Sunteți pe pagina 1din 16

CURS DE MEDICIN LEGAL UMF Carol Davila

14
TANATOLOGIE

1.Definitia tanatologiei: Disciplina medico-legala care se ocupa cu studiul mortii si
a fenomenelor si proceselor care au loc in corpul uman dupa moarte.

2.Aspecte conceptuale ale mortii
Exista doua intrebari conceptuale importante care privesc moartea:
1.Ce este moartea?
2.Cum se determina prezenta mortii?

2.1 Ce este moartea?
Nu este deloc usor a raspunde la aceasta intrebare. Mai exact, nu exista pana astazi
un raspuns neechivoc la aceasta intrebare ceea ce denota dificultatea demersului de
definire. Exista doua abordari ale definirii:
a) Definitia din interiorul conceptului filozofic de moarte
b) Definitia din interiorul conceptului biologic de moarte

2.1.1 Conceptul filozofic de moarte
Ce este moartea? Incetarea vietii. Definitia este limitanta si criticabila intrucat nu
defineste termenul prin identificarea trasaturilor proprii mortii dar foloseste negatia unui alt
fenomen, viata. Spiritul, ratiunea, constiinta sunt elementele definitorii ale vietii umane si
astfel pierderea lor, moartea spirituala, poate echivala cu moartea acelei persoane.
-Moartea ca o pierdere a spiritului, a functiilor cerebrale respectiv ratiunea si
constiinta
-Moartea ca o pierdere a identitatii personale (constiinta si ratiunea), J. Locke.
-Moartea ca o pierdere ireversibila a starii de fi o persoana (personhood, engl.):
apelul la esenta persoanei umane (principiul insepararii constiintei de persoana vie).
Ce este o persoana? Este o fiinta umana care avand constiinta, libera-vointa, ratiune
si morala poate (1) sa isi fixeze valori pentru sine, (2) sa interactioneze si sa manifeste
preferinte asupra vietii sale si sa (3) manifeste responsabilitate pentru faptele sale.
Cand inceteaza o persoana sa fie o persoana (pierderea statutului de a fi o
persoana)? Lipsa valori, lipsa preferinte, lipsa responsabilitate.

Intrebarea ce este o persoana este o disputa filozofica veche inca din timpul
antichitatii, exprimata in dilema corabiei lui Tezeu (decurgand din mitul lui Tezeu), actuala
si astazi din perspectiva (inca nelamurita) a statutului de persoana a bolnavului cu
Alzheimer ori a celor ce se afla in stare vegetativa persistenta (si astfel conceptual persoane
vii sau moarte?).

Dilema corabiei lui Tezeu.
Tezeu, intemeietorul Atenei, pleaca pe mare in calatoria vietii sale spre a intalni si a
ucide minotaurul. Pentru aceasta isi pregateste corabia. El va lua cu el toate materiale
necesare repararii pe drum a corabiei daca va fi nevoie adica atat scule cat si scanduri,
franghii, etc.
Sa admitem ca materialele sunt suficiente si corabia are nevoie continua de reparatii
ceea ce conduce spre inlocuirea treptata a materialelor originale cu cele luate pentru
reparatie. La intoarcere corabia sa este alcatuita numai din materialele pentru reparatie. La
intrarea in portul Atenei oamenii il asteapta pe Tezeu de ani buni. Intr-o buna zi corabia sa
se vede in larg reconstruita din materialele de reparat: pe punte este Tezeu. Este totusi
aceasta corabie, corabia lui Tezeu?
Mai mult: inlocuind materialele originale cu materialele necesare repararii, Tezeu
prevazator s-a gandit, dat fiind durata necunoscuta a drumului, ca ar fi bine sa repare si
materialele stricate ce au fost inlocuite. Sa admitem ca el a putut face aceasta cu toate
materialele stricate. Astfel la intoarcere locuitorii Atenei vad in zare doua corabii: una
recompusa din materialele originale reparate iar a doua compusa din materialele luate initial
pentru reparatii. Care din cele doua este corabia lui Tezeu? Cea pe care se afla Tezeu este
un raspuns suficient? Daca el nu se afla pe corabia originala cu care a plecat ci pe cea
compusa din materiale luate spre reparatie? Dar daca el nu se mai afla pe nici una dintre
CURS DE MEDICIN LEGAL UMF Carol Davila


15
corabii, ele intorcandu-se fara Tezeu, mai este vreuna corabia lui Tezeu, si atunci care
dintre ele?

Introducand in definitia mortii (data prin negatia vietii) un al doilea termen, viata, el
trebuie la randul lui definit. Astfel aflam ca definitia vietii este chiar mai dificil de realizat
neexistand criterii unanim acceptate pentru aceasta si care enumera:
-viata ca o calitate care diferentiaza organismele vii de cele moarte
-viata ca un principiu care anima fiintele (anima= spirit, gr.)
-viata ca o stare biologica care, ca orice stare, prezinta proprietati identificabile si
investigabile de a caror prezenta depinde aprecierea prezentei vietii:
1) Structura celulara si organizare
2) Metabolism
3) Homeostazie
4) Reactie la stimuli
5) Crestere
6) Reproducere
7) Adaptare

2.1.2 Conceptul biologic de moarte
Definitia mortii: oprirea ireversibila a functiilor vitale, respiratorii, cardio-circulatorii
si a activitatii sistemului nervos superior (definitia medicala).
Are la baza functia, cu specificatie functia/functiile vitale, respectiv pierderea
ireversibila a functiilor vitale identificate a fi in numar de trei, functia cardio-circulatorie,
respiratorie si a celei cerebrale.
Functia vitala este o functie a organismului fara de care viata nu este posibila.
Functiile vitale permit ca si rezultat al functionarii lor starea de viu biologic si atunci,
invers, absenta celor 7 proprietati caracteristice starii de viu implica absenta functiilor
vitale. Desigur se naste intrebarea daca in situatia lipsei doar a uneia ori alteia dintre aceste
proprietati, starea de viu mai poate fi considerata prezenta?
Pierderea ireversibila a functiei ori functiilor vitale are loc intr-un moment (de multe
ori dificil de determinat) care ar deveni astfel momentul mortii acelui individ (moartea ca un
moment vs. moartea ca un proces). Una dintre dificultatile intelegerii conceptului biologic de
moarte se afla in faptul ca la momentul pierderii ireversibile a functiilor vitale (sau unora
dintre acestea) celelalte functii biologice ale organismului sunt prezente.
Si atunci trebuie biologic definita viata individului in raport doar cu functiile vitale ori
cu completa incetare a functiilor oraganismului? Functiile care nu sunt vitale nu poarta in
functionalitatea lor viata (de ex. reproducerea, cresterea, homeostazia, etc.)?
Exista 4 abordari ale conceptului biologic de moarte:
a) Moartea ca proces biologic: exista un continuum al mortii in organism o data
cu pierderea ireversibila a unei functii vitale: moartea organismului incepe cu
moartea acelor structuri de care depind functiile vitale care astfel inceteaza si
continua cu moartea fiecarui tesut pana cand toate tesuturile organismului
sunt moarte (moarte biologica, bios = viata, gr.).
Daca moartea este un proces inseamna ca in organism coexista si viata si
moartea si organismul este inca viu: in aceste imprejurari extragerea unui
tesut ori organ viu din corp va precipita moartea si devine astfel omucidere
(recoltarea unui organ in vederea transplantului devine vatamare grava ori
chiar omucidere in functie de organul care este extirpat)
b) Moartea ca un eveniment determinat (moartea ca un moment): exista un
moment al mortii individului care este momentul in care una (toate) dintre
functiile sale vitale a incetat definitiv, ireversibil. Sistemul juridic preia acest
concept considerandu-l singurul util social si juridic.
Cand nu poate fi determinat momentul pierderii uneia/tuturor functiilor vitale
cum se apreciaza momentul mortii?
Este acceptabila conceptual biologic existenta vietii intr-un organism declarat
mort? Astfel declararea mortii reprezinta adevarul despre starea acelei
persoane, respectiv corespunde realitatii biologice? Ex. este o femeie gravida
CURS DE MEDICIN LEGAL UMF Carol Davila


