
1983.
Scurtu I., L. Boar, Minoritățile naționale din România 1918-1925. Documente., vol. I,
Bucureşti, 1995.
Scurtu I. (coord.), Istoria Românilor, vol. VIII., România Întregită (1918-1940), Academia
Română Secția de Ştiințe Istorice şi Arheologice, Editura Enciclopedică, Bucureşti, 2003.
Mijloace de învățământ: fișele de lucru, manualul, tabla, harta, internet.
Activități de învățare:
- lectura surselor istorice din fișele de lucru;
- formularea de concluzii, judecăți de valoare pe baza surselor istorice;
- analiza surselor istorice și exprimarea unor puncte de vedere.
 Desfășurarea lecției

Etapele lecției Activitatea profesorului Activitatea elevilor Metode/Procedee

1. Momentul Notarea absenţelor şi organizarea elevilor pentru lecţie. Elevul de serviciu anunţă
organizatoric. Verificarea condiţiilor pentru desfăşurarea lecţiei. absenţii.
5’ Se pregătesc de lecţie.
2. Reactualizarea Pe baza cunoştinţelor anterioare ale elevilor, Elevii vor reactualiza Conversaţia euristică
cunoştinţelor profesorul solicită ca aceştia să raspundă la cunoştinţele şi vor răspunde la
anterioare ale urmatoarele întrebări: întrebări.
elevilor. 1. Ce este fundamentalismul religios?
7’ 2. Ce reprezintă pelerinajul religios?
3. Menţionaţi și locuri de pelerinaj.
3. Anunţarea Profesorul anunță titlul temei noi: Elevii ascultă şi notează titlul Expunerea/prelegerea
titlului temei. ,, Diversitatea religioasă în România’’ lecţiei în caiete.
Captarea
atenţiei.
3’
4. Prezentarea Profesorul arată elevilor harta României după primul
noului conţinut; război mondial și consecințele războiului asupra
Dirijarea societății interbelice. Elevii prezintă situația Bisericii
învăţării. Profesorul prezintă diversitatea religioasă în România Ortodoxe Române după 1918. Expunerea/Explicaţia
25’ interbelică și structura populaţiei României după Prelegerea
religie (1930).
Profesorul explică ce înseamnă cultul unit (În 1697 a
luat fiinţă Biserica Unită sau Biserica Greco-
Catolică, după înglobareaTransilvaniei în Imperiul
Habsburgic. A fost interzisă în perioada comunistă
,dar şi-a reluat activitatea după 1989).
Profesorul împarte elevilor fişa de lucru nr. 1 Elevii rezolvă fişa de lucru nr. 1 Prelegerea.
Constituţia din 1923- libertatea de religie, situația şi răspund la întrebări. Explicaţia.
Bisericii Ortodoxe Române
Profesorul împarte elevilor fişa de lucru nr. 2 Elevii rezolva fişa de lucru nr. 2
referitoare la articolele 5 şi 7 din Constituţia din 1923, şi răspund la întrebări. Explicaţia.
prin care cultele religioase sunt legiferate. Dă Învăţarea prin descoperire.
explicaţiile necesare rezolvării cerinţelor.
Legea pentru organizarea Bisericii Ortodoxe Române Elevii rezolvă fişa de lucru nr. 3
(6 mai 1925). Profesorul împarte elevilor fişa de lucru şi răspund la întrebări. Explicaţia.
nr. 3
După rezovarea sarcinilor de lucru de către elevi, Învăţarea prin descoperire.
profesorul subliniază însemnătatea Legii.
Legea pentru ridicarea scaunului arhiepiscopal şi Elevii rezolvă fişa de lucru nr. 4
mitropolitan al Ungrovlahiei, ca primat al României, la şi răspund la întrebări.
rangul de scaun patriarhal (25 februarie 1925)
 Legea pentru regimul general al cultelor, votată la 22 Elevii rezolvă fişa de lucru nr. 5
aprilie 1928. şi răspund la întrebări.
5. Fixarea Se trec în revistă ideile principale ale lecţiei. Elevii recapitulează ideile Conversaţia euristică.
cunoştinţelor, Profesorul anunță tema pentru acasă. principale. Dezbaterea.
evaluarea acestora. Pornind de site-ul Învăţarea prin descoperire.
10’ http://incont.stirileprotv.ro/infografice/religiile-
romaniei-bucurestiul-cel-mai-mare-procent-de-atei-
din-tara-judetul-unde-se-regasesc-cei-mai.html
realizați structura religioasă a județului Suceava.
 Fișa de lucru nr. 1

