CURS DE MEDICINĂ LEGALĂ UMF “Carol Davila” TANATOLOGIE

1.Definitia tanatologiei: Disciplina medico-legala care se ocupa cu studiul mortii si a

fenomenelor si proceselor care au loc in corpul uman dupa moarte.

2.Aspecte conceptuale ale mortii

Exista doua intrebari conceptuale importante care privesc moartea: 1.Ce este moartea?
2.Cum se determina prezenta mortii?

2.1 Ce este moartea?

Nu este deloc usor a raspunde la aceasta intrebare. Mai exact, nu exista pana astazi un
raspuns neechivoc la aceasta intrebare ceea ce denota dificultatea demersului de
definire. Exista doua abordari ale definirii:

a) Definitia din interiorul conceptului filozofic de moarte b) Definitia din interiorul

conceptului biologic de moarte

2.1.1 Conceptul filozofic de moarte

Ce este moartea? Incetarea vietii. Definitia este limitanta si criticabila intrucat nu

defineste termenul prin identificarea trasaturilor proprii mortii dar foloseste negatia unui
alt fenomen, viata. Spiritul, ratiunea, constiinta sunt elementele definitorii ale vietii
umane si astfel pierderea lor, moartea spirituala, poate echivala cu moartea acelei
persoane.

-Moartea ca o pierdere a spiritului, a functiilor cerebrale respectiv ratiunea si constiinta

-Moartea ca o pierdere a identitatii personale (constiinta si ratiunea), J. Locke.

-Moartea ca o pierdere ireversibila a starii de fi o persoana (personhood, engl.): apelul la

esenta persoanei umane (principiul insepararii constiintei de persoana vie).

Ce este o persoana? Este o fiinta umana care avand constiinta, libera-vointa, ratiune si
morala poate (1) sa isi fixeze valori pentru sine, (2) sa interactioneze si sa manifeste
preferinte asupra vietii sale si sa (3) manifeste responsabilitate pentru faptele sale.

Cand inceteaza o persoana sa fie o persoana (pierderea statutului de a fi o persoana)?

Lipsa valori, lipsa preferinte, lipsa responsabilitate.

Intrebarea ce este o persoana este o disputa filozofica veche inca din timpul antichitatii,
exprimata in dilema corabiei lui Tezeu (decurgand din mitul lui Tezeu), actuala si astazi
din perspectiva (inca nelamurita) a statutului de persoana a bolnavului cu Alzheimer ori a
celor ce se afla in stare vegetativa persistenta (si astfel conceptual persoane vii sau
moarte?).

Dilema corabiei lui Tezeu.

Tezeu, intemeietorul Atenei, pleaca pe mare in calatoria vietii sale spre a intalni si a
ucide minotaurul. Pentru aceasta isi pregateste corabia. El va lua cu el toate materiale
necesare repararii pe drum a corabiei daca va fi nevoie adica atat scule cat si scanduri,
franghii, etc.
Sa admitem ca materialele sunt suficiente si corabia are nevoie continua de reparatii
ceea ce conduce spre inlocuirea treptata a materialelor originale cu cele luate pentru
reparatie. La intoarcere corabia sa este alcatuita numai din materialele pentru reparatie.
La intrarea in portul Atenei oamenii il asteapta pe Tezeu de ani buni. Intr-o buna zi
corabia sa se vede in larg reconstruita din materialele de reparat: pe punte este Tezeu.
Este totusi aceasta corabie, corabia lui Tezeu?

Mai mult: inlocuind materialele originale cu materialele necesare repararii, Tezeu

prevazator s-a gandit, dat fiind durata necunoscuta a drumului, ca ar fi bine sa repare si
materialele stricate ce au fost inlocuite. Sa admitem ca el a putut face aceasta cu toate
materialele stricate. Astfel la intoarcere locuitorii Atenei vad in zare doua corabii: una
recompusa din materialele originale reparate iar a doua compusa din materialele luate
initial pentru reparatii. Care din cele doua este corabia lui Tezeu? Cea pe care se afla
Tezeu este un raspuns suficient? Daca el nu se afla pe corabia originala cu care a plecat
ci pe cea compusa din materiale luate spre reparatie? Dar daca el nu se mai afla pe nici
una dintre

14

CURS DE MEDICINĂ LEGALĂ UMF “Carol Davila”

corabii, ele intorcandu-se fara Tezeu, mai este vreuna corabia lui Tezeu, si atunci care
dintre ele?

Introducand in definitia mortii (data prin negatia vietii) un al doilea termen, viata, el
trebuie la randul lui definit. Astfel aflam ca definitia vietii este chiar mai dificil de realizat
neexistand criterii unanim acceptate pentru aceasta si care enumera:

-viata ca o calitate care diferentiaza organismele vii de cele moarte

-viata ca un principiu care anima fiintele (anima= spirit, gr.)
-viata ca o stare biologica care, ca orice stare, prezinta proprietati identificabile si

investigabile de a caror prezenta depinde aprecierea prezentei vietii: 1) Structura

celulara si organizare

2) Metabolism
3) Homeostazie
4) Reactie la stimuli 5) Crestere
6) Reproducere
7) Adaptare

2.1.2 Conceptul biologic de moarte

Definitia mortii: oprirea ireversibila a functiilor vitale, respiratorii, cardio-circulatorii si a

activitatii sistemului nervos superior (definitia medicala).

Are la baza functia, cu specificatie functia/functiile vitale, respectiv pierderea ireversibila

a functiilor vitale identificate a fi in numar de trei, functia cardio-circulatorie, respiratorie
si a celei cerebrale.

Functia vitala este o functie a organismului fara de care viata nu este posibila.

Functiile vitale permit ca si rezultat al functionarii lor starea de viu biologic si atunci,
invers, absenta celor 7 proprietati caracteristice starii de viu implica absenta functiilor
vitale. Desigur se naste intrebarea daca in situatia lipsei doar a uneia ori alteia dintre
aceste proprietati, starea de viu mai poate fi considerata prezenta?

Pierderea ireversibila a functiei ori functiilor vitale are loc intr-un moment (de multe ori
dificil de determinat) care ar deveni astfel momentul mortii acelui individ (moartea ca un
moment vs. moartea ca un proces). Una dintre dificultatile intelegerii conceptului biologic
de moarte se afla in faptul ca la momentul pierderii ireversibile a functiilor vitale (sau
unora dintre acestea) celelalte functii biologice ale organismului sunt prezente.

Si atunci trebuie biologic definita viata individului in raport doar cu functiile vitale ori cu
completa incetare a functiilor oraganismului? Functiile care nu sunt vitale nu poarta in
functionalitatea lor viata (de ex. reproducerea, cresterea, homeostazia, etc.)?