16
in moarte cerebrala aflata in trimestrul II de sarcina care conduce la termen
nasterea si naste la termen/cezariana un fat viu o persoana moarta sau vie?
c) Moartea ca un concept cluster: incetarea unei/alteia dintre proprietatile viului
(conceptul de similaritati cluster): absenta constientei, absenta miscarilor,
absenta batailor cardiace, absenta respiratiei, absenta functiilor integrate,
absenta proprietati de a creste ori de a se inmulti, etc.
Exista intrebarea cate proprietati trebuie sa fie prezente pentru a defini viata
ori care sunt cele esentiale vietii si implicit cele neesentiale vietii?
d) Moartea ca pierdere a statutului moral (ratiune, constiinta, recunoasterea
binelui: boala Alheimer, starea vegetativa persistenta)

Mathilde Latil , Pierre Rocheteau, Laurent Chtre, Serena Sanulli, Sylvie Mmet, Miria
Ricchetti , Shahragim Tajbakhsh, Fabrice Chrtien. Skeletal muscle stem cells adopt a
dormant cell state post mortem and retain regenerative capacity, Nature, iunie 2012,
Published 12 Jun 2012 DOI: 10.1038/ncomms1890
Autorii comunica faptul ca au reusit izolarea celulelor miogenice scheletale umane
viabile la 17 zile de la moartea organismului ca intreg, transplantarea celulelor musculare si
a celulelor stem hematopoetice regenerand tesuturile chiar si la acest interval de timp post-
mortem. Celulele adopta o stare dormanta cu activitate metabilica redusa cu prelungirea
fazei dinaintea primei diviziuni ceea ce le permite supravietuirea.
Conceptualizarea disjunctiva
Sustine diagnosticul de moarte prin intrunirea criteriilor ireversibilitatii oricaruia
dintre conceptele biologice care se dovedesc a fi mai intai intrunite.

a) Conceptul circulator-respirator (cord-pulmon)
Ce presupune: incetarea ireversibila a functiei cardiocirculatorii si/sau respiratorii
Ce critici are: rezuma viata la cele doua sisteme (viziune biologista asupra vietii)
excluzand atributul esential vietii umane respectiv functia cerebrala cu ratiune si constiinta
si caracterizarea statutului de persoana
Ce poate implica: donare ca non-heart beating donor in stare de moarte cardiaca
(cardiac death): pe actul de DNR (do-not-resuscitate) la 2 minute de la oprirea cordului se
declara decesul pentru inceperea donarii (criticata ca neetica)

b) Conceptul mortii cerebrale
Ce presupune; incetarea ireversibila a functionarii creierului in totalitatea lui: creier
superior (scoarta cerebrala) si creier inferior (trunchiul cerebral) = moartea unui organ in
totalitate (definitia organismica).
Ce critici are:
-In mod real la momentul declararii mortii cerebrale, creierul ca organ nu este mort:
dincolo de lipsa activitatii electrofiziologice (EEG plat) si absenta respiratiei spontane
(verificata prin 3 sau 2 teste de apnee pozitive in raport cu normele in vigoare-), functiile
integratoare ale creierului sunt prezente: face homeostazie, termoreglare, crestere si
sexualizare, eliberare de factori eliberatori ai hormonilor si niveluri hormonale normale,
pierderi hidrice si reechilibrare hidro-electrolitica prin aport corespunzator, continuarea
sarcinii in evolutie, declansarea nasterii la termen, etc.
-Criteriile stabilite in protocolul mortii cerebrale incepand cu criteriile elaborate in
1965 de catre colectivul de la Harvard par a necesita rafinari, ajustari
Ce poate implica: diagnostic nereal si pericolul declararii decesului fata de o
persoana in viata, recuperari inexplicabile cu sau fara tulburari neurologice permanente,
relativitate stiintifica

Luand in considerare criticile prezentate, s-au constituit 3 abordari fata de conceptul
de moarte cerebrala:
i. Standardul creierului ca intreg (definitia organismica), adica moartea
cerebrala este privita ca moartea creierului in totalitate
a. Critici:
i. sd. Lock-sindrome are EEG prezent, activitate nervoasa
superioara, toate functiile itegrative metabolice si hormonale
CURS DE MEDICIN LEGAL UMF Carol Davila


17
dar nu are activitate motorie si senzitiva (de obicei face
exceptie muschiul ridicator al pleoapei AVC pontin grav-)
ii. starea vegetativa persistenta: EEG plat, ritmul veghe somn
prezent si reactioneaza la stimuli, respira spontan (legal este
viu)
iii. standardul lucrului fundamental implinit: receptivitate la stimuli
si actiunea pentru nevoie, cele doua conditii considerate
necesare viului pot fi implinite in unele stari
ii. Standardul creierului inferior: accentul se pune pe trunchiul cerebral. Este
nerelevant pentru cei ce apreciaza astfel moartea cerebrala (ex. Anglia) daca
are/nu are EEG, homeostazie, termoreglare, etc. Intrebarea esentiala este:
respira spontan sau nu? Altfel spus trunchiul este viu sau mort?
iii. Standardul creierului superior (scoarta cerebrala): apleul la esenta persoanei
(personhood), pierderea capacitatii de constiinta, ratiune, constiinta
(principiul insepararii constiintei de persona vie).

