CURS DE MEDICIN LEGAL UMF Carol Davila

104
SEXOLOGIE MEDICO-LEGALA

CAPACITATEA SEXUALA

La barbat se solicita in spete civile (paternitate), spete penale (viol, incest).
Pseudomaturitatea precoce (capacitate de procreere la 9 ani la baieti, nastere la 9-10 ani),
maturitate precoce (sub 9 ani; cea mai mica virsta cunoscuta pentru o nastere este 5 ani).
Maturitatea biologica este deplina la 20-21 ani (rar la 18 ani).
Latura dinamica a sexualitatii barbatului cuprinde:
-Capacitatea de copulare sau coabitare (potenta coeundi). Criterii de sexualizare
secundara depline (definitoriu penisul viril). Tulburari de dinamica sexuala: impotenta
psihica si organica.
-Capacitatea de procreare/conceptie (potenta generandi). Testicule prezente,
spermatozoizi prezenti, canale permeabile, reflex ejaculator normal prezent.
Spermograma: 2.5-3ml albicioasa, translucida, opalescenta, 60-140 milioane
spermatozoizi/ml din care minim 60% mobili, cu maxim 25% forme anormale. Sub 40
milioane se exprima clasic oligospermia: grd. III 40-10 milioane, grd. II 10-1 milion, grd. I
sub 1 milion. Se retine insa ca numai azoospermicii nu pot concepe, pentru inseminare fiind
necesar de fapt un singur spermatozoid.
Actualmente se considera ca normalul incepe de la 25 milioane. S-a constatat in ultimii
70 ani o scadere de la circa 60-80 milioane/ml (valoare minima in anii 1930) la 25-40
milioane (valoare minima actuala). Procesul este probabil toxic, afecteaza mai ales tarile
dezvoltate, este inca necontrolat si anticipeaza probleme demografice in viitor.

La femeie se solicita in spete civile (filiatia fata de mama), penale (viol, avort,
casatorie inainte de 18 ani certificat prenuptial-, etc.)
Latura dinamica a sexualitatii femeii cuprinde:
-Capacitatea de copulatie (potenta coeundi): vagin apt pentru contact sexual (alte
situatii: vagin septat, absent, infantilism, etc.).
-Capacitatea de conceptie (potenta generandi): menarha si ciclu ovulator
-Capacitatea de gestatie (potenta gestandi): capacitate de nidare a oului si de a duce
sarcina la termen in uter, capacitate de alaptare si capacitate psihica.
-Capacitatea de nastere pe cale naturala (potenta parturiendi).


PATOLOGIA VIETII SEXUALE

Patologia medicala a vietii sexuale
Sex drive-ul uman este controlat si completat la 3 niveluri: (1) instinctual (nivel
biologic/instinctiv), (2) fiziologic (nivel functional), (3) emotional (nivel psihosexual), ultimul
nivel raspunzind de circa 70% din decizie. Emotiile sint controlate de psihism si deci acesta
controleaza actiunea (capacitate psihica si discernamint).
Sexualitatea se stabileste in cadrul dezvoltarii psihosexuale prin conditionare.
Comportamentul sexual se invata prin balansarea intre ceea ce este sexual satisfacator si
ceea ce este social tolerat. Comportamentul sexual este modelat cultural, religios si
subiectiv.
Pornind de la colesterol se sintetizeaza progesteron apoi testosteron si estradiol (rata
fiecaruia difera dupa sex) [29]. Sistemul limbic contribuie la determinarea
comportamentelor sexuale (girus cinguli, aria septala, nucleul amigdalian, hipocampul,
hipotalamus). Hipotalamusul centrul placerii detine nucleul fanteziilor sexuale. Pina la 8
ani se completeaza harta corticala a placerii sexuale intergind restul programarii corticale
sub acest raport (lovemap, John Money, 1986:reprezentare progresiva mentala si cerebrala
care desemneaza o persoana idealizata de iubit si un program sexuerotic de activitati
proiectate in imaginatie sau chiar puse in aplicare fata de acea persoana)[29]. Parafiliile
sunt engrame cerebrale si mentale dezvoltate viciat, distorsionat cu includeri care alt fel nu
ar fi aparut ca raspuns la neglijare, supresie sau traumatizarea formarii normofilice a
engramei mentale sexuale.
CURS DE MEDICIN LEGAL UMF Carol Davila


105
Actul sexual se desfasoara prin corelatia tuturor celor 5 simturi in grade diferite de
manifestare cu diferente de sex. Persoanele inhibate sexual pot avea insa forme
neconventionale de exprimare sexuala.
Libidoul este conditionat de hormoni, capacitatea creierului de a rememora aminitiri
placute, imaginatie (fantezie), emotii, procese senzoriale diverse, nivel de intimidate.
Procesele senzoriale difera relative de la sex la sEx: la barbati simtul vederii este mai
important, la femei simtul tactil si in mod egal mirosul (feromoni), gustul, auzul (sunete
sexuale).