Exista 4 abordari ale conceptului biologic de moarte:

1. a) Moartea ca proces biologic: exista un continuum al mortii in organism o data

cu pierderea ireversibila a unei functii vitale: moartea organismului incepe cu

moartea acelor structuri de care depind functiile vitale care astfel inceteaza si
continua cu moartea fiecarui tesut pana cand toate tesuturile organismului sunt
moarte (moarte biologica, bios = viata, gr.).
 Daca moartea este un proces inseamna ca in organism coexista si viata si
moartea si organismul este inca viu: in aceste imprejurari extragerea unui tesut
ori organ viu din corp va precipita moartea si devine astfel omucidere (recoltarea
unui organ in vederea transplantului devine vatamare grava ori chiar omucidere in
functie de organul care este extirpat)

2. b) Moartea ca un eveniment determinat (moartea ca un moment): exista un

moment al mortii individului care este momentul in care una (toate) dintre
functiile sale vitale a incetat definitiv, ireversibil. Sistemul juridic preia acest
concept considerandu-l singurul util social si juridic.

Cand nu poate fi determinat momentul pierderii uneia/tuturor functiilor vitale cum

se apreciaza momentul mortii?
Este acceptabila conceptual biologic existenta vietii intr-un organism declarat
mort? Astfel declararea mortii reprezinta adevarul despre starea acelei persoane,
respectiv corespunde realitatii biologice? Ex. este o femeie gravida

15

CURS DE MEDICINĂ LEGALĂ UMF “Carol Davila”

in moarte cerebrala aflata in trimestrul II de sarcina care conduce la termen

nasterea si naste la termen/cezariana un fat viu o persoana moarta sau vie? c) Moartea
ca un concept cluster: incetarea unei/alteia dintre proprietatile viului (conceptul de
similaritati cluster): absenta constientei, absenta miscarilor, absenta batailor cardiace,
absenta respiratiei, absenta functiilor integrate,

absenta proprietati de a creste ori de a se inmulti, etc.

Exista intrebarea cate proprietati trebuie sa fie prezente pentru a defini viata ori care
sunt cele esentiale vietii si implicit cele neesentiale vietii?

d) Moartea ca pierdere a statutului moral (ratiune, constiinta, recunoasterea binelui:

boala Alheimer, starea vegetativa persistenta)

Mathilde Latil , Pierre Rocheteau, Laurent Châtre, Serena Sanulli, Sylvie Mémet, Miria
Ricchetti , Shahragim Tajbakhsh, Fabrice Chrétien. Skeletal muscle stem cells adopt a
dormant cell state post mortem and retain regenerative capacity, Nature, iunie 2012,
Published 12 Jun 2012 DOI: 10.1038/ncomms1890

Autorii comunica faptul ca au reusit izolarea celulelor miogenice scheletale umane viabile
la 17 zile de la moartea organismului ca intreg, transplantarea celulelor musculare si a
celulelor stem hematopoetice regenerand tesuturile chiar si la acest interval de timp
post- mortem. Celulele adopta o stare dormanta cu activitate metabilica redusa cu
prelungirea fazei dinaintea primei diviziuni ceea ce le permite supravietuirea.

Conceptualizarea disjunctiva

Sustine diagnosticul de moarte prin intrunirea criteriilor ireversibilitatii oricaruia dintre

conceptele biologice care se dovedesc a fi mai intai intrunite.

a) Conceptul circulator-respirator (cord-pulmon)

Ce presupune: incetarea ireversibila a functiei cardiocirculatorii si/sau respiratorii
Ce critici are: rezuma viata la cele doua sisteme (viziune biologista asupra vietii)

excluzand atributul esential vietii umane respectiv functia cerebrala cu ratiune si

constiinta si caracterizarea statutului de persoana
Ce poate implica: donare ca “non-heart beating donor” in stare de moarte cardiaca
(cardiac death): pe actul de DNR (do-not-resuscitate) la 2 minute de la oprirea cordului
se declara decesul pentru inceperea donarii (criticata ca neetica)

b) Conceptul mortii cerebrale

Ce presupune; incetarea ireversibila a functionarii creierului in totalitatea lui: creier

superior (scoarta cerebrala) si creier inferior (trunchiul cerebral) = moartea unui organ in
totalitate (definitia organismica).

Ce critici are:

-In mod real la momentul declararii mortii cerebrale, creierul ca organ nu este mort:
dincolo de lipsa activitatii electrofiziologice (EEG plat) si absenta respiratiei spontane
(verificata prin 3 sau 2 teste de apnee pozitive –in raport cu normele in vigoare-),
functiile integratoare ale creierului sunt prezente: face homeostazie, termoreglare,
crestere si sexualizare, eliberare de factori eliberatori ai hormonilor si niveluri hormonale
normale, pierderi hidrice si reechilibrare hidro-electrolitica prin aport corespunzator,
continuarea sarcinii in evolutie, declansarea nasterii la termen, etc.

-Criteriile stabilite in protocolul mortii cerebrale incepand cu criteriile elaborate in 1965

de catre colectivul de la Harvard par a necesita rafinari, ajustari

Ce poate implica: diagnostic nereal si pericolul declararii decesului fata de o persoana in

viata, recuperari “inexplicabile” cu sau fara tulburari neurologice permanente, relativitate
stiintifica

Luand in considerare criticile prezentate, s-au constituit 3 abordari fata de conceptul de

moarte cerebrala:

i. Standardul creierului ca intreg (definitia organismica), adica moartea cerebrala este

privita ca moartea creierului in totalitate

a. Critici:
i. sd. Lock-sindrome are EEG prezent, activitate nervoasa

16
superioara, toate functiile itegrative metabolice si hormonale

CURS DE MEDICINĂ LEGALĂ

UMF “Carol Davila”

ii. iii.

dar nu are activitate motorie si senzitiva (de obicei face exceptie muschiul ridicator al
pleoapei –AVC pontin grav-) starea vegetativa persistenta: EEG plat, ritmul veghe somn
prezent si reactioneaza la stimuli, respira spontan (legal este viu)

standardul lucrului fundamental implinit: receptivitate la stimuli si actiunea pentru

nevoie, cele doua conditii considerate necesare viului pot fi implinite in unele stari

ii. Standardul creierului inferior: accentul se pune pe trunchiul cerebral. Este

nerelevant pentru cei ce apreciaza astfel moartea cerebrala (ex. Anglia) daca
are/nu are EEG, homeostazie, termoreglare, etc. Intrebarea esentiala este:
respira spontan sau nu? Altfel spus trunchiul este viu sau mort?
iii. Standardul creierului superior (scoarta cerebrala): apleul la esenta persoanei
(personhood), pierderea capacitatii de constiinta, ratiune, constiinta (principiul
insepararii constiintei de persona vie).