2.3 Cum se determina prezenta mortii?
1) Diagnostic necroptic:
a. prezenta semnelor cadaverice precoce
i. Lividitati
ii. Rigiditate
iii. Racire
iv. Deshidratare
v. Autoliza
b. prezenta semnelor cadaverice tardive
i. putrefactia
ii. stari conservatoare: mumificarea, adipoceara, etc.
iii. distrugerea cadavrului de catre insecte

2) Diagnosticul opririi ireversibile a functiei circulatorii-respiratorii: constatarea
opririi ireversibile, iresuscitabile a functiei cariocirculatorii si/sau a celei
respiratorii (protocol legal de resuscitare cardio-circulatorie, Anexa 3 legea
95/2006 a reformei medicale)

3) Diagnosticul mortii cerebrale:conform protocolului legal de moarte cerebrala



CURS DE MEDICIN LEGAL UMF Carol Davila


18




3.Etape clinice ce preced moartea si apoi cele care include momentul mortii

3.1. Stari terminale
Preagonia: o etapa premergatoare agoniei in care apar manifestari psihice cu
durata variabila, interpretabile pe fondul modificarilor biochimice si metabolice ca fiind
reactii de aparare fata de moartea iminenta.
Aceste reactii sunt conditionate de:
-constitutia organismului, vrsta
-structura psihica, conceptii religioase
-felul bolii: bolile consumptive induc manifestari psihice in functie de faza psihologica
in care se afla persoana dupa aflarea diagnosticului. In general induc resemnare.
Fazele psihologice ale unei boli cronice: negare, revolta, negociere, resemnare
Forme de manifestare ale preagoniei in:
CURS DE MEDICIN LEGAL UMF Carol Davila


19
-traumatisme: logoree, agitatie, hipermnezie invadatoare (panorama vietii traite)
-inghet: calm, amorteala, euforie, senzatie de planare
-asfixie: indiferenta, amorteala, euforie
-infarct: cu 3-4 ore anterior senzatie de calm, somnolenta.

Agonia (lupta-gr.-) sau vita minima. Este etapa de trecere de la viata la moarte
clinica, perioada in care fenomenele biologice sunt treptat inlocuite de fenomene
tanatologice avind ca substrat hipoxia si autointoxicatia cu produsi proprii de degradare. De
obicei este ireversibil. Prin excepie poate fi reversibil: stop cardiac resuscitat, moarte
vegetativa recuperat, vindecari.
Clasificarea agoniei
- dupa clinica:
agonie cu delir (meningite, etc.)
agonie lucida (boli cardio-vasculare)
agonie alternanta (boli acute, boli psihice)
-dupa durata:
absenta: zdrobirea capului
scurta: asfixie, intoxicatii
lunga: boli cronice


3.2 Etapele clinice ce includ momentul mortii

Scenariul 1

1. Oprirea (potential reversibila) a unei fct. vitale (moartea clinica; intrucat corpul a
ramas fara o functie vitala unii denumesc aceasta stare moarte somatica, soma
=corp, gr)
2. Lipsit de resuscitare (timp de 3-5min)
3. Moartea creierului (cerebrala) anoxie (dupa 3-5min)-
4. Oprirea ireversibila a functiilor vitale cardio-circulatorie si/sau respiratorie; unii
definesc moartea somatica prin pierderea ireversibila a uneia functii vitale
cardiocirculatorii sau respiratorii si nu doar a opririi lor incarcand definitia cu
semnificatia incetarii functionarii corpului ca intreg (concept organismic)
5. Resuscitare cardio-respiratorie (daca s-a oprit cordul) si protezare respiratorie: heart
beating/non-heart beating
6. Biologic organele sunt vii (cu exceptia creierului)
7. Moartea celulara (moleculara) a fiecarui organ
8. Moartea biologica


Scenariul 2

1. Oprirea (potential reversibila) a unei fct. vitale (moartea clinica)
2. Cu resuscitare (30 minute)
3. Oprirea ireversibila a unei/mai multor functii vitale (cerebr, cardiaca ori respiratorie)
4. Moartea creierului (cerebrala)
5. Protezare respiratorie: heart beating/non-heart beating
6. Biologic organele sunt vii (cu exceptia creierului)
7. Moartea celulara (moleculara) a fiecarui organ
8. Moartea biologica

Diferentierea apare intre scenariul 1 si scenariul 2 in faptul ca in 1 resuscitarea are loc in
pozitia 5 dupa moartea creierului.
In scenariul 2 inainte de moartea creierului, resuscitarea fiind tocmai cea care mentine
creierul in viata.
Cei dela inceput sau in timp util resuscitati beneficiaza de diagnosticul disjunctiv centrat pe
oprirea ireversibila circulatorie-respiratorie.
CURS DE MEDICIN LEGAL UMF Carol Davila


20
4. Forme particulare intre viata si moarte cu implicatii juridice. Au importante
implicaii practice ntruct juridic subiectul este viu:
A.Moartea aparenta (uneori in conditii de electrocutare, stari hipoanoxice profunde,
hipotermie, intoxicatii, traumatisme precordiale violente, asocieri)
B.Moarta vegetativa (somatica-lit.anglosaxona-). Centrii cerebrali bazali sunt in
viata, neocortexul e mort. Centrii vitali functioneaza spontan si independent de moartea
cortexului. In mod obisnuit se transforma prin evolutie in moarte cerebrala: as times flies,
neurons dies

5. Semiologia tanatologica. Clasificarea semnelor mortii.
Semiologia tanatologica studiaza semnele mortii si modificarile cadaverice (morfologice si
chimice) induse de evolutia chimismului intern si de actiunea factorilor de mediu.

5.1 Clasificarea semnelor mortii:
-semne negative de viata (corespund mortii clinice si/sau mortii aparente)
pozitia si aspectul cadavrului: tonusul abolit
oprirea respiratiei
oprirea circulatiei
abolirea reflexelor
modificari oculare
suspendarea activitatii cerebrale
-semnele mortii reale (corespund mortii reale) si se grupeaza in:
modificari cadaverice precoce (se instaleaza in etapa postmortem precoce)
lividitatile si hipostaza viscerala
racirea
rigiditatea
deshidratarea
autoliza
modificari cadaverice tardive (se instaleaza in etapa postmortem tardiva-
peste 24 ore).
distructive
putrefactia
distrugerea cadavrului de animale, insecte necrofage sau
larvele lor
conservatoare
naturale: mumificarea, adipoceara, lignifierea, inghetarea
artificiale: inghetarea, imbalsamarea.