Comportamentele sexuale se pot clasifica in acceptabile si neacceptabile (din punct de
vedere social). Ceea ce este placut pentru un individ poate fi in conflict cu standardele
acceptabile ale societatii, ceea ce insa in general nu-l va impiedica pe acesta sa se
manifeste in conformitate cu nevoile sale determinate de sex-driv-ul propriu.
Actualmente, din punct de vedere psihiatric ele se clasifica in deviatii si parafilii
conform DSM IV, parafiliile fiind cert patologice.
Deviatiile sexuale: acte deviate care implica lipsa de consimtamint sau atac
(agresiune) si care sunt problematice din punctul de vedere al binelui societatii
limitind libertatea individuala (Coleman, Butcher, Carson, 1984, abnormal
psychology and modern life, 7
th
ed., Ecott, Foresman and Company, Dallas, TX, p.
460). Nu sint persistente si nu conditioneaza obtinerea orgasmului.
Exemple: Voyerism, exhibitionism, pedofilie, sadism, incest-viol, masochism
Parafilii (para=devianta; philia=atractie): grupuri de comportamente sexuale
persistente in care obiecte neobisnuite, ritualuri sau situatii sunht necesare pentru
a conditiona producerea satisfactiei sexuale complete (Coleman, et. all)).
Exemple: Fetiism, frotteurism, partialism, pedofilie, voyeurism,
transvestitism fetiistic, masochism sexual (tulburare cronica), sadism
(tulburare cronica si progresiva)
Clasificarea parafiliilor:
Parafilii nesistematizate (necrofilie, scatologie telefonica,
zoofilie, coprofilie, urofilie, clismafilie, misofilie,eroticism
anorectal, cordofilie-boundage and discipline- , xipoxifilie, etc.)
Parafilii variate (acrotomofilie, apotemnofilie, gerontofilie,
naratofilieolfactofilie, pictofilie, somnofilie)

Crimele orientate deviant (lust murders) constau in mutilarea organelor genitale sau a
altor organe prin taiere, injunghiere, aranjarea corpului, antropofagie, necrofilie, etc. De
obicei inainte de moarte tortureaza victima.
Crimele cu orientare sexuala se impart psihopatologic in 4 categorii [29]:
- violenta interpersonala inclusive violenta domestica
- abuz sexual cu viol si/sau sodomie
- abuz sexual deviant (crima psihotica sau lust murder)
- crima in serie (serial murder).
De multe ori sadicii majori devin criminali sexuali in serie (serial killer).
Tipul psihologic al criminalului in omorurile orientate sexual este urmatorul:
Omorul organizat: criminalul manifesta tulburare de personalitate inclusa in categoria
tulburarii de personalitate antisociala DSM-IV, 1994) de tip psihopatic (sadic sau impulsiv)
sau sociopat; are QI peste medie este o persoana sociala (familist adesea), compentent
sexual, adesea cu carnet de conducere, isi desfasoara activitatea mai ales in alte zone decit
domiciliul sau, dovedeste o buna organizare, victime care prezinta trasaturi commune,
premeditare atent gindita, manifesta cruzime, fantezie, pastreaza trofeee de la nivelul
cadavrului (urechi, sini, etc.), alcatuieste aranjamente ce au o idee centrala pe care doreste
ca echipa de anchetatori sa o descopere (insira parti din victima depesata in forme
geometrice, etc.), organizeaza omorul ca pe un joc si o intrecere cu anchetatorii de care
este mindru. Se excita prin suferinta victimei si astfel o tortureaza. Transporta cadavrul la
distanta si sterge urmele sau lasa numai acele urme pe care le doreste.
Omorul dezorganizat: criminalul manifesta tulburare de personalitate de tip psihotic
(fara motivatie aparenta sau cu motivatie bizara) ce se poate intilni de exemplu in
schizofrenii ca scurt episod psihotic (DSM-IV, 1994) declasate de stress sau alte conditii;
CURS DE MEDICIN LEGAL UMF Carol Davila


106
are QI sub medie este o persoana singuratica , necasatorit, inhibat sexual, incompetent
sexual, fara carnet de conducere), isi desfasoara activitatea in apropierea domiciliului sau
pentru a se simti in siguranta , organizarea este minima sau lipseste, nu premediteaza
omorul desfasurindu-se fulgerator sub actiunea unui impuls de moment si adesea sub
actiunea stress-ului, manifesta cruzime efectuind leziuni mutilante cu depersonalizarea
cadavrului (distrugerea fizionomiei atit pentru a nu fi recunoscut cit si pentru a nu "fi privit"
de acesta; actiunea de desfigurare are si ca scop s exprime furia sa care se adreseaza fata
de toate femeile si nu fata de una in mod particular); adesea exercita actiuni sadice
adresate impotriva organelor genitale ale victimei pe care le distruge in moduri cit mai
impresionante. Cu toate acestea actiunile sadice se desfasoara postmortem.In mod esential
diferenta fata de tipul organizat este nelinistea, teama, anxietatea de care da dovada.
Uneori diferentele nu sunt foarte mari: oricare dintre tipurile psihologice descries pot
genera crime de ambele aspecte.