2.3 Cum se determina prezenta mortii?

1) Diagnostic necroptic:

1. prezenta semnelor cadaverice precoce

i. Lividitati ii. Rigiditate

iii. Racire
iv. Deshidratare

v. Autoliza

2. prezenta semnelor cadaverice tardive

 i. putrefactia
ii. stari conservatoare: mumificarea, adipoceara, etc.
iii. distrugerea cadavrului de catre insecte

2) Diagnosticul opririi ireversibile a functiei circulatorii-respiratorii: constatarea opririi

ireversibile, iresuscitabile a functiei cariocirculatorii si/sau a celei respiratorii (protocol
legal de resuscitare cardio-circulatorie, Anexa 3 legea 95/2006 a reformei medicale)

3) Diagnosticul mortii cerebrale:conform protocolului legal de moarte cerebrala

17

CURS DE MEDICINĂ LEGALĂ UMF “Carol Davila”

3.Etape clinice ce preced moartea si apoi cele care include momentul mortii

3.1. Stari terminale

Preagonia: o etapa premergatoare agoniei in care apar manifestari psihice cu durata

variabila, interpretabile pe fondul modificarilor biochimice si metabolice ca fiind reactii de
aparare fata de moartea iminenta.

Aceste reactii sunt conditionate de:

-constitutia organismului, vârsta
-structura psihica, conceptii religioase
-felul bolii: bolile consumptive induc manifestari psihice in functie de faza psihologica
in care se afla persoana dupa aflarea diagnosticului. In general induc resemnare. Fazele
psihologice ale unei boli cronice: negare, revolta, negociere, resemnare Forme de
manifestare ale preagoniei in:

18

CURS DE MEDICINĂ LEGALĂ UMF “Carol Davila”

-traumatisme: logoree, agitatie, hipermnezie invadatoare (panorama vietii traite) -

inghet: calm, amorteala, euforie, senzatie de planare
-asfixie: indiferenta, amorteala, euforie
-infarct: cu 3-4 ore anterior senzatie de calm, somnolenta.

Agonia (lupta-gr.-) sau vita minima. Este etapa de trecere de la viata la moarte clinica,
perioada in care fenomenele biologice sunt treptat inlocuite de fenomene tanatologice
avind ca substrat hipoxia si autointoxicatia cu produsi proprii de degradare. De obicei
este ireversibilă. Prin excepţie poate fi reversibilă: stop cardiac resuscitat, moarte
vegetativa recuperată, vindecari.
Clasificarea agoniei - dupa clinica:

agonie cu delir (meningite, etc.)

agonie lucida (boli cardio-vasculare)
agonie alternanta (boli acute, boli psihice)

-dupa durata:
absenta: zdrobirea capului scurta: asfixie, intoxicatii lunga: boli cronice

3.2 Etapele clinice ce includ momentul mortii Scenariul 1

1. Oprirea (potential reversibila) a unei fct. vitale (moartea clinica; intrucat corpul a
ramas fara o functie vitala unii denumesc aceasta stare moarte somatica, soma
=corp, gr)
2. Lipsitderesuscitare(timpde3-5min)
3. Moartea creierului (cerebrala) –anoxie (dupa 3-5min)-
4. Oprirea ireversibila a functiilor vitale cardio-circulatorie si/sau respiratorie; unii

definesc moartea somatica prin pierderea ireversibila a uneia functii vitale

cardiocirculatorii sau respiratorii si nu doar a opririi lor incarcand definitia cu
semnificatia incetarii functionarii corpului ca intreg (concept organismic)

5. Resuscitare cardio-respiratorie (daca s-a oprit cordul) si protezare respiratorie:

heart beating/non-heart beating
6. Biologic organele sunt vii (cu exceptia creierului)
7. Moartea celulara (moleculara) a fiecarui organ
8. Moartea biologica

Scenariul 2

1. Oprirea (potential reversibila) a unei fct. vitale (moartea clinica)

2. Curesuscitare(30minute)
3. Oprirea ireversibila a unei/mai multor functii vitale (cerebr, cardiaca ori
respiratorie)
4. Moarteacreierului(cerebrala)
5. Protezarerespiratorie:heartbeating/non-heartbeating
6. Biologic organele sunt vii (cu exceptia creierului)
7. Moartea celulara (moleculara) a fiecarui organ
8. Moartea biologica

Diferentierea apare intre scenariul 1 si scenariul 2 in faptul ca in 1 resuscitarea are loc in

pozitia 5 dupa moartea creierului.

In scenariul 2 inainte de moartea creierului, resuscitarea fiind tocmai cea care mentine
creierul in viata.
Cei dela inceput sau in timp util resuscitati beneficiaza de diagnosticul disjunctiv centrat
pe oprirea ireversibila circulatorie-respiratorie.
19

CURS DE MEDICINĂ LEGALĂ UMF “Carol Davila”

4. Forme particulare intre viata si moarte cu implicatii juridice. Au importante implicaţii

practice întrucât juridic subiectul este viu:

A.Moartea aparenta (uneori in conditii de electrocutare, stari hipoanoxice profunde,

hipotermie, intoxicatii, traumatisme precordiale violente, asocieri)

B.Moarta vegetativa (somatica-lit.anglosaxona-). Centrii cerebrali bazali sunt in viata,

neocortexul e mort. Centrii vitali functioneaza spontan si independent de moartea
cortexului. In mod obisnuit se transforma prin evolutie in moarte cerebrala: “as times
flies, neurons dies”

5. Semiologia tanatologica. Clasificarea semnelor mortii.

Semiologia tanatologica studiaza semnele mortii si modificarile cadaverice (morfologice si

chimice) induse de evolutia chimismului intern si de actiunea factorilor de mediu.
5.1 Clasificarea semnelor mortii:
-semne negative de viata (corespund mortii clinice si/sau mortii aparente)

  pozitia si aspectul cadavrului: tonusul abolit

  oprirea respiratiei
  oprirea circulatiei
  abolirea reflexelor
  modificari oculare
  suspendarea activitatii cerebrale
-semnele mortii reale (corespund mortii reale) si se grupeaza in:

•modificari cadaverice precoce (se instaleaza in etapa postmortem precoce)

lividitatile si hipostaza viscerala
racirea
rigiditatea

deshidratarea

autoliza
•modificari cadaverice tardive (se instaleaza in etapa postmortem tardiva-

peste 24 ore).
distructive

putrefactia
distrugerea cadavrului de animale, insecte necrofage sau

larvele lor
conservatoare

naturale:mumificarea,adipoceara,lignifierea,inghetarea
artificiale:inghetarea,imbalsamarea.

5.2 Semnele mortii reale

5.2.1 Modificari cadaverice precoce

a. Lividitatile cadaverice (livor mortis) si hipostaza viscerala.

Mecanism: acumularea singelui decliv sub actiunea gravitatiei in conditiile incetarii

circulatiei.

Etape: hipostaza (1⁄2-2) ore-(8-12) ore (diferit dupa autori). Difuziune: (8-12)
ore- 18 ore. Imbibitie: 18-24 ore. In mediu rece se prelungesc aceste perioade, in
mediu cald se scurteaza.

Culoarea lor anormala (normal, violacee) indica o moarte violenta cel mai adesea
toxica (ciresie-CO-, roz -cianuri-, maronii-nitriti methemoglobinizanti-, galbene-
acid picric-, rosie-hipotermie-, etc.).