5.2 Semnele mortii reale
5.2.1 Modificari cadaverice precoce

a. Lividitatile cadaverice (livor mortis) si hipostaza viscerala.
Mecanism: acumularea singelui decliv sub actiunea gravitatiei in conditiile incetarii
circulatiei.
Etape: hipostaza (-2) ore-(8-12) ore (diferit dupa autori). Difuziune: (8-12) ore-
18 ore. Imbibitie: 18-24 ore. In mediu rece se prelungesc aceste perioade, in mediu cald se
scurteaza.
Culoarea lor anormala (normal, violacee) indica o moarte violenta cel mai adesea
toxica (ciresie-CO-, roz -cianuri-, maronii-nitriti methemoglobinizanti-, galbene-acid picric-,
rosie-hipotermie-, etc.).
La digitopresiune dispar complet si reapar pana in circa 10 ore de la deces. Are la
baza fluiditatea sangelui si pastrarea pigmentului hemoglobinic in vas. La sectiune curge
sange pasiv din vas.
Incep apoi sa paleasca la digitopresiune (in medie la 10 ore autori anglosaxoni-)
prin extravazarea (difuzarea) transendoteliala (endotelii alterate) a pigmentului
hemoglobinic in tesuturi; la sectiune de asemenea curge pasiv sange dar in cantiate redusa.
Devin fixe in perioada ce urmeaza dupa ce hemoglobina paraseste in totalitate vasele
capilare si se dispune interstitial; in vase sangele nu mai exista ca atare; experienta noastra
CURS DE MEDICIN LEGAL UMF Carol Davila


21
situeaza fixitatea lividitatilor dupa 16-18 ore; dincolo de acest interval de timp schimbarea
pozitiei nu mai duce la modificarea pozitiei lividitatilor catre noile pozitii declive (aspect util
in aprecierea mutarii cadavrului). La sectiune nu mai curge sange din vase iar tesuturile au
coloratie visinie murdara.
Diagnostic diferential (cu echimozele car au culori diferite de la albastrui la galben,
forme diferite, in general de marime redusa cm-, dipuse nu numai decliv, posibil asociind
si alte leziuni traumatice, pe sectiune nesangerande si prezentand infiltrat hemoragic in
grosimea tesutului).

b. Rigiditatea cadaverica (rigor mortis).
Mecanism: scaderea ATP pina la disparitie (prin lipsa resintezei) si acumularea
crescinda de acid lactic: astfel miofilamentele de actina si miozina capata o stare de gel ce
determina o contractie plastica, improprie unor noi contractii musculare.
ATP-ul este generat de lantul fosfatic pentru 10-15 sec.-, de sistemul glicogen-acid
lactic pentru 30-40 sec.- i de metabolismul aerob cit mai exista O
2
in tesuturi. In mediul
anaerob ce rezulta, acumularea acidului lactic este exponentiala.
Debuteaza la TOTI muschii deodata dar este mai evidenta la inceput la nivelul
muschilor mici art. temporomandibulara-.
Atunci cand, anterior mortii, a avut loc un efort un efort fizic intens (ex. alergare,
convulsii, inecare, etc.) cu un consum accentuat de ATP, rigiditatea se va instala mai rapid
(explicatie a mecanismului generator): normal 2-4 ore, maxim 6-12 ore.
Spasmul cadaveric (f. rar) survine ca urmare a unui efort fizic foarte intens in conditii
psihice de mare stress si in conditiile unei morti rapide. Are valoare juridica ridicata: pistolul
strins in mina cu spasm cadaveric = foarte probabil sinucidere
Etapele rigiditatii: [1] instalare (2-4 ore cu generalizare in 6-12), [2] stare (dureaza
circa 12-24 ore, total circa 36 ore de la moarte), [3] rezolutie (dupa 24-36 ore de la
moarte).
In etapa de instalare cit timp este inca flaccid, muschiul este viu (aplicarea curentilor
electrici i determina contractia). In starea de rigiditate muschiul scheletic este mort.
Rezolutia survine ca urmare a neutralizarii acidului lactic sub actiunea produsilor alcalini ai
putrefactiei si a degradarii fibrei (autoliza).

c. Racirea cadavrului (algor mortis). Oprirea ireversibila a circulatiei si respiratiei
conduce la incetarea metabolismului organismului ca intreg; in continuare tesuturile si
organele supravietuiesc un interval de timp limitat in raport de starea lor biologica
anterioara, gradul de diferentiere si metabolismul rezidual in conditiile de privare completa
de oxigen.
Intrucit nu mai poate genera caldura, cadavrul isi va egaliza intr-un mod in general
predictibil temperatura interna cu cea a mediului ambiant in clima temperata cu o rata de
circa 0,044
0
C/ora in primele 12 ore (1,5
0
F) si de circa 0,029 grade/ora (1
0
F) in
urmatoarele 12-18 ore sau de 2 ori mai repede in clima tropicala. Scaderea este oarecum
liniara dar variabila in raport cu numerosi factori precum starea de nutritie, temperatura
bazala anterioara decesului, tipul de haine, temperatura mediului inconjurator, etc.
Fiind inert termic cadavrul isi va egaliza temperatura cu cea a mediului inconjurator,
ceea ce in mod usual inseamna scaderea temperaturii sale (racirea). In mediu cu
temperatura ridicata temperatura cadavrului creste iar atunci cand temperatura in continua
crestere atinge conditiile specifice arderii compusilor organici, cadavrul chiar poate lua foc.

Pentru aprecierea IPM
1
se poate folosi formula Moritz (pentru usurint cu aplicabilitate in grade
Fahrenheit
2
):
98,6
0
F

- temperatura rectala [
0
F]
X ore de la moarte (IPM) = _______________________________
1,5
Ex. la temperatura rectala de 25 grade Celsius (25x9/5 +32 = 77
0
F ) IPM este (98,6-77) / 1,5 =21,6
/1,5 = 14,4 ore.


1
IPM= interval postmortem
2

0
F =
0
C x 9/5 + 32 (aprox. 33,8
0
F = 1
0
C).
CURS DE MEDICIN LEGAL UMF Carol Davila


22
Caldura se pierde pasiv prin conductie (absorbtia caldurii de catre corpuri ce intra in
contact cu cadavrul-accelerata de pielea uda, ex. in submersie-), radiatie (raze infrarosii),
convectie (deplasari ale curentilor de aer). Daca temperatura mediului ambiant este mai
mare decit a interiorului cadavrului, acesta din urma se va incalzi pina la egalizarea
temperaturilor.
In sinteza la primele 3 semne ale mortii reale descrise se pot face urmatoarele
aprecieri privind data probabila a mortii in conditii normale de temperatura (circa 16-18
grade Celsius):
o corp cald, flaccid, fara lividitati: nu e mort sau e mort in prima ora 1 ora.
o corp cald, flaccid, cu lividitati: mort de ( ora 1 ora)-2 ore.
o corp cald, cu lividitati si rigid: mort de 2-8 ore
o corp rece si rigid cu lividitati: mort de 8-36 ore
o corp rece, rigid si cu lividitati ce dispar la digitopresiune si reapar: < 10 ore
o corp rece, rigid si cu lividitati ce palesc la digitopresiune: 12-18 ore (dupa unii 10-
12 ore)
o corp rece, rigid si cu lividitati ce nu se modifica la digitopresiune (lividitati fixe):
18ore-36 ore (dupa unii >12 ore)
o corp rece si flaccid cu lividitati fixe: > 36 ore.