VIOLUL
Definitie: Conform articolului 197 C.P., violul defineste Actul sexual de orice natura cu o
alta persoana, practicate prin constringere sau profitind de imposibilitatea victimei de a se
apara sau de a-si exprima liber vointa se pedepseste cu inchisoare 3-10 ani. Circumstante
agravante:
Pedeapsa este de la 15-20 ani daca:
a) participarea mai multor persoane la viol
b) victima aflata in ingrijirea / ocrotirea / paza / tratamentul faptuitorului
c) victima este un membru al familiei
d) s-a cauzat victimei o vatamare grava a integritatii corporale sau a sanatatii
e) victima avea o virsta mai mica de 15 ani
Pedeapsa este inchisoarea de la 15-25 ani daca fapta a avut ca urmare moartea sau
sinuciderea victimei.
Actiunea penala pentru fapta prevazuta in alin. 1 se pune in miscare la plingerea
prealabila a partii vatamate".
Articolul 197 CP introduce printre elementele de definitie penala atit lipsirea de
consimtamint (prin constringerea acesteia)-element definitoriu- cit si "actul sexual de orice
natura", intelegindu-se prin aceasta atit intromisiunea cit si alte acte sexuale; astfel umbrela
larga a violului include cea mai mare a infractiunilor privitoare la viata sexuala cu conditia ca
acestea sa fie prin lipsire de consimtamint. Daca fapta este cu consimtamint nu constituie viol ci
alt articol privitor la infractiunile din cadrul vietii sexuale (act sexual cu minor, perversiuni
sexuale, etc.)


Actul sexual cu un minor
Art 198 Actul sexual de orice natura cu o persoana care nu a implinit virsta de 15 ani, se
pedepseste cu inchisoare de la 1-7 ani.
Cu aceasi pedeapsa se sanctioneaza actul sexual cu o persoana intre 15 si 18 ani,
daca fapta este savirsita de tutore sau curator, ori de catre supravegehtor, medic curant,
profesor sau educator folosind calitatea sa.
Cind fapta prevazuta in alin 1 a fost savirsita in imprejurarile prevazute in articolul
197 alin 2, lit b, ori daca faptele prevazute in alin 1 si 2 au avut urmarile prevazute in art
197 alin 2 lit c, pedeapsa este de la 3 la 12 ani.
Daca fapta a avut ca urmare moartea victimei, pedeapsa este inchisoarea 7-15 ani.
Nu dispare raspunderea penala daca violatorul se casatoreste cu victima !

OBIECTIVELE EXPERTIZEI MEDICO-LEGALE:

A. PROBAREA EXISTENTEI RAPORTULUI SEXUAL

observarea unor leziuni genitale si/sau anale +
punerea in evidenta a urmelor de sperma pe corpul victimei +
CURS DE MEDICIN LEGAL UMF Carol Davila


107
boli transmise sexual (prezente la agresor) +
sarcina dupa viol

Leziuni genitale - leziuni genitale sau anale nu inseamna automat act sexual, pot fi
autoproduse (accidental sau intentional) sau pot fi consecinta unor boli !
La virgine, se constata leziuni recente 1a nivelul organelor genitale externe (rupturi recente
de himen)
Ruptura recenta = 1-14 zile (adica pina cind ruptura se cicatrizeaza).
Ruptura veche = peste 14 zile (ruptura a carei data nu mai poate fi precizata)
Structura anatomica a himenului
Himenul este o plica a mucoasei vaginale care imparte
vaginul intr-o parte anterioara (vestibulul) si una posterioara
(conductul vaginal). Aspectul normal : neted, uniform de gros,
roz, cu latime medie de 4-5 cm, care delimiteaza un orificiu
himeneal rotund cu diametrul de 1-1, 5 cm. Aspectul marginii
libere si orificiul himenal circumscris, himenul, are o form
inelar (75 % din cazuri), semilunar (20 % din cazuri) si n
rest forme polimorfe care, n multe situatii, devin un marker
fidel de lips a vietii sexuale.
Variante anatomice
Variante: himene semilunare, multiperforate (cribriforme), himene cu sept, himene
imperforate, himen complezant (himen inelar cu inaltime mica mic (0, 2-0, 6 cm),
circumscrie un orificiu himeneal mai
mare de 2-2, 6 cm diametru, care
permite un raport sexual fr
pierderea aparent a integrittii sale
anatomice). Lipsa certa a vietii
sexuale este probata doar de
urmatoarele varietati de himene:
himenul imperforat,
cribriform,
cu sept
inelar si semilunar cu orificiu
himeneal de dimensiuni reduse (sub 1-1, 5 cm) ce nu permite un raport sexual fr
deflorare.