La digitopresiune dispar complet si reapar pana in circa 10 ore de la deces. Are la

baza fluiditatea sangelui si pastrarea pigmentului hemoglobinic in vas. La sectiune
curge sange pasiv din vas.

Incep apoi sa paleasca la digitopresiune (in medie la 10 ore –autori anglosaxoni-)

prin extravazarea (difuzarea) transendoteliala (endotelii alterate) a pigmentului
 hemoglobinic in tesuturi; la sectiune de asemenea curge pasiv sange dar in
cantiate redusa.

Devin fixe in perioada ce urmeaza dupa ce hemoglobina paraseste in totalitate

vasele capilare si se dispune interstitial; in vase sangele nu mai exista ca atare;
experienta noastra 20

CURS DE MEDICINĂ LEGALĂ UMF “Carol Davila”

situeaza fixitatea lividitatilor dupa 16-18 ore; dincolo de acest interval de timp
schimbarea pozitiei nu mai duce la modificarea pozitiei lividitatilor catre noile pozitii
declive (aspect util in aprecierea mutarii cadavrului). La sectiune nu mai curge sange din
vase iar tesuturile au coloratie visinie murdara.

Diagnostic diferential (cu echimozele car au culori diferite de la albastrui la galben, forme
diferite, in general de marime redusa –cm-, dipuse nu numai decliv, posibil asociind si
alte leziuni traumatice, pe sectiune nesangerande si prezentand infiltrat hemoragic in
grosimea tesutului).

b. Rigiditatea cadaverica (rigor mortis).

Mecanism: scaderea ATP pina la disparitie (prin lipsa resintezei) si acumularea crescinda
de acid lactic: astfel miofilamentele de actina si miozina capata o stare de gel ce
determina o contractie plastica, improprie unor noi contractii musculare.

ATP-ul este generat de lantul fosfatic pentru 10-15 sec.-, de sistemul glicogen-acid lactic
pentru 30-40 sec.- şi de metabolismul aerob cit mai exista O2 in tesuturi. In mediul
anaerob ce rezulta, acumularea acidului lactic este exponentiala.

Debuteaza la TOTI muschii deodata dar este mai evidenta la inceput la nivelul muschilor
mici –art. temporomandibulara-.

Atunci cand, anterior mortii, a avut loc un efort un efort fizic intens (ex. alergare,
convulsii, inecare, etc.) cu un consum accentuat de ATP, rigiditatea se va instala mai
rapid (explicatie a mecanismului generator): normal 2-4 ore, maxim 6-12 ore.

Spasmul cadaveric (f. rar) survine ca urmare a unui efort fizic foarte intens in conditii
psihice de mare stress si in conditiile unei morti rapide. Are valoare juridica ridicata:
pistolul strins in mina cu spasm cadaveric = foarte probabil sinucidere

Etapele rigiditatii: [1] instalare (2-4 ore cu generalizare in 6-12), [2] stare (dureaza circa
12-24 ore, total circa 36 ore de la moarte), [3] rezolutie (dupa 24-36 ore de la moarte).

In etapa de instalare cit timp este inca flaccid, muschiul este viu (aplicarea curentilor
electrici îi determina contractia). In starea de rigiditate muschiul scheletic este mort.
Rezolutia survine ca urmare a neutralizarii acidului lactic sub actiunea produsilor alcalini
ai putrefactiei si a degradarii fibrei (autoliza).

c. Racirea cadavrului (algor mortis). Oprirea ireversibila a circulatiei si respiratiei conduce

la incetarea metabolismului organismului ca intreg; in continuare tesuturile si organele
supravietuiesc un interval de timp limitat in raport de starea lor biologica anterioara,
gradul de diferentiere si metabolismul rezidual in conditiile de privare completa de
oxigen.

Intrucit nu mai poate genera caldura, cadavrul isi va egaliza intr-un mod in general
predictibil temperatura interna cu cea a mediului ambiant in clima temperata cu o rata de
0 0 0
circa 0,044 C/ora in primele 12 ore (1,5 F) si de circa 0,029 grade/ora (1 F) in
urmatoarele 12-18 ore sau de 2 ori mai repede in clima tropicala. Scaderea este oarecum
liniara dar variabila in raport cu numerosi factori precum starea de nutritie, temperatura
bazala anterioara decesului, tipul de haine, temperatura mediului inconjurator, etc.

Fiind inert termic cadavrul isi va egaliza temperatura cu cea a mediului inconjurator, ceea
ce in mod usual inseamna scaderea temperaturii sale (racirea). In mediu cu temperatura
ridicata temperatura cadavrului creste iar atunci cand temperatura in continua crestere
atinge conditiile specifice arderii compusilor organici, cadavrul chiar poate lua foc.

Pentru aprecierea IPM1 se poate folosi formula Moritz (pentru usurintă cu aplicabilitate in grade

Fahrenheit2):

98,6 0F - temperatura rectala [0 F] X ore de la moarte (IPM) = _______________________________

1,5

Ex. la temperatura rectala de 25 grade Celsius (25x9/5 +32 = 770 F ) IPM este (98,6-77) / 1,5 =21,6 /1,5 =
14,4 ore.

1
IPM= interval postmortem
20 0 0 0
F = C x 9/5 + 32 (aprox. 33,8 F = 1 C).
21

CURS DE MEDICINĂ LEGALĂ UMF “Carol Davila”

Caldura se pierde pasiv prin conductie (absorbtia caldurii de catre corpuri ce intra in
contact cu cadavrul-accelerata de pielea uda, ex. in submersie-), radiatie (raze
infrarosii), convectie (deplasari ale curentilor de aer). Daca temperatura mediului
ambiant este mai mare decit a interiorului cadavrului, acesta din urma se va incalzi pina
la egalizarea temperaturilor.

In sinteza la primele 3 semne ale mortii reale descrise se pot face urmatoarele aprecieri
privind data probabila a mortii in conditii normale de temperatura (circa 16-18 grade
Celsius):

o corp cald, flaccid, fara lividitati: nu e mort sau e mort in prima 1⁄2 ora –1 ora. o corp
cald, flaccid, cu lividitati: mort de (1⁄2 ora –1 ora)-2 ore.
o corp cald, cu lividitati si rigid: mort de 2-8 ore
o corp rece si rigid cu lividitati: mort de 8-36 ore

o corp rece, rigid si cu lividitati ce dispar la digitopresiune si reapar: < 10 ore

o corp rece, rigid si cu lividitati ce palesc la digitopresiune: 12-18 ore (dupa unii 10-

12 ore)
o corp rece, rigid si cu lividitati ce nu se modifica la digitopresiune (lividitati fixe):

18ore-36 ore (dupa unii >12 ore)

o corp rece si flaccid cu lividitati fixe: > 36 ore.