1ora 2 ore 8 ore 10 ore 12 ore .. 18 ore .. 36 ore
livor rigor algor livor dispar/reapar livor palesc livor fixe flaccid



d. Deshidratarea cadaverica. O data cu caldura, prin evaporare se pierde si apa
determinindu-se deshidratarea tesuturilor; procesul este mai evident la tesuturile cu
continut hidric crescut precum globii oculari (tensiunea oculara scade la in momentul
opririi cordului), mucoase (buze, scrot, labii), tegumente excoriate sau marginile plagilor.
Diagnostic diferential cu excoriatiile postmortale la care tegumentul este indemn iar
culoarea este galbui-maronie si cu cele vitale la care tegumentul este discontinuu fie cu
crusta hematica fie fara dar cu infiltrat hemoragic subiacent.

e. Autoliza cadaverica. Autoliza, este un proces atit intravital cit si postvital
(postmortem). Este un proces de autodigestie enzimatica indus de activarea hidrolazelor
lizozomale si are loc fara consum de energie (spre deosebire de apoptoza) si abacterian;
creaza conditii optime dezvoltarii ulterioare a germenilor astfel incat debutul sau precede
putrefactia.
CURS DE MEDICIN LEGAL UMF Carol Davila


23
Ca proces intravital survine normal in cadrul turn-over-ului celular permanent sau
sub forma patologica: in ambele cazuri evolueaza ca un proces localizat, genereaza de
obicei necroza focala si reactie inflamatorie. Este o forma de sinucidere celulara.
Cind celula moare proteinele intracelulare se afla intre doua optiuni:
(i) autoliza (sub actiunea propriilor enzime)
(ii) denaturarea (datorita imensului influx de Ca
++
si a mobilizarii Ca
++
intracelular)
Autoliza postmortem si necroza intravitala sunt doua procese total diferite. n
organismul viu in jurul unui focar de necroza, circulatia indeparteaza produsii de reactie,
pigmentii, etc., si aduce in schimb Ca
++
care accelereaza denaturarea proteinelor: acesta
este motivul pentru care in vivo necroza si denaturarea proteinelor sunt exprimate
morfopatologic prin tesuturi mortificate, albe, dure. Deci, in vivo, paradoxal, cu cit fluxul
sanguin este mai intens cu atit distrugerea tesuturilor este mai mare.
n cazul autolizei postmortem de asemenea are loc un proces de denaturare al
proteinelor, dar acesta este redus si este dominat de autodigestia lizozomala; din acest
motiv in autoliza postmortem nu se formeaza tesuturi albe, dure ci din contra tesuturi moi,
visinii (extravazarea transendoteliala a pigmentului hemoglobinic).
Ca proces post-mortem autoliza debuteaza in general dupa 3-5 ore de la moartea
organismului ca intreg: celulele cultivate in aceasta perioada de timp in mediu oxigenat isi
reiau functiile vitale. Autoliza post-mortem nu implica mecanisme inflamatorii si este un
fenomen difuz.
Viteza autolizei depinde de continutul celular in lizozomi: este maxima in cazul
pancreasului, mucoasei gastrice, glandei suprarenale, medie in cazul cordului, ficatului,
rinichiului si redusa pentru fibroblasti.
In cazul autoliza postmortem la scurt timp dupa moartea celulei enzimele hidrolitice
continute in lizozomi sunt eliberate in citoplasma unde se activeaza in pH-ul acid citosolic
rezultat din acumularea acidului lactic ce survine prin diminuarea pina la abolire a
metabolismului oxidativ.
Aceste enzime vor degrada rapid structurile subcelulare (organite, citoschelet, etc.)-
autodigestie- destabilizind biochimic si structural celula. Histologic, pe masura ce autoliza
progreseaza citoplasma devine din ce in ce mai omogena (pierderea structurilor subcelulare)
si mai eozinofila.
Autoliza induce pe linga modificari de culoare ale intimelor, endoteliilor, mucoaselor,
etc. (culoare visinie) si o emaciere a structurilor tisulare (distrugere enzimatica) ce poate
conduce in unele cazuri la perforatii.
In acest sens este clasic descrisa perforatia gastrica din autoliza postmortem care se
deosebeste net de ulcerul perforat (perforatia intravitam): astfel ulcerul perforat este
localizat pe mica curbura (marea curbura, perete posterior), mucoasa ingrosata in jurul
perforatiei (mucoasa inconjuratoare friabila), rosie (brun-murdara cu dungi cafenii), uneori
cu aderente/bride peritoneale vechi (reactie peritoneala absenta).

5.2.2 Modificari cadaverice tardive distructive
a. Putrefactia. Poate avea implicatii juridice prin faptul ca fenomenele de putrefactie
pot masca identitatea persoanei si cauzele mortii. Este un proces atit enzimatic cit si
bacterian cu debut la 48-72 ore (alteori mai repede in raport cu continutul bacterian si
general septic al cadavrului precum si cu masurile de conservare: prin inghetare,
mumificare se suspenda).
Etape biochimice: [1] aeroba cu scindarea hidrocarbonatilor (fermentatie
glucidica generatoare de gaze care destind cadavrul-CO, metan, H
2
S, NH
4
-) sub actiunea
bacteriilor aerobe (Stafilococ, etc.), [2] anaeroba cu scindarea proteinelor si a lipidelor (cu
formarea de amine cadaverice-putresceina, cadaverina-, H
2
S, NH
3
, CO
2
, fenoli, etc.) sub
actiunea bacteriior anaerobe (Clostridium, etc.).
Etape macroscopice: [1] descompunere initiala (descompunere interna sub
actiunea bacteriilor endocavitare -E-Coli, protozoare si a enzimelor proprii, etc.-, propriu-zis
o descompunere cu aparen extern normala pe fondul pregatit de catre autoliza;
simultana cu autoliza), [2] putrefactie initiala (cadavrul se umfla sub actiunea gazelor +
miros de putrefactie, [3] putrefactie neagra (pe masura ce gazele ies corpul colapseaza,
tesuturile devin foarte moi, inchise la culoare si cu miros accentuat), [4] fermentatie
CURS DE MEDICIN LEGAL UMF Carol Davila


24
butirica (uscarea cadavrului, miros rinced, mucegai pe partea opusa decliva), [5]
descompunere uscata (rata de descompunere scazuta, cadavru uscat).
Se pot observa cronologic:
o Abdomenul verde in general in 36-48 ore; explicatie: H
2
S, SHb, SmetHb, Sulfura de
fier (hematina + H
2
S), cu totii compusi verzi;
o Circulatia postuma la 2-3 zile (dre cafenii-verzui ce imita circulatia); explicatie:
sangele lizat in vase si Hb intra in reactie cu H
2
S degajat de reactiile bacteriene-);
o Aspectul umflat cu fluide exteriorizindu-se prin orificiile naturale si capul de culoare
verzui-negricioasa cu facies deformat marcheaza in clima temperata circa 5-7 zile (n
clima calda, aceleasi aspecte se pot petrece in circa 24 ore).
o Scheletizare cu resturi de pr in 9-10 ani (in cavou) si absente la 20 ani (aceste
intervale sunt foarte variabile fiind dependente de felul solului-argila impiedica
putrefactia-, contact cu aerul, imbalsamare, etc.).
Prezenta si stadiul de dezvoltare al insectelor ofera un plus de precizie datarii datei
probabile a mortii.
Regula Devergie: iarna, cifrele care indica zilele IPM corespund cifrelor care indica pe
timp de vara orele.
Regula Casper: 1 saptamina in aer = 2 saptamini in apa = 8 saptamini in sol.

b.Distrugerea cadavrului insecte necrofage si necrofile (vezi entomologia medico-
legala) si de catre animalele omnivore.