Structura populaţiei Structura populaţiei

României după României după religie (1930)
religie (1899)

 ortodocşi -  ortodoxă – 13.108.227 (72,6%),

90,5%  greco-catolică – 1.427.391 (7,9),
 mozaici - 4,5%  romano-catolică – 1.234.151 (6,8),
 catolici - 2,5%  mozaică –756.930 (4,2),
 mahomedani -  reformato-calvină – 710.706 (3,9),
0,7%  evanghelică-luterană – 398.759 (2,2),
 altereligii -  mahomedană – 185.486 (1,0),
1,8%  unitariană – 69. 257 (0,4),
 baptistă – 60.562 (0,3),
 lipoveană – 57.288 (0,3) ,
 sub 0,1%, adventistă – 16.102, armeano-gregoriană –
10.005, armeano-catolică –1440,
 alte religii şi secte –7.434,
 liberi cugetători – 6.604,
 nedeclarată – 6.686.

1. Cum explicați diferența de procente pentru credincioșii ortodocși?

2. De ce în 1930 apar şi alte culte?
 Fișa nr. 2

Anul 1923 aducea sub raport legislativ noua Constituţie a României întregite, care
stabilea, prin articolul 23, locul şi rolul bisericii în statul român. Acest articol prevedea
următoarele:
„Libertatea constituţiei este absolută.
Statul garantează tuturor cultelor o deopotrivă libertate şi protecţiune, întrucât
exerciţiul lor nu aduce atingere ordinii publice, bunelor moravuri şi legilor de organizare a
statului.
Biserica creştină ortodoxă şi cea greco-catolică sunt biserici româneşti.
Biserica Ortodoxă Română fiind biserica marii majorităţi a românilor este biserică
dominantă în statul român, iar cea greco-catolică are întâietate faţă de celelalte culte [...].
O lege specială va statornici principiile fundamentale ale acestei organizaţii unitare,
precum şi modalitatea după care îşi va reglementa, conduce şi administra, prin organele sale
proprii şi sub controlul statului, chestiunile sale religioase, culturale, fundamentale şi
epitropeşti.
Chestiuni speciale şi canonice ale Bisericii ortodoxe Române se vor regla de o singură
autoritate centrală.
Mitropolii şi episcopii ale Bisericii Ortodoxe Române se vor alege potrivit unei
singure legi speciale.
Raporturile dintre diferitele culte de stat se vor stabili prin lege“.
I. Scurtu, L. Boar, Minorităţile naţionale din Bucovina 1918-1925. Documente, vol. I,
Bucureşti, 1995, p. 574.

 Menționați situația cultelor în Constituție.

 Ce biserici erau considerate românești?
 Calitatea de dominantă nu încălca principiul libertății și egalității religioase?
 Fișa nr. 3

Prim-ministrul guvernului, Ion I.C. Brătianu, aprecia că „prin noua lege viaţa internă
administrativă a Bisericii Ortodoxe s-a unificat, trecând de la cele patru regimuri existente în
diferite provincii, la o organizare unitară, în concordanţă cu principiile de autonomie înscrise
în Constituţie. Prin această lege s-a acordat Bisericii Ortodoxe, pe lângă conducerea sinodală,
în privinţa afacerilor spirituale, dreptul de organizare şi conducere prin organe proprii,
compuse din clerici şi mireni, pentru afacerile sale bisericeşti, culturale, funcţionale şi
epitropeşti, cu obligaţia ca modalităţile acestei conduceri şi administrări să fie unitare pentru
întreg cultul ortodox .

Ioan Lupaş vedea în Legea din 1925 un compromis între cele patru moduri de
organizare a bisericii, considerând-o ca „una dintre cele mai bune legi de unificare din câte s-
au votat în parlamentul României întregite“ .

Ion I. C. Brătianu, Activitatea corpurilor legiuitoare şi a guvernului de la ianuarie 1922 până

la 27 martie 1926, „Cartea Românească“, Bucureşti, 1926, p. 116.

• Identificați avantajele Legii pentru organizarea Bisericii Ortodoxe Române (6

mai 1925).
• Legea din 1925 și-a atins scopul?
 Fișa de lucru nr. 4

LEGE PENTRU RIDICAREA SCAUNULUI ARHIEPISCOPAL ŞI MITROPOLITAN

AL UNGROVLAHIEI, CA PRIMAT AL ROMÂNIEI, LA RANGUL DE SCAUN
PATRIARHAL (25 FEBRUARIE 1925)