1⁄21ora 2ore 8ore 10ore 12ore ........ 18ore ........ 36ore livor rigor algor livor dispar/reapar livor palesc livor fixe
flaccid

d. Deshidratarea cadaverica. O data cu caldura, prin evaporare se pierde si apa

determinindu-se deshidratarea tesuturilor; procesul este mai evident la tesuturile cu
continut hidric crescut precum globii oculari (tensiunea oculara scade la 1⁄2 in momentul
opririi cordului), mucoase (buze, scrot, labii), tegumente excoriate sau marginile plagilor.

Diagnostic diferential cu excoriatiile postmortale la care tegumentul este indemn iar

culoarea este galbui-maronie si cu cele vitale la care tegumentul este discontinuu fie cu
crusta hematica fie fara dar cu infiltrat hemoragic subiacent.
e. Autoliza cadaverica. Autoliza, este un proces atit intravital cit si postvital
(postmortem). Este un proces de autodigestie enzimatica indus de activarea hidrolazelor
lizozomale si are loc fara consum de energie (spre deosebire de apoptoza) si abacterian;
creaza conditii optime dezvoltarii ulterioare a germenilor astfel incat debutul sau precede
putrefactia.

22
CURS DE MEDICINĂ LEGALĂ UMF “Carol Davila”
Ca proces intravital survine normal in cadrul turn-over-ului celular permanent sau sub
forma patologica: in ambele cazuri evolueaza ca un proces localizat, genereaza de obicei
necroza focala si reactie inflamatorie. Este o forma de sinucidere celulara.

Cind celula moare proteinele intracelulare se afla intre doua optiuni:

(i) autoliza (sub actiunea propriilor enzime)
++ ++
(ii) denaturarea (datorita imensului influx de Ca si a mobilizarii Ca intracelular)

Autoliza postmortem si necroza intravitala sunt doua procese total diferite. În organismul
viu in jurul unui focar de necroza, circulatia indeparteaza produsii de reactie, pigmentii,
++
etc., si aduce in schimb Ca care accelereaza denaturarea proteinelor: acesta este
motivul pentru care in vivo necroza si denaturarea proteinelor sunt exprimate
morfopatologic prin tesuturi mortificate, albe, dure. Deci, in vivo, paradoxal, cu cit fluxul
sanguin este mai intens cu atit distrugerea tesuturilor este mai mare.

În cazul autolizei postmortem de asemenea are loc un proces de denaturare al

proteinelor, dar acesta este redus si este dominat de autodigestia lizozomala; din acest
motiv in autoliza postmortem nu se formeaza tesuturi albe, dure ci din contra tesuturi
moi, visinii (extravazarea transendoteliala a pigmentului hemoglobinic).

Ca proces post-mortem autoliza debuteaza in general dupa 3-5 ore de la moartea

organismului ca intreg: celulele cultivate in aceasta perioada de timp in mediu oxigenat
isi reiau functiile vitale. Autoliza post-mortem nu implica mecanisme inflamatorii si este
un fenomen difuz.

Viteza autolizei depinde de continutul celular in lizozomi: este maxima in cazul

pancreasului, mucoasei gastrice, glandei suprarenale, medie in cazul cordului, ficatului,
rinichiului si redusa pentru fibroblasti.

In cazul autoliza postmortem la scurt timp dupa moartea celulei enzimele hidrolitice
continute in lizozomi sunt eliberate in citoplasma unde se activeaza in pH-ul acid citosolic
rezultat din acumularea acidului lactic ce survine prin diminuarea pina la abolire a
metabolismului oxidativ.

Aceste enzime vor degrada rapid structurile subcelulare (organite, citoschelet, etc.)-
autodigestie- destabilizind biochimic si structural celula. Histologic, pe masura ce autoliza
progreseaza citoplasma devine din ce in ce mai omogena (pierderea structurilor
subcelulare) si mai eozinofila.

Autoliza induce pe linga modificari de culoare ale intimelor, endoteliilor, mucoaselor, etc.
(culoare visinie) si o emaciere a structurilor tisulare (distrugere enzimatica) ce poate
conduce in unele cazuri la perforatii.

In acest sens este clasic descrisa perforatia gastrica din autoliza postmortem care se
deosebeste net de ulcerul perforat (perforatia intravitam): astfel ulcerul perforat este
localizat pe mica curbura (marea curbura, perete posterior), mucoasa ingrosata in jurul
perforatiei (mucoasa inconjuratoare friabila), rosie (brun-murdara cu dungi cafenii),
uneori cu aderente/bride peritoneale vechi (reactie peritoneala absenta).

5.2.2 Modificari cadaverice tardive distructive

a. Putrefactia. Poate avea implicatii juridice prin faptul ca fenomenele de putrefactie pot
masca identitatea persoanei si cauzele mortii. Este un proces atit enzimatic cit si
bacterian cu debut la 48-72 ore (alteori mai repede in raport cu continutul bacterian si
general septic al cadavrului precum si cu masurile de conservare: prin inghetare,
mumificare se suspenda).

Etape biochimice: [1] aeroba cu scindarea hidrocarbonatilor (fermentatie glucidica

generatoare de gaze care destind cadavrul-CO, metan, H2S, NH4-) sub actiunea
bacteriilor aerobe (Stafilococ, etc.), [2] anaeroba cu scindarea proteinelor si a lipidelor
(cu formarea de amine cadaverice-putresceina, cadaverina-, H2S, NH3, CO2, fenoli, etc.)
sub actiunea bacteriior anaerobe (Clostridium, etc.).

Etape macroscopice: [1] descompunere initiala (descompunere interna sub actiunea

bacteriilor endocavitare -E-Coli, protozoare si a enzimelor proprii, etc.-, propriu-zis o
descompunere cu aparenţă externă normala pe fondul pregatit de catre autoliza;
simultana cu autoliza), [2] putrefactie initiala (cadavrul se umfla sub actiunea gazelor +
miros de putrefactie, [3] putrefactie neagra (pe masura ce gazele ies corpul colapseaza,
tesuturile devin foarte moi, inchise la culoare si cu miros accentuat), [4] fermentatie
23

CURS DE MEDICINĂ LEGALĂ UMF “Carol Davila”

butirica (uscarea cadavrului, miros rinced, mucegai pe partea opusa decliva), [5]
descompunere uscata (rata de descompunere scazuta, cadavru uscat).

Se pot observa cronologic:

o Abdomenul verde in general in 36-48 ore; explicatie: H2S, SHb, SmetHb, Sulfura de

fier (hematina + H2S), cu totii compusi verzi;

o Circulatia postuma la 2-3 zile (dîre cafenii-verzui ce imita circulatia); explicatie:

sangele lizat in vase si Hb intra in reactie cu H2S degajat de reactiile bacteriene-);

o Aspectul umflat cu fluide exteriorizindu-se prin orificiile naturale si capul de culoare
verzui-negricioasa cu facies deformat marcheaza in clima temperata circa 5-7 zile (în

clima calda, aceleasi aspecte se pot petrece in circa 24 ore).

o Scheletizare cu resturi de păr in 9-10 ani (in cavou) si absente la 20 ani (aceste

intervale sunt foarte variabile fiind dependente de felul solului-argila impiedica

putrefactia-, contact cu aerul, imbalsamare, etc.).
Prezenta si stadiul de dezvoltare al insectelor ofera un plus de precizie datarii datei

probabile a mortii.
Regula Devergie: iarna, cifrele care indica zilele IPM corespund cifrelor care indica pe

timp de vara orele.