5.2.3 Modificari cadaverice tardive conservatoare
a.Naturale:

i.Mumificarea (curenti de aer, uscaciune,
caldura sau aer rece, toate conducnd la o
deshidratare rapida; persista in mediu uscat). In
lipsa apei viata se suspenda (la unele bacterii,
virusi sau organismele inferioare ca fenomen
complet in cadrul criptobiozei) sau inceteaza.
Completa in 6 luni-1 an.
Legenda Alaturat mumificare naturala in
mormint predinastic egiptean (5000 ani i.H, cea
mai veche mumie cunoscuta, denumita Ginger).
Oprirea completa a metabolismului (criptobioza) nu compromite intotdeauna viata daca procesul are loc
lent si complet, ca de exemplu in :
(i) scaderea marcata a temperaturii pina la inghetare (criobioza),
(ii) pierderea lenta si completa a apei in deshidratare (anhidrobioza), e.g. puricii de apa (hrana pestilor de acvariu).
Anhidrobioza defineste atingerea in conditii speciale a unui aranjament molecular unic care in absenta apei atrage
dupa sine sistarea metabolismului, pentru ca apoi din nou prezenta apei sa reporneasca mecanismele metabolice
(iii) variatii osmotice extreme (osmobioza),
(iv) anoxie progresiva (anoxibioza).
Organismele care rezulta cu ocazia acestor procese se denumesc criptobiotice (Spellanzoni), primul
fenomen studiat fiind anhidrobioza si relativ mai recent criobioza. Fenomenul de criptobioza a fost remarcat pentru
prima data de Leuwenhoeck (1672) si apoi de Needham (1743). Un virf al discutiile pe marginea acestor fenomene
a fost atins cu ocazia descoperirii omului de gheata (the ice-man) pe 19 septembrie 1991, decedat cu circa
5300 ani in urma, al carui cadavru mai intii s-a mumificat natural inainte de a se fi inclus in ghetar (unele celule
nazale au prezentat aspecte vitale).

ii. Adipoceara (contact prelungit cu apa sau medii umede,
preferabil calda, cu continut scazut in O
2
). Grasimile neutre se scindeaza
in acizi grasi (oleic, palmitic, stearic) care mai departe, in lipsa O
2
, se
hidroxileaza sub actiunea hidrolazelor bacteriene (Clostridium
Perfringens, Cl. Vechii) dar si a propriilor hidrolaze. Saponificarea acestor
acizi impreuna cu calciul formeaza adipoceara. Rezulta un aspect care
pastreaza trasaturile (permite identificarea) cu aspect gri-albicios-
maroniu ceros cu miros rinced: (3-4) saptamini-(3-4) luni. Daca acizii se
oxideaza (in prezenta O
2
) se produc aldehide si cetone care conduc la
distrugerea adipocerei. Completa in 1-2 ani.
Legenda Adipoceara la 2 ani.
CURS DE MEDICIN LEGAL UMF Carol Davila


25
iii. Lignifierea: acidul tanic si humic (frecvent in turbarii din
tari nordice Anglia, Scotia, Irlanda), patrund intre celulele
epidermului facind imposibila actiunea hidrolazelor; de asemenea
aceste medii au continut scazut in O
2
si beneficiind chiar de
prezenta unor substante antibacteriene (sfagnol) au un continut
scazut si in bacterii. Este completa in ani de zile si se adreseaza in
special structurilor tisulare bogate in colagen-piele, fanere, intestin,
restul tesuturilor moi fiind adesea distruse iar oasele decalcificate).
Completa in cativa ani.
Legenda Lignificare (omul
din Lindow, circa 2500 ani).

iv. Inghetarea naturala (conservare indefinita pina la decongelare, moment din care
putrefactia evolueaza accelerat). http://listverse.com/2009/12/24/top-10-famous-mummified-bodies/


tzi the Iceman









Legenda Inghetare: corpul lui J.
Torringhton prins in gheata in urma cu 500 ani

b. Artificiale:
i. Inghetarea artificiala.
ii. Imbalsamarea (solutii de formaldehida de obicei 5-7%).
Tanatopraxia reprezinta suma ingrijirilor ce se acorda cadavrului pentru a putea fi prezentat
intr-un mod demn apartinatorilor, inclusiv imbalsamarea.

6. Manifestari postvitale. Reprezinta viata reziduala a tesuturilor dupa moartea
organismului ca intreg. La un nivel pur biologic, celulele pot continua sa supravietuiasca si
in absenta creierului, cordului si chiar a intregului organism (culturi celulare in vitro).
Viata poate exista la mai multe niveluri functionale: tot asa cum moartea coexista cu
viata chiar si intr-un organism viu si sanatos (e.g. autoliza celulara), la rindul ei viata poate
fi mascata de fenomenul mortii (exemple conceptuale medico-legale pot fi moartea clinica,
moartea aparenta).
Perioada postmortem precoce in cadrul careia sunt prezente manifestarile postvitale
este deosebit de importanta intrucit in acest interval de timp se poate lua decizia
chirurgicala de a extrage unele organe/tesuturi in vederea transplantului, desigur in
conditiile in care obligatiile bioetice si juridice sunt indeplinite.
Timpul de supravietuire (totala/util) in anoxie totala a unor tesuturi/organe este:
-corneea: 24-30 (-6) ore.
-rinichi: 20-24 (-6) ore.
-cord: 15-30 (-15) minute
Timpul optim de recoltare este imediat dupa moartea creierului si inainte de moartea
cordului (daca moartea trunchiului cerebral se produce lent, in timp se induce si oprirea
cordului prin distrugerea centrului cardiocirculator bulbar si automatismul cordului nu mai
intr in functiune).
-ficat: 10-12 (-2) ore

7. Stabilirea datei probabile a mortii. Tanatocronologia
Data mortii este o problema juridica importanta. Numai pe criterii medico-legale nu
se poate aprecia cu caracter de certitudine momentul mortii (ora si minutul). De aceea in
practica medico-legala se discuta despre data probabila a mortii, DPM.
CURS DE MEDICIN LEGAL UMF Carol Davila


26
DPM se evalueaza pe criterii medico-legale complexe:
o semnele mortii reale: lividitatile, rigiditatea, putrefactia, determinarea temperaturii
corpului.
o determinari tanatochimice iin special in umoarea vitroasa (ex: potasiu in umoarea
vitroasa, pH singe, etc.). Folosind numai K
+
specificitatea este relativ mica de circa 10
ore in primele 24 ore si circa 20 ore in primele 48 ore.
o continutul stomacului; o masa
3
mica (sandwich) se digera in -2 ore, una medie in
3-4 ore si una bogata in 4-6 ore. Timpul de injumatatire la 150g suc portocale este in
medie de 24 min +/- 8min, iar la 150 g friptura porc 58,58min. +/- 17,68 min.
(Brophy C.M., 1986).
o histochimia si microscopia leziunilor traumatice cutanate (excoriatii, plagi)-vezi
reactia vitala-.
o microscopia firului de par (daca se cunoaste data ultimului tuns)-vezi laboratorul
medico-legal-.
o date entomologice-vezi entomologia medico-legala-.
o date de ancheta (nscrisuri datate, marturii, etc.).