Rupturi himeneale (= deflorare, dezvirginare) ruptura completa
a himenului, mergind pina la baza de implantare, cu margini
retractate, singerinde sau acoperite cu fibrina (daca sint recente)
sau cu margini sidefii (daca sint mai vechi).
Incizurile congenitale se deosebesc de rupturile himeneale prin :
- pot fi localizate oriunde pe circumferinta himenului,
- au aceeasi coloratie cu restul mucoasei genitale si
- nu merg niciodat pn la baza de insertie a himenului.
Este util ca examenul clinic sa fie completat cu un examen
stereoscopic si fotografierea himenului.


Cercetarea secretiei vaginale/anale pentru prezenta spermei

Prelevarea este obligatorie atit la femeile care si-au inceput activitatea sexuala inainte
de a fi violate cit si la virgine (se poate evidentia prezenta spermei in antrul vaginal
si chiar in vagin, fara ca himenul sa fie rupt).
HIMEN
ORIFICIU
HIMENEAL


NORMAL SEPTAT CRIBRIFORM COMPLEZENT

RUPTURA RECENTA
HIMEN
LABIA
MICA

CURS DE MEDICIN LEGAL UMF Carol Davila


108
Dupa mai mult de 24 ore de la viol sansele de a gasi spermatozoizi in
secretia vaginala scad considerabil, dar urme de sperma pot fi puse in evidenta pina
la 72 ore.
In fundul de sac vaginal posterior spermatozoizii pot rezista intregi circa 12-26 ore (maxim 72 ore) dupa
care isi pierd coada putind fi inca gasiti citeva zile, chiar 5-7 zile (cu atentie vor fi evitate recoltarile din
secretiile colului uterin intrucit aici datorita glerei cervicale spermatozoizii pot rezista 5-6 zile si deci pot
proveni de la contacte sexuale anterioare).
Cea mai lunga perioada de supravietuire a spermatozoizilor in secretia cervicala comunicata este de 7
zile .
In pliurile mucoasei ampulei rectale spermatozoizii pot fi gasiti (daca nu s-a produs defecatia) circa 24
ore (maximum 65 ore). In cazul in care nu se identifica sperma si spermatozoizi in vagin cauzele pot fi:
(1) absenta reala a acestora-absenta ejacularii poate chiar a penetrarii-
(2) folosirea unui prezervativ
1
,
(3) ejacularea ante-portas (se cauta prezenta spermei pe tegumentele/hainele victimei) sau
(4) barbatul este azoospermic.
Trebuie examinate
zona vulvara unde se pot gasi urme de sperma (ejaculare ante portas) sau fire de
par de la agresor (care trebuie prelevate), precum si
zona anala.

INVESTIGATII DE LABORATOR

a) REACTII DE PROBABILITATE (pot da reactii fals pozitive si fals negative)
Reactii cristalografice
Reactia Florence (foarte sensibila, chiar la pete vechi): maceratul se pune in
contact cu reactiv Florence (solutie iodoiodurata) rezultind cristale acajou de
periodura de colina cu aspect de feriga / lanceolat cu coada despicata. Reactii fals
pozitive apar cu toate lichidele care contin colina. Reactii fals negative apar atunci
cind reactia e inhibata de flora microbiana, substante anorganice, umiditate,
putrefactie.
Reactia Barberio: maceratul se pune in contact cu reactiv Barberio (solutie de acid
picric) rezultind cristale galbene aciculare / lamelare de picrat de spermina
Reactiile cromatografice permit identificarea colinei si sperminei prin cromatografie
(utile mai ales in cazuri de oligo si azospermii)
Reactii spectrografice constau in identificarea in lumina vizibila sau UV a zincului si
clorului aflate in cantitati mari in sperma (este neconcludenta la petele impure).






Reactia Florence cristale acajou de periodura de
colina cu aspect de feriga/lanceolat cu coada
despicata.
Reactia Barberio cristale galbene aciculare /
lamelare de picrat de spermina.


b) REACTII DE CERTITUDINE

1
Prezenta glioxalazei-1 (spermicid prezent in lichidul de lubrefiere al prezervativelor) in secretia vaginala pune
diagnosticul de utilizare a prezervativului in contextul unei penetrari intravaginale.
CURS DE MEDICIN LEGAL UMF Carol Davila