Regula Casper: 1 saptamina in aer = 2 saptamini in apa = 8 saptamini in sol.

b.Distrugerea cadavrului insecte necrofage si necrofile (vezi entomologia medico- legala)

si de catre animalele omnivore.

5.2.3 Modificari cadaverice tardive conservatoare a.Naturale:

i.Mumificarea (curenti de aer, uscaciune, caldura sau aer rece, toate conducînd la o
deshidratare rapida; persista in mediu uscat). In lipsa apei viata se suspenda (la unele
bacterii, virusi sau organismele inferioare ca fenomen complet in cadrul criptobiozei) sau
inceteaza. Completa in 6 luni-1 an.
Legenda Alaturat mumificare naturala in

mormint predinastic egiptean (5000 ani i.H, cea

mai veche mumie cunoscuta, denumita Ginger).

Oprirea completa a metabolismului (criptobioza) nu compromite intotdeauna viata daca procesul are loc

lent si complet, ca de exemplu in :

(i) scaderea marcata a temperaturii pina la inghetare (criobioza),
(ii) pierderea lenta si completa a apei in deshidratare (anhidrobioza), e.g. puricii de apa (hrana pestilor de
acvariu). Anhidrobioza defineste atingerea in conditii speciale a unui aranjament molecular unic care in absenta
apei atrage dupa sine sistarea metabolismului, pentru ca apoi din nou prezenta apei sa reporneasca
mecanismele metabolice (iii) variatii osmotice extreme (osmobioza),
(iv) anoxie progresiva (anoxibioza).

Organismele care rezulta cu ocazia acestor procese se denumesc criptobiotice (Spellanzoni), primul fenomen
studiat fiind anhidrobioza si relativ mai recent criobioza. Fenomenul de criptobioza a fost remarcat pentru prima
data de Leuwenhoeck (1672) si apoi de Needham (1743). Un virf al discutiile pe marginea acestor fenomene a
fost atins cu ocazia descoperirii “omului de gheata” („the ice-man”) pe 19 septembrie 1991, decedat cu circa
5300 ani in urma, al carui cadavru mai intii s-a mumificat natural inainte de a se fi inclus in ghetar (unele celule
nazale au prezentat aspecte vitale).

ii. Adipoceara (contact prelungit cu apa sau medii umede, preferabil calda, cu continut
scazut in O2). Grasimile neutre se scindeaza in acizi grasi (oleic, palmitic, stearic) care
mai departe, in lipsa O2, se hidroxileaza sub actiunea hidrolazelor bacteriene (Clostridium
Perfringens, Cl. Vechii) dar si a propriilor hidrolaze. Saponificarea acestor acizi impreuna
cu calciul formeaza adipoceara. Rezulta un aspect care pastreaza trasaturile (permite
identificarea) cu aspect gri-albicios- maroniu ceros cu miros rinced: (3-4) saptamini-(3-
4) luni. Daca acizii se oxideaza (in prezenta O2) se produc aldehide si cetone care conduc
la distrugerea adipocerei. Completa in 1-2 ani.
24

Legenda Adipoceara la 2 ani.

CURS DE MEDICINĂ LEGALĂ

UMF “Carol Davila”

iii. Lignifierea: acidul tanic si humic (frecvent in turbarii din tari nordice Anglia, Scotia,
Irlanda), patrund intre celulele epidermului facind imposibila actiunea hidrolazelor; de
asemenea aceste medii au continut scazut in O2 si beneficiind chiar de prezenta unor
substante antibacteriene (sfagnol) au un continut scazut si in bacterii. Este completa in
ani de zile si se adreseaza in special structurilor tisulare bogate in colagen-piele, fanere,
intestin, restul tesuturilor moi fiind adesea distruse iar oasele decalcificate). Completa in
cativa ani.
Legenda Lignificare (omul din Lindow, circa 2500 ani).

iv. Inghetarea naturala (conservare indefinita pina la decongelare, moment din care
putrefactia evolueaza accelerat). http://listverse.com/2009/12/24/top-10-famous-mummified-bodies/

b. Artificiale:
i. Inghetarea artificiala.
Ötzi the Iceman

ii. Imbalsamarea (solutii de formaldehida de obicei 5-7%).

Tanatopraxia reprezinta suma ingrijirilor ce se acorda cadavrului pentru a putea fi
prezentat intr-un mod demn apartinatorilor, inclusiv imbalsamarea.

6. Manifestari postvitale. Reprezinta viata reziduala a tesuturilor dupa moartea

organismului ca intreg. La un nivel pur biologic, celulele pot continua sa supravietuiasca
si in absenta creierului, cordului si chiar a intregului organism (culturi celulare in vitro).

Viata poate exista la mai multe niveluri functionale: tot asa cum moartea coexista cu
viata chiar si intr-un organism viu si sanatos (e.g. autoliza celulara), la rindul ei viata
poate fi mascata de fenomenul mortii (exemple conceptuale medico-legale pot fi moartea
clinica, moartea aparenta).

Perioada postmortem precoce in cadrul careia sunt prezente manifestarile postvitale este
deosebit de importanta intrucit in acest interval de timp se poate lua decizia chirurgicala
de a extrage unele organe/tesuturi in vederea transplantului, desigur in conditiile in care
obligatiile bioetice si juridice sunt indeplinite.

Timpul de supravietuire (totala/util) in anoxie totala a unor tesuturi/organe este: -

corneea: 24-30 (...-6) ore.
-rinichi: 20-24 (...-6) ore.
-cord: 15-30 (...-15) minute

Timpul optim de recoltare este imediat dupa moartea creierului si inainte de moartea
cordului (daca moartea trunchiului cerebral se produce lent, in timp se induce si oprirea
cordului prin distrugerea centrului cardiocirculator bulbar si automatismul cordului nu mai
intră in functiune).

-ficat: 10-12 (...-2) ore

7. Stabilirea datei probabile a mortii. Tanatocronologia

Data mortii este o problema juridica importanta. Numai pe criterii medico-legale nu se

poate aprecia cu caracter de certitudine momentul mortii (ora si minutul). De aceea in
practica medico-legala se discuta despre data probabila a mortii, DPM.

Legenda Inghetare: corpul lui J. Torringhton prins in gheata in urma cu 500 ani
25

CURS DE MEDICINĂ LEGALĂ UMF “Carol Davila”

DPM se evalueaza pe criterii medico-legale complexe:

o semnele mortii reale: lividitatile, rigiditatea, putrefactia, determinarea temperaturii

corpului.
o determinari tanatochimice iin special in umoarea vitroasa (ex: potasiu in umoarea

+
vitroasa, pH singe, etc.). Folosind numai K specificitatea este relativ mica de circa 10

ore in primele 24 ore si circa 20 ore in primele 48 ore.