8. Felul mortii, cauzele mortii, modalitatea de deces
Felul mortii poate fi juridic:
-violent (traumatica sau de cauze traumatice-mecanice, fizice, chimice, biologice,
psihice-): ca modalitate de producere poate imbraca forma accidentului, sinuciderii,
omuciderii.
-neviolent (netraumatic, patologic, cu evolutie preagonala si agonala lunga ca in
bolile comsumptive sau din contra scurta ca in moartea subita). Cauzele mortii
4
se impart in
imediate (mecanismul mortii in lit. anglosaxona), intermediare si initiale (cauzele propriu-
zise ale mortii in lit. anglosaxona).
Moartea violenta face obiectul investigatiei judiciare, autopsia medico-legala fiind
parte constituenta procedural.

9. Moartea suspecta versus moartea subita
Moartea suspecta, dupa cum i spune si numele ridica suspiciuni judiciare si poate
fi violenta (traumatica -accidente toxice, omucidere-) sau neviolenta (moarte subita). In
general decesele rapide genereaza suspiciuni, autopsia fiind necesara pentru a lamuri
cauzele.
Moartea subita este o forma a mortii suspecte; prin modalitatea sa rapida, brusca
si neasteptata de instalare creaza suspiciuni asupra unui accident toxic sau asupra unei
omucideri.
Din acest motiv moartea subita impune autopsia medico-legala ca si in orice deces
violent (traumatic)- vezi si cap. 1, punctul 7, Extras din Normele procedurale ale Legea
459/2001. sectiunea 5, Art.34
La autopsie insa in moartea subita se identifica o cauza patologica, netraumatica de
deces ceea ce face ca moartea subita sa fie de fapt o moarte neviolenta (ex. moarte subita
prin infarct miocardic de perete anterior ventricul sting, prin pneumonie franca lobara, etc.).
In lit. anglosaxona se admite conceptul de moarte naturala (moarte patologica cu
preagonie si agonie prelungita) ca modalitate de moarte netraumatica alaturi de moartea
subita. Din acest punct de vedere moartea poate fi naturala si nenaturala (traumatica,
violenta).
Strict fiziopatologic vorbind apreciem ca moartea nu poate fi propriu-zis naturala
atita timp cit aceasta survine dintr-o cauza explicita sau implicita determinat- (ex.
pneumonie, insuficienta cardiaca, etc.). Intamplarea la nivelul social se traduce prin
determinare la nivel biologic. Adevarata moarte naturala ar putea fi luata in discutie doar in
cazul ipotetic al supravietuirii pina la limita epuizarii programului genetic si a mortii prin
epuizarea treptata, reducerea progresiva a metabolismului bazal si a destabilizarii finale a
centrilor cardio-respiratori bulbari (insuficienta cardio-respiratorie de natura centrala) sau a

3
este vorba de mincarea uscata
4
a se vedea si certificatul constatator al decesului
CURS DE MEDICIN LEGAL UMF Carol Davila


27
stopului cardiac urmare a unei bradiaritmii progresive intr-o stare de sanatate aparenta;
aceasta stare ca atare survine doar ca o raritate.

10. Antropologia
5
medico-legala
Definitie: disciplina care se ocupa cu studiul medico-legal al resturilor scheletale.
La omul viu aplica masuratorile antropometrice in scopul stabilirii caracterelor
fenotipice pentru identificare sau in expertiza filiatiei (dupa virsta de 3 ani).
Pe resturi scheletale expertiza medico-legala trebuie sa raspunda la urmatoarele
intrebari:
diagnosticul pozitiv de os
caracteristici de grup:
diagnosticul de specie (de natura umana sau nu?)
rasa
caracteristici individuale:
identificarea sub raportul datelor individuale generale: sex,
talie, virsta.
identificare serologica si genetica (grup de singe, profil ADN)
felul mortii si forma juridica a mortii
cauza, mecanismele, imprejurarile mortii
data probabila a inhumarii
felul inhumarii: inhumare primara/secundara.

11. Entomologia
6
medico-legala.
Definitie: disciplina care se ocupa cu studiul medico-legal al insectelor (grup din
familia artropodelor) si altor artropode in sensul lamuririi unor cauze judiciare in mortile
violente sau suspecte (data probabila a mortii, arealul in care s-a produs
moartea si eventualele deplasari ale corpului, cauza mortii prin identificarea
unor toxice cadaverice ce nu se mai pot gasi in cadavru-ex.droguri
7
-, etc.).
Prima referire de entomologie medico-legala parvine din China 1235 i.H.,
iar in Europa in 1855 prin Bergeret d'Arbois care in 1856 scrie si prima lucrare
de entomologie medico-legala; incepind cu 1933 incepe sa fie inclusa in mod constant in
anchetele politiei si de prin 1950-1960 devine cu adevarat o stiinta aparte.
Artropodele sunt majoritare pe pamint si exista de circa 250 milioane de ani. sunt
circa 700.000 de specii deja descrise, dar probabil exista circa 10 milioane. Unele au o
dezvoltare graduala prin stadiu de nimfe altele o dezvoltare completa prin stadiul de oua.
Utilitatea lor medico-legala se refera la cele ce sunt implicate in actiuni necrofile si
necrofage asupra vertebratelor (inclusiv omul) ce induc distrugeri cadaverice, prin care
materia organic este reciclata.
Cadavrul este distrus de catre 3 categorii de insecte: (1) necrofage, (2) pradatori si
paraziti care se hranesc si cu cadavrul dar si cu insectele necrofage si (3) specii omnivore
care se hranesc cu toate de mai sus.

Clasificarea insectelor necrofage. Artropode fara antena. Arahnidele (prezinta 4
perechi de picioare): paianjeni, scorpioni, acarieni
Artropode cu antena. Insectele (prezinta 3 perechi de picioare): coleoptere (scarabei,
etc.), diptere (muste), himenoptere (furnici, albine, viespi), lepidoptere (fluturi), miriapozii
(scolopendre, etc. prezinta n picioare), etc.
Artropodele necrofage nu distrug cadavrul in mod haotic asa cum s-ar putea crede ci
respectind o ordine de aparitie (in mai multe valuri succesive), fiecarui val fiindu-i
caracteristic un anumit moment si anumite conditii locale pentru ca sa se poata manifesta.
De asemenea fiecare val creaza conditiile pentru ca urmatorul val sa poata sa actioneze.