Art. 1. – Scaunul Arhiepiscopal şi Mitropolitan al UngroVlahiei se ridică, ca Primat al Româ-

niei, la rangul de Scaun Patriarhal.
Art. 2. – Actualul Arhiepiscop şi Mitropolit al UngroVlahiei, Înalt Prea Sfinţitul D. D. Dr. Mi-
ron Cristea, devine, în calitatea sa de Primat al României, Patriarh al Bisericii ortodoxe
române [...].
Art. 4. – Pe viitor, alegerea Patriarhului Bisericii Ortodoxe Române se va face de un colegiu
electoral compus din membrii Adunării, care, după legea de organizare a acestei biserici, va
alege pe Arhiepiscopul şi Mitropolitul UngroVlahiei şi din membrii de religie ortodoxă ai
Corpurilor legiuitoare [...].
Confirmarea alegerii o face, la propunerea Sf. Sinod şi a guvernului, Maiestatea sa Regele,
care va da apoi învestitura, potrivit datinilor ţării pentru capii Bisericii ortodoxe române [...].
Chiru C. Costescu, Legi, Regulamente, canoane, statute, decizii, jurisprudenţe, vol. III.
Tipografia Lupta, Bucureşti, 1931, p. 93-94.

În Expunerea de motive privind înfiinţarea Patriarhiei, Al. Lapedatu făcea următoarea

declaraţie: „Capul ierarhic al Bisericii Ortodoxe Române Mitropolitul UngroVlahiei, are sub
autoritatea sa morală, ca prezident al Sfântului Sinod, trei mitropolii cu individualitate istorică
bine determinată şi o arhiepiscopie de însemnătatea unei adevărate mitropolii. În această
situaţie, el nu mai poate fi decât ceea ce reclamă importanţa excepţională a faptului acestuia şi
istoria celorlalte ţări ortodoxe cu organizaţiune naţională: Patriarh al Bisericii Ortodoxe
Române. [...]. Patriarhatul este o necesitate a noii organizări bisericeşti, reclamată de situaţia
bisericii noastre înlăuntrul statului român, ca unul ce are, cu excepţia Rusiei, cel mai mare
număr de credincioşi ortodocşi. De asemenea, nu se schimba cu nimic constituţia organică a
bisericii[...].şi nu se modifica raportul cu celelalte biserici ortodoxe“.
Monitorul Oficial al României, partea a III-a, Dezbateri Parlamentare, Senatul, nr. 33 din 21
februarie 1925, şedinţa din 12 februarie 1925, p. 425.

 Menționați motivele înființării Patriarhiei în 1925?

 Fișa nr. 5

A. La 2 martie 1928, ministrul Cultelor şi Artelor a depus în Senat raportul nr. 10903
privind proiectul legii pentru regimul cultelor, proiect citit de Petre Gârboviceanu, la 17
martie 1928. „În Vechiul Regat – aviza raportul legii – n-am avut o lege pentru regimul
general al cultelor şi ne-am mulţumit cu dispoziţiunile Constituţiei, care cereau libertatea
cultelor, întrucât nu contrazic ordinea publică şi bunele moravuri. O lege specială nu era
cerută de Constituţie, fiindcă marea majoritate a poporului era de religie creştină ortodoxă.
Odată cu înfăptuirea României întregite s-au schimbat lucrurile în ceea ce priveşte cultele.
Deşi, din întreaga populaţie, aproape 12 milioane sunt creştini ortodocşi, prin urmare, marea
majoritate, mai avem însă biserica naţională a fraţilor uniţi cu Papa de la Roma; avem catolici,
luterani, calvini, unitari şi baptişti. Şi pe deasupra avem cultul mozaic, cu ritul neolog, sau
occidental spaniol (în Vechiul Regat) şi ortodox (în Transilvania), şi cultul mahomedan sau
musulman în Dobrogea. [...]. Statul român fiind un stat unitar, trebuie să aibă şi o lege unitară,
relativ la culte, în care să stabilească raporturile dintre stat şi diferitele culte, chestiunea
patronatului şi altele“.

B. În Expunerea de motive a proiectului de lege, Al. Lapedatu marca însemnătatea legii,

deoarece, „după votarea legii pentru organizarea Bisericii Ortodoxe, stabilirea unui regim
unitar, pe seama celorlalte culte din ţară, a devenit, pentru desăvârşirea operei de organizare a
statului, o problemă de o deosebită importanţă, a căreivsoluţionare, pe cale legislativă, nu mai
poate fi amânată. Variaţia de regimuri, a cultelor, nu mai poate fi menţinută, pentrucă este
incompatibilă cu caracterul unitar al statului, care trebuiesă fie condus şi administrat după legi
unitare, aceleaşi pretutindeni şi pentru toţi“. Legea era chemată să explice, analizeze şi să
caracterizeze principiile fundamentale ale regimului cultelor şi să precizeze condiţiile
întrunite de culte, pentru a nu aduce atingerii ordinii publice, bunelor moravuri şi legilor
statului.

Monitorul Oficial al României, partea a III-a, Dezbateri Parlamentare, Senatul, nr. 38 din 30
martie 1928, şedinţa din 22 martie 1928, p. 809, 980, 993.

 Precizați necesitatea unei legi a cultelor?