3
o continutul stomacului; o masa mica (sandwich) se digera in 1⁄2-2 ore, una medie in

3-4 ore si una bogata in 4-6 ore. Timpul de injumatatire la 150g suc portocale este in
medie de 24 min +/- 8min, iar la 150 g friptura porc 58,58min. +/- 17,68 min. (Brophy
C.M., 1986).
o histochimia si microscopia leziunilor traumatice cutanate (excoriatii, plagi)-vezi reactia
vitala-.

o microscopia firului de par (daca se cunoaste data ultimului tuns)-vezi laboratorul

medico-legal-.

o date entomologice-vezi entomologia medico-legala-. o date de ancheta (înscrisuri

datate, marturii, etc.).

8. Felul mortii, cauzele mortii, modalitatea de deces

Felul mortii poate fi juridic:

-violent (traumatica sau de cauze traumatice-mecanice, fizice, chimice, biologice,

psihice-): ca modalitate de producere poate imbraca forma accidentului, sinuciderii,
omuciderii.

-neviolent (netraumatic, patologic, cu evolutie preagonala si agonala lunga ca in bolile

4
comsumptive sau din contra scurta ca in moartea subita). Cauzele mortii se impart in
imediate (mecanismul mortii in lit. anglosaxona), intermediare si initiale (cauzele
propriu- zise ale mortii in lit. anglosaxona).

Moartea violenta face obiectul investigatiei judiciare, autopsia medico-legala fiind parte
constituenta procedural.

9. Moartea suspecta versus moartea subita

Moartea suspecta, dupa cum îi spune si numele ridica suspiciuni judiciare si poate fi
violenta (traumatica -accidente toxice, omucidere-) sau neviolenta (moarte subita). In
general decesele rapide genereaza suspiciuni, autopsia fiind necesara pentru a lamuri
cauzele.

Moartea subita este o forma a mortii suspecte; prin modalitatea sa rapida, brusca si
neasteptata de instalare creaza suspiciuni asupra unui accident toxic sau asupra unei
omucideri.

Din acest motiv moartea subita impune autopsia medico-legala ca si in orice deces
violent (traumatic)- vezi si cap. 1, punctul 7, Extras din Normele procedurale ale Legea
459/2001. sectiunea 5, Art.34

La autopsie insa in moartea subita se identifica o cauza patologica, netraumatica de

deces ceea ce face ca moartea subita sa fie de fapt o moarte neviolenta (ex. moarte
subita prin infarct miocardic de perete anterior ventricul sting, prin pneumonie franca
lobara, etc.).

In lit. anglosaxona se admite conceptul de moarte naturala (moarte patologica cu

preagonie si agonie prelungita) ca modalitate de moarte netraumatica alaturi de moartea
subita. Din acest punct de vedere moartea poate fi naturala si nenaturala (traumatica,
violenta).

Strict fiziopatologic vorbind apreciem ca moartea nu poate fi propriu-zis naturala atita

timp cit aceasta survine dintr-o cauza explicita sau implicita –determinat- (ex.
pneumonie, insuficienta cardiaca, etc.). Intamplarea la nivelul social se traduce prin
determinare la nivel biologic. Adevarata moarte naturala ar putea fi luata in discutie doar
in cazul ipotetic al supravietuirii pina la limita epuizarii programului genetic si a mortii
prin epuizarea treptata, reducerea progresiva a metabolismului bazal si a destabilizarii
finale a centrilor cardio-respiratori bulbari (insuficienta cardio-respiratorie de natura
centrala) sau a

3
este vorba de mincarea uscata
4
a se vedea si certificatul constatator al decesului 26

CURS DE MEDICINĂ LEGALĂ UMF “Carol Davila”

stopului cardiac urmare a unei bradiaritmii progresive intr-o stare de sanatate aparenta;
aceasta stare ca atare survine doar ca o raritate.

5
10. Antropologia medico-legala

Definitie: disciplina care se ocupa cu studiul medico-legal al resturilor scheletale.

La omul viu aplica masuratorile antropometrice in scopul stabilirii caracterelor fenotipice

pentru identificare sau in expertiza filiatiei (dupa virsta de 3 ani).
Pe resturi intrebari:

scheletale expertiza medico-legala trebuie sa raspunda la urmatoarele

diagnosticul pozitiv de os caracteristici de grup:

diagnosticul de specie (de natura umana sau nu?)

rasa
caracteristici individuale:

identificarea sub raportul datelor individuale generale: sex, talie, virsta.

identificare serologica si genetica (grup de singe, profil ADN) felul mortii si forma
juridica a mortii
cauza, mecanismele, imprejurarile mortii
data probabila a inhumarii
felul inhumarii: inhumare primara/secundara.

6
11. Entomologia medico-legala.

Definitie: disciplina care se ocupa cu studiul medico-legal al insectelor (grup din familia
artropodelor) si altor artropode in sensul lamuririi unor cauze judiciare in mortile violente
sau suspecte (data probabila a mortii, arealul in care s-a produs moartea si eventualele
deplasari ale corpului, cauza mortii prin identificarea

7
unor toxice cadaverice ce nu se mai pot gasi in cadavru-ex.droguri -, etc.). Prima referire
de entomologie medico-legala parvine din China 1235 i.H., iar in Europa in 1855 prin
Bergeret d'Arbois care in 1856 scrie si prima lucrare de entomologie medico-legala;
incepind cu 1933 incepe sa fie inclusa in mod constant in

anchetele politiei si de prin 1950-1960 devine cu adevarat o stiinta aparte.

Artropodele sunt majoritare pe pamint si exista de circa 250 milioane de ani. sunt circa
700.000 de specii deja descrise, dar probabil exista circa 10 milioane. Unele au o

dezvoltare graduala prin stadiu de nimfe altele o dezvoltare completa prin stadiul de oua.
Utilitatea lor medico-legala se refera la cele ce sunt implicate in actiuni necrofile si
necrofage asupra vertebratelor (inclusiv omul) ce induc distrugeri cadaverice, prin care

materia organic este reciclata.

Cadavrul este distrus de catre 3 categorii de insecte: (1) necrofage, (2) pradatori si

paraziti care se hranesc si cu cadavrul dar si cu insectele necrofage si (3) specii omnivore
care se hranesc cu toate de mai sus.

Clasificarea insectelor necrofage. Artropode fara antena. Arahnidele (prezinta 4 perechi

de picioare): paianjeni, scorpioni, acarieni

Artropode cu antena. Insectele (prezinta 3 perechi de picioare): coleoptere (scarabei,

etc.), diptere (muste), himenoptere (furnici, albine, viespi), lepidoptere (fluturi),
miriapozii (scolopendre, etc. prezinta n picioare), etc.