5
antropologie = stiinta care se ocupa cu studiul originii, evolutiei si variabilitatii biologice a omului , in corelatie cu
credintele naturale si social-culturale.
6
stiinta care se ocupa cu studiul insectelor
7
s-au identificat pina acum triazolam, oxazepam, fenobarbital, malation, mercur, amitriptilina, cocaina, heroina,
fenilciclidina
CURS DE MEDICIN LEGAL UMF Carol Davila


28
In plus dipterele parcurg o serie de stadii incepind cu stadiul de ou pina la cel de
adult, incit daca se poate cunoaste cit timp este necesar pentru parcurgerea fiecarui stadiu
coroborat cu examenul medico-legal al stadiului prezent pe cadavru se poate deduce IPM
(ca timp estimat si nu absolut).
Stadiile de evolutie pot fi sistematizate astfel:
[1] Oua (initial 2mm) fara larve 8 ore, apoi cu larve prin transparenta
[2] stad. larvar primar (5mm; 1,8 zile)
[3] stad. larvar secundar (10mm; 2,5 zile)
[4] stad. larvar tertiar (17mm; 4-5 zile: devorator)
[5] stad. prepupa (12mm; 8-12 zile: incepe sa se deplaseze; aspectul intern al larvei
nu se mai vede)
[6] pupa cu puparium -invelisul de stadiu 3- (9mm; circa 18-24 zile)
[7] adult eliberat si puparium gol (20 zile).

Pentru un cadavru ce are numai oua fara larve calculul IPM se face astfel:
IPM de la descoperirea cadavrului la stad. larvar I = (A)
Timpul de la ponta noilor adulti pina la aparitia noilor larve stadiu I = (B)
B-A = IPM de la ponta initiala la descoperirea cadavrului si aflarea datei probabile a
mortii.
Specia poate duce la identificarea unor arealuri geografice.
Calliphora Vicina este mai frecventa in orase (musca sinantropica) in timp ce
Calliphora Vomitaria este predominant rurala.

Stagiu Primar Secundar TertiarTotal
No. Oua instar instar instar Prepupa Pupa Imatur
Gen. (Ore) (Ore) (Ore) (Ore) (Ore) (zile)(zile)
Sarcophaga cooley 29 -- 24 18 48 96 9 16
Sarcophaga shermani 28 -- 22 16 48 104 8 14
Sarcophaga bullata 18 -- 26 18 54 112 12 17
Phormia regina 23 16 18 11 36 84 6 11
Protophormia terranovae 27 15 17 11 34 80 6 11
Lucilia sericata 29 18 20 12 40 90 7 12
Eucalliphora lilaea 27 22 22 14 36 92 6 13
Cynomyopsis cadaverina 17 19 20 16 72 96 9 18
Calliphora vomitoria 5 26 24 48 60 360 14 23
Calliphora vicina 5 24 24 20 48 128 11 18
Calliphora terranovae 4 25 28 22 44 144 12 20
(dupa Kamal, 1958 evaluate in conditii de 27
o
C, 50% umiditate).

Se pot formula 5 principii generale:
- estimarea virstei insectelor nou formate permite estimarea IPM
- un cadavru fara larve (doar cu oua) are un IPM de maximum 48 ore si minim 8
ore (in general).
- larvele devoratoare (std. tertiar): cert minim 4-5 zile
- larvele care se deplaseaza = cert minim 7-8 zile
- puparium gol = 18-20 zile.

Primul val este constituit din unele diptere care depun oua
cu precadere la nivelul orificiilor naturale sau al
plagilor/excoriatiilor
8
: Calliphora vicina (musca albastra), Calliphora
vomitaria (musca domestica)-amindoua prefera umbra pentru
ponta-.
De la pont
9
ecloziunea este in ziua 2 si larvele de stad. I au crestere de 1mm/zi
(musca domestica) sau de 2mm/zi (Calliphora) pina in ziua 8 cind apar pupele de circa 5

8
prezenta oualelor in regiunea genitourinara pina in 4-5 zile IPM indica cu mare probabilitate o agresiune sexuala,
intrucit in ordinea preferata a pontei mai frecvent se afla regiunea faciala.
9
ponta dipterelor este cel mai adesea diurna i la o temperatura > 6-7
0
C, inhibata < 4
0
C; este direct dependenta de
conditiile de mediu si de conservare a cadavrului.
CURS DE MEDICIN LEGAL UMF Carol Davila


29
mm pentru musca domestica si de 9 mm pentru Calliphora, ce devin adulti intre zilele 10-18
(maxim 24), parasind puparium-ul.

Al doilea val (1-6 luni) este constituit din alte diptere: Lucilia cesar (musca verde)-
prefera soarele-, Cynomia (o musca albastra) si Sarcophaga
carnaria (musca neagra).
Primele doua au in principiu aceeasi evolutie (Lucilia are
larve de numai 3mm si pupe de 6mm) in timp de Sacophaga are
larve mai mari pe care le depune direct (fara oua), momentul
aparitiei pupelor sale fiind intirziat la circa 10 zile. Aceasta din
urma se hraneste cu adultii primului val, viermi de pamint, melci
dar sunt si necrofage.

Al treilea val (3-9 luni), este reprezentat de unele coleoptere si unele lepidoptere, al
patrulea (luna 10) si al cincilea (2 ani) de alte coleoptere, al saselea (2-3 ani) de acarieni
(sub cadavru si in solul subiacent), viespi, furnici (predatori de
insecte), al saptelea si al optulea (3-4 ani) de alte coleoptere.
Descoperirea larvelor moarte poate indica intrarea in iarna
a cadavrului, si deci moartea anterior acestui anotimp. Larvele de
Tricochera sp. sunt folosite si ele pentru datarea in raport cu
iarna intrucit sunt singurele insecte care zboara iarna.
Tipul speciilor ofera indicatii asupra zonei geografice si a
momentului din an al mortii. Mutarea cadavrului se poate estima
analizind nu numai insectele de pe cadavru ci si cele de sub el dar
si modificarile solului ce au survenit putrefactiei.
Specimenele gasite pe cadavru, in cadavru, in jurul lui si
sub el cit si esantioane de sol sunt prelevate pentru studiul in
laborator. Formele vii sunt crescute in conditii asemanatoare cu
cele de la fata locului pentru a afla nu numai ce tipuri de adulti
eclozeaza dar si dupa cit timp. Se fac numeroase calcule
coroborind rezultatele de la toate speciile studiate. Se efectueaza
teste toxicologice si de ADN (pe larvele moarte, puparium, etc.).