109

Examinarea microscopica = consta in
observarea directa a spermei pe frotiu.
Interpretare:
capete de spermatozoizi pot fi
observate pina la 120 ore dupa
actul sexual
absenta spermiilor nu exclude ca
pata sa fie de sperma
(azoospermie = lipsa
spermatozoizilor din sperma);
lipsa spermatozoizilor nu implica
absenta actului sexual (violatorul
poate avea azoospermie, avea
prezervativ sau din diverse cauze
s-a produs liza spermatozoizilor)
daca nu gasim spermii, prezenta spermei poate fi confirmata de 3 reactii de
probabilitate pozitive;

Pentru evidentierea spermei, se mai pot utiliza urmatorii markeri ai lichidului spermatic:
Determinarea prezentei fosfatazei acide de origine prostatica
Determinarea prezentei glicoproteinei P
30
(specifica pentru sperma umana, poate
persista in vagin 13-47 ore dupa actul sexual;
Determinarea prezentei LDH-C
4
este strict specifica pentru sperma (se gaseste in
testicole, spermatozoizi si lichid seminal), aparind la pubertate. Folosindu-se
electroforeza conventionala LDH-C
4
a putut fi identificata in pete vechi de 4 saptamini.
Determinarea prezentei human prostate specific antigen = proteina prostatica umana
(PSA sau seminoproteina, este o glicoproteina cu greutate moleculara de 23 kDa) este
specific pentru sperma chiar la cei vasectomizati sau azoospermici. Se detecteaza
folosind un ser hiperimun si cu ELISA. Nu da reactii incrucisate cu saliva, urina, secretia
vaginala sau singele menstrual.

Cercetarea contaminarii victimei cu o boala infectioasa cu transmitere sexuala
(sifilis, gonoree, herpes genital, trichomoniaza, condiloma acuminata - papilomavirus,
sancroid - Hemophilus Ducreyi, limfogranulomul veneric chlamidia, SIDA HIV)
- victima trebuie examinata in mod repetat, deoarece examinarea imediata poate
sa fie neconcludenta dat fiind faptul ca in majoritatea bolilor transmise sexual
primele semne apar la distanta in timp, uneori la saptamini sau luni (gonoree : 2-21
zile; sifilis 1-4 saptamini ; sancroid : 3-7 zile ; limfogranulomul veneric: 3-12 zile; herpes
genital: 4-7 zile; condyloma acuminata: 1-6 luni; SIDA poate fi asimptomatic timp de ani de
zile, infectarea poate fi depistata la 2-4 luni de la contactul infectant).
- trebuie examinat si suspectul
Art. 309 Contaminarea venerica si transmiterea SIDA. Transmiterea unei boli venerice prin
raport sexual, prin relatii sexuale intre persoane de acelasi sex sau prin act de perversiune sexuala, de
catre o persoana care stie ca sufera de o astfel de boala, se pedepseste cu inchisoare de la 1 la 5 ani.
Transmiterea SIDA de catre o persoana care stie ca sufera de aceasta boala se pedepseste cu inchisoare
de la 5-15 ani. Instanta de judecata va dispune masura de siguranta a obligarii la tratament medical.

Examinarea prezentei sarcinii dupa viol
- testele de sarcina se pozitiveaza la aproximativ 2 saptamini dupa fertilizare.

B. PROBAREA LIPSEI DE CONSIMTAMINT SAU DE DISCERNAMINT A VICTIMEI

Medicul trebuie sa urmareasca :
evidentierea leziunilor traumatice si datarea lor
evidentierea serica de droguri sau anestezice (trebuie ca atunci cind exista aceasta
suspiciune Politia sa solicite efectuarea unui examen toxicologic si sa aduca victima cit
mai repede la IML, impreuna cu eventuale corpuri delicte : seringi, fiole, tigari etc)
determinarea capacitatii intelectuale si QI-ul victimei

CURS DE MEDICIN LEGAL UMF Carol Davila


110

C. IDENTIFICAREA VIOLATORULUI:

Examinarea suspectului, este foarte importanta deoarece poate descoperi:
leziuni recente rezultate din lupta cu victima urme de (escoriatii, echimoze),
fire de par de la victima,
pete de singe
pina la 24 ore de la viol exista posibilitatea identificarii pe penisul violatorului a
prezentei ADN-ului femei violate (evident daca acesta nu a purtat prezervativ si nu
s-a spalat).

Determinarea grupei sangvine a
violatorului din urmele de sperma
gasite in vaginul victimei
- 75-80% din populatie sint
secretori (elimina Ag de grup sangvin
prin umorile biologice)
- peptidaza A
- fosfoglucomutaza
Este nevoie de:
- prelevarea secretiei vaginale si
determinarea grupei de singe (ABO) a
spermei;
- prelevarea de singe de la victima si
determinarea grupei de singe;
- determinarea status-ului secretor sau
nesecretor al vicitmei (prin prelevarea
de saliva si epiteliu bucal)

Identificarea violatorului prin
determinarea profilului ADN din
secretia vaginala


Psihopatologia violatorului
include 4 categorii:
-cei ce simt nevoia sa isi dovedeasca isi lor insile proprie lor puterea (power
reassurence). Lipsa de incredere, patologie relational sociala: de interior, victimele pot
negocia, victime singure cu copii mici, iau amintiri, victime locale probabil maritate, ataca in
somnul victimei, arme doar pentru a convinge dar nu fac uz, masti sua intorc victima, tip
singuratic cu mama dominanta, tin agenda, neatletici
-cei ce isi pun in valoare puterea de care sunt constienti (power assertive). Putere pe
care o aplica cu forta si brutalitate: aceeasi virsta cu victima, sportivi, autoturime grozave,
locuiesc in vecinatate, atenti cu coprul lor, selecteaza victimele, rup hainele, nu ataca mai
multe deodata si cu pauze, sex oral, abordare directa, actiuni egoiste, de exterior, alcoolici,
institutionalizati.
-cei ce isi manifesta furia (anger retaliatory). Sunt rai: lovesc, aleg virstnice sau
prostituate, de obicei victime simbolice, rup hainele, se grabesc, ataca rapid, alcoolici.
-cei ce se excita din suferinta victimei (anger excitation). Actelor lor sexuale sunt
variate si experimentale menite sa induca suferinta: posibil complice, sadism-masochism,
fara probleme mentale, fara remuscari, folosesc arme, folosesc masini, lilmbaj murdar, IQ
ridicat.
Fiecare dintre ei au o semnatura proprie pe care o lasa intentionat/neintentionat in
urma. In general femeile sunt violate de persoane pe care le cunosc. Declara ca victimele au
participat voit si le-au indus starea de excitatie sau din contra ca s-au opus si nu au avut de
ales.

CURS DE MEDICIN LEGAL UMF Carol Davila


111
Violatorii fara tulburari psihice de obicei produc crime sex-relationate sau orientate-
sexual, spre deosebire de cei cu deviatii sexuale sau mai ales cei cu parafilii care produc
frecvent crime orientate deviant (lust murders).

Stabilirea sexului. Transsexualismul. Transvestitismul

Stabilirea sexului este un diagnostic dificil care presupune un examen complex
interdisciplinar endocrinologic, hormonal, clinic, medico-legal, psihologic si psihiatric (repetat),
etc.
Expertiza medico-legala este obligatorie pentru definitivarea demersului juridic de
schimbare a sexului persoanei respective. Speta juridica priveste doar transexualii adevarati
fiind exceptati pederastii si/sau transvestitistii.
Identitatea normala si completa a sexului se stabileste la orice persoana prin integritatea
a 8 niveluri de sexualizare (deficientele corespund intersexualitatilor respective):
- sexul genetic (cromozomial); disgonozomii (intersexualitate gonozomiala): ex. sd. Turner
(XXX), XX/XY (determinanti ovarogenetici si orhigenetici-gonada primordiala este ambigena
si sub actiune ambigena se maturizeaza ambigen), etc.
- sexul gonadic (gonadal intern): ex. gonada dubla (ovotestis) sau separata
homo/contralateral, gonada unica secretanta ambigen, gonada unica secretanta heterogen
(testicul feminizant); definesc intersexualitatea gonadica
- sexul gonoforic (al organelor genitale interne): ex. testicul disgenetic cu anomalii ale
canalelor Wolf, Muller; definesc intersexualitatea fenotipica interna.
- sexul anatomic extern (al organelor genitale externe). Organele genitale externe au evolutie
spontana spre sexul feminin, incit ele trebuie masculinizate: prin deficit se manifesta
hipospadias (balanic, penoscrotal, perineal), hipretrofia clitoridiana,
pseudohermafroditismul; definesc intersexualitatea fenotipica externa.
- sexul legal (inscris in certificatul de nastere);
- sexul social (acordat de grupurile sociale in care o persoana traieste)
- sexul psihocomportamental (constiinta apartenentei de sex incepe sa se definitiveze la 2 ani:
ex. transsexualismul, transvestitismul); intersexualitatea psihocomportamentala.
- sexul neuroendocrin (determinat de hormonii sexualii circulanti); intersexualitate
neuroendocrina (1) corticosuprarenaliana (secretie excesiva de hormoni estrogeni
heterogeni celor secretati de gonada proprie -tumori, enzimopatii-), (2) iatrogena, (3)
deficit de androgeni (masculinizare redusa): in perioada fetala disgenezie orhitica
(disgonozomii sau scaderea receptorilor la nivelurile testosteronului).

Transsexualismul. Exista o forma majora (transsexualism) si o forma minora
(transvestitism).
Solicitare in divort, adulter, inapt serviciu militar, infractiuni sexuale, schimbare sex.
Examinarea medico-legala este complexa interdisciplinara (endocrinologica, psihologica,
psihiatrica): antropometrica, orhitometrica, biopsie testiculara, uretroscopie, spermograma,
cromatina sexuala, cariotip, determinari hormonale (gonadotrofine serice si urinare, hormoni
gonadici 17 cetosteroizi, complex pregnandiol, estrogeni totali, testosteron plasmatic),
radiografie.
Transsexualul traieste drama unui Eu captiv intr-un corp care nu-i apartine sub raportul
identitatii sexuale. Are constiinta apartenentei psihofizice la sexul opus in contradictie cu sexul
anatomic pe care il prezinta. Disjunctie intre eul corporal (incepe la 2 ani si se maturizeaza la
pubertate) si eul psihologic. Nu se considera a fi homosexual. Se insoteste de mutilari si chiar
sinucidere (beneficiaza de schimbarea sexului prin expertiza medico-legala si hotaririre
judecatoreasca).
Frecventa: 1:100.000 la barbati (devierea manifesta in jurul virstei de 4 ani) si
1:130000 la femei (devierea manifesta in jurul virstei de 8-12 ani).
Cauza este probabil o slaba sexualizare fenotipica.

Transvestitismul este forma minora a transsexuualismului (transvestitismul
sexual): persoana cauta satisfactia prin imbracarea hainelor sexului opus si uneori prin
CURS DE MEDICIN LEGAL UMF Carol Davila


112
imprumutarea comportamentului respectiv. Diagnostic diferential se face cu homosexualul.
Ca forme: aparent, partial, complet.


AVORTUL

DEFINIIE
Din punct de vedere medico-legal, avortul const n ntreruperea cursului sarcinii,
indiferent de vrsta acesteia, spre deosebire de definiia clinic care se refer la expulzarea
produsului de concepie mai nainte de 6 luni.

CLASIFICAREA AVORTULUI
n funcie de factorii care l genereaz, avortul poate fi:
- spontan (patologic)
- provocat: - la cerere (legal)
- accidental
- empiric

I. AVORTUL SPONTAN poate fi:
1. - avortul genetic
2. - avortul de cauze materne
3. - avortul de cauze paterne
4. - avortul de cauze ovulare
5. - avortul datorat de echilibrul hormonal
6. - avortul de cauz imunologic

1. Avortul genetic
Acesta nltur oule purttoare de anomalii cromozomiale severe. Expulzia are loc foarte
devreme, avnd aspectul de avort menstrual. Cele mai importante anomalii cromozomiale
regsite n oule avortate spontan sunt:
- aneuploidiile (existena unuia sau mai muli cromozomi n minus sau n plus)
- trisomiile i monosomiile (erori n disjuncia meiotic sau mitotic, constituindu-se doi
gamei dezechilibrai: unul cu un cromozom suplimentar, unul cu un cromozom n
minus)
- tripodiile:datorate dispermiei(fecundarea unui ovul de ctre doi spermatozoizi);sperma
disploid(prin euarea meiozei spermatozoidul prezint un set dublu de cromozomi)
- tetraploidiile(zigot din doi gamei, amndoi purttori ai unui set dublu de cromozomi)

2. Avortul de cauze materne
a. Cauze materne generale:
- boli infecioase acute:pneumonie, febr tifoid
- boli virale(afecteaz produsul de concepie):rubeol, infecia hepatic, gripa, rujeola
- boli parazitare:toxoplasmoza, bruceloza, sifilis, microplasme, ricketsii
- boli cronice materne:hipertensiunea arterial, afeciuni renale cronice, anemii grave,
bolile consumptive
- hipoproteinemii severe
- avitaminoze grave C, B, E, caren de acid folic
- boli endocrine:hipertoroidii, hiperandrogenii
- izoemunozri ABO i Rh
- toxice:tutun, alcool
- intoxicaii cronice cu metale (Pb, As), medicaie antineoplazic, formaldehide, benzen
b.Cauze materne locale:
- anomalii uterine: hipoplazia uterin, sinechii, fibroame, retroversiauterin, anomaliile
colului uterin (incontinena).

3. Avortul de cauze paterne
- anomalii spermatice: oligospermia, astenospermia, tetraspermia.
CURS DE MEDICIN LEGAL UMF Carol Davila


113

4. Avortul de cauze ovulare (anexiale)
- avorturi de cauz placentar (placenta jos inserat)
- patologia de cordon ombilical (circularele de cordon)
- hidramnias i amniotit.
5. Avortul datorat tulburrii echilibrului hormonal
- producia sczut de estrogeni sau/i de progesteron.

6. Avortul de cauz imunologic
- histocompatibilitatea materno-fetal este esenial pentru evoluia sarcinii.

II.AVORTUL PROVOCAT poate fi:
1. La cerere (legal dup 1989)
2. Avortul accidental.
3. Avortul empiric.

2. Avortul accidental
- se caracterizeaz prin lipsa inteniei.
- poate fi:
- traumatic:
o lovirea gravidei cu pierderea sarcinii;
o microtraumatisme profesionale(trepidaii, vibraii)
o electrocutare
- netraumatic: tratamente medicale contraindicate n starea de graviditate.

3. Avortul empiric
Acesta poate fi fcut prin mijloace chimice, mecanice i fizice.
a) Mijloacele chimice
- chinina
- secara cournut
- stricnina(poate ucide i gravida)
- lohimbrina
- fosforul
- plante ce conin oleuri eterice:ptrunjel, pelin, mutar, tutun, laur(administrare pe cale
local sau general sub form de decoct, infuzie)
- purgative drastice(aloe, rubarba)
- abortiv chimic de origine animal:cautarida(musca spaniol) ca tinctur este
hipererniant i diuretic.
b). Mijloace mecanice
- masajul puternic al abdomenului, asociat uneori i cu injectare de untdelemn pe cale
vaginal.
- perforarea membranelor cu instrumente lungi.
- injectri intraamniotice pe cale transabdominal( formol, alcool, soluii dezinfectante).
c). Mijloace fizice
- bi fierbini
- splturi vaginale(eventual cu diferite soluii)
- ntrebuinarea curentului electric(se plaseaz anodul n regiunea cocagian, iar catodul
este introdus n colul uterin).

STUDIUL CLINIC AL AVORTULUI
Sunt descrise o serie de stadii premergtoare avortului spontan, astfel:
1. Ameninarea de avort: caracterizat prin:
- dureri de intesitate nu prea mare
- apariia contraciilor uterine dureroase
- pierderi de snge vaginal
- col ferm, nchis
2. Avort iminent
- contraciile devin mai frecvente
CURS DE MEDICIN LEGAL UMF Carol Davila


114
- metroragia mai abundent
- colul se deschide
3. Avort imcomplet
- uterul expulzeaz parial coninutul (n interiorul cavitii uterine sunt reinute
fragmente ovulare sau placentare)
4. Avort complet
- expulsia n totalitate a ftului, placenta i apoi coduca.

COMPLICAIILE AVORTULUI
complicaii imediate:
- perforaii ale uterului, rupturi de col
- oc hemoragic
- moarte subit reflex
- embolia gazoas
- insuficien renal acut toxic
- hepatita toxic
- infecia
complicaii tardive:
- tulburri menstruale
- creterea incidenei sarcinilor ectopice
- inserii vicioase ale placentei

OBIECTIVELE EXPERTIZEI MEDICO-LEGALE N AVORTUL EMPIRIC
1. Demonstrarea existenei sarcinii.
a. Sarcin intact dup ncercri abortive nereuite (tentativa nereuit de avort, o
situaie rar).
b. Avort la femeie n via.Diagnosticul se bazeaz pe:
dozri hormonale: scderea titrului estrogenilor totali, estriolului,
estrodiolului, progesteronului.
frotiu citohormonal vaginal.
examen clinic: n special anemie secundar.
examen morfologic pe produsul de chiruretaj.Diagnosticul de certitudine l
ofer evidena resturilor ovulare prin examen histopatologic.
pozitivarea reaciilor biologice de sarcin nc 8-10 zile dup golirea uterului.
c. Diagnosticarea avortului la femeia decedat:
n cavitatea uterin se poate gsi locul de inserie al placentei sau resturi
placentare ce pot atesta diagnosticul de sarcin.
la examenul microscopic se gsesc vilozitile ceriale, semn sigur al sarcinii.
Ele pot indica i vrsta sarcinii:
- n prima jumtate a sarcinii vilozitile sunt largi, ovoide, iar axul
conjunctiv este acoperit (spre uter) de trofoblastul compus din dou
straturi: citotrofoblast sau stratul celulelor cuboidale Laughaus la interior
i sinciiotrofoblast format din celule gigante (sinciiale) de form ovoid
cu mai muli nuclei aezai central, care umplu spaiile dintre viloziti. n
axul conjunctiv se gsesc vase cu perei subiri coninnd hematii
necleate.
- n a doua jumtate a sarcinii vilozitile sunt mai puin numeroase i mai
mici pe seciune transversal, stratul Laughaus este disprut, nct
vilozitile sunt acoperite doar de sinciiu. Deci diagnosticul de certitudine
de sarcin se pune numai pe prezena vilozitilor ceriale, deci a placentei
fetale.

2. Stabilirea metodei abortive.
- se caut leziunile provocate n scop abortiv, ce pot fi gsite pe col, n fundurile de sac
vaginal sau de la nivelul uterului.n situaia unui avort provocat prin mijloace calificate
se va gsi urma pensei de prindere a colului, urm ce poate persista pn la 7 zile.
- se caut i eventualele urme lsate de substane aplicate local, iar dac timpul scurs de
la provocarea avortului este scurt, se pot face dozri toxicologice.
CURS DE