Artropodele necrofage nu distrug cadavrul in mod haotic asa cum s-ar putea crede ci
respectind o ordine de aparitie (in mai multe valuri succesive), fiecarui val fiindu-i
caracteristic un anumit moment si anumite conditii locale pentru ca sa se poata
manifesta. De asemenea fiecare val creaza conditiile pentru ca urmatorul val sa poata sa
actioneze.

5
antropologie = stiinta care se ocupa cu studiul originii, evolutiei si variabilitatii biologice a omului , in corelatie
cu credintele naturale si social-culturale.
6
stiinta care se ocupa cu studiul insectelor
7
s-au identificat pina acum triazolam, oxazepam, fenobarbital, malation, mercur, amitriptilina, cocaina, heroina,
fenilciclidina

27

CURS DE MEDICINĂ LEGALĂ UMF “Carol Davila”

In plus dipterele parcurg o serie de stadii incepind cu stadiul de ou pina la cel de adult,
incit daca se poate cunoaste cit timp este necesar pentru parcurgerea fiecarui stadiu
coroborat cu examenul medico-legal al stadiului prezent pe cadavru se poate deduce IPM
(ca timp estimat si nu absolut).
Stadiile de evolutie pot fi sistematizate astfel:
[1] Oua (initial 2mm) fara larve 8 ore, apoi cu larve prin transparenta
[2] stad. larvar primar (5mm; 1,8 zile)
[3] stad. larvar secundar (10mm; 2,5 zile)
[4] stad. larvar tertiar (17mm; 4-5 zile: devorator)
[5] stad. prepupa (12mm; 8-12 zile: incepe sa se deplaseze; aspectul intern al larvei

nu se mai vede)
[6] pupa cu puparium -invelisul de stadiu 3- (9mm; circa 18-24 zile) [7] adult eliberat si
puparium gol (20 zile).

Pentru un cadavru ce are numai oua fara larve calculul IPM se face astfel:
IPM de la descoperirea cadavrului la stad. larvar I = (A)
Timpul de la ponta noilor adulti pina la aparitia noilor larve stadiu I = (B)
B-A = IPM de la ponta initiala la descoperirea cadavrului si aflarea datei probabile a

mortii.
Specia poate duce la identificarea unor arealuri geografice.
Calliphora Vicina este mai frecventa in orase (musca sinantropica) in timp ce

Calliphora Vomitaria este predominant rurala.

Stagiu

Sarcophaga cooley
Sarcophaga shermani
Sarcophaga bullata
Phormia regina
Protophormia terranovae 27 15 17
Lucilia sericata 29 18 20
Eucalliphora lilaea 27 22 22
Cynomyopsis cadaverina 17 19 20
Calliphora vomitoria
Calliphora vicina
Calliphora terranovae
(dupa Kamal, 1958 evaluate

Se pot formula 5 principii generale:

 - estimarea virstei insectelor nou formate permite estimarea IPM

 - un cadavru fara larve (doar cu oua) are un IPM de maximum 48 ore si minim 8

ore (in general).

 - larvele devoratoare (std. tertiar): cert minim 4-5 zile

 - larvele care se deplaseaza = cert minim 7-8 zile
 - puparium gol = 18-20 zile.

Primul val este constituit din unele diptere care depun oua

8
cu precadere la nivelul orificiilor naturale sau al plagilor/excoriatiilor : Calliphora vicina
(musca albastra), Calliphora vomitaria (musca domestica)-amindoua prefera umbra
pentru ponta-.

9
De la pontă ecloziunea este in ziua 2 si larvele de stad. I au crestere de 1mm/zi (musca
domestica) sau de 2mm/zi (Calliphora) pina in ziua 8 cind apar pupele de circa 5
8
prezenta oualelor in regiunea genitourinara pina in 4-5 zile IPM indica cu mare probabilitate o agresiune
sexuala, intrucit in ordinea preferata a pontei mai frecvent se afla regiunea faciala.
9 0 0
ponta dipterelor este cel mai adesea diurna ş i la o temperatura > 6-7 C, inhibata < 4 C; este direct dependenta
de conditiile de mediu si de conservare a cadavrului.

28

Primar Secundar TertiarTotal No. Oua instar instar instar Prepupa Pupa Imatur Gen.
(Ore) (Ore) (Ore) (Ore) (Ore) (zile)(zile)

29 -- 24
28 -- 22
18 -- 26
23 16 18
18 48 96 9 16
16 48 104 8 14
18 54 112 12 17
11 36 84 6 11
11 34 80 6 11
12 40 90 7 12
14 36 92 6 13
16 72 96 9 18
48 60 360 14 23
20 48 128 11 18
22 44 144 12 20

5 26 24 5 24 24

25 28
in conditii de 27oC, 50% umiditate).

CURS DE MEDICINĂ LEGALĂ UMF “Carol Davila”

mm pentru musca domestica si de 9 mm pentru Calliphora, ce devin adulti intre zilele
10-18 (maxim 24), parasind puparium-ul.

Al doilea val (1-6 luni) este constituit din alte diptere: Lucilia cesar (musca verde)-
prefera soarele-, Cynomia (o musca albastra) si Sarcophaga
carnaria (musca neagra).

Primele doua au in principiu aceeasi evolutie (Lucilia are larve de numai 3mm si pupe de
6mm) in timp de Sacophaga are larve mai mari pe care le depune direct (fara oua),
momentul aparitiei pupelor sale fiind intirziat la circa 10 zile. Aceasta din urma se
hraneste cu adultii primului val, viermi de pamint, melci dar sunt si necrofage.

Al treilea val (3-9 luni), este reprezentat de unele coleoptere si unele lepidoptere, al
patrulea (luna 10) si al cincilea (2 ani) de alte coleoptere, al saselea (2-3 ani) de acarieni
(sub cadavru si in solul subiacent), viespi, furnici (predatori de

insecte), al saptelea si al optulea (3-4 ani) de alte coleoptere. Descoperirea larvelor

moarte poate indica intrarea in iarna a cadavrului, si deci moartea anterior acestui
anotimp. Larvele de Tricochera sp. sunt folosite si ele pentru datarea in raport cu

iarna intrucit sunt singurele insecte care zboara iarna.

Tipul speciilor ofera indicatii asupra zonei geografice si a momentului din an al mortii.
Mutarea cadavrului se poate estima analizind nu numai insectele de pe cadavru ci si cele
de sub el dar

si modificarile solului ce au survenit putrefactiei.

Specimenele gasite pe cadavru, in cadavru, in jurul lui si

sub el cit si esantioane de sol sunt prelevate pentru studiul in laborator. Formele vii sunt
crescute in conditii asemanatoare cu cele de la fata locului pentru a afla nu numai ce
tipuri de adulti eclozeaza dar si dupa cit timp. Se fac numeroase calcule coroborind
rezultatele de la toate speciile studiate. Se efectueaza teste toxicologice si de ADN (pe
larvele moarte, puparium, etc.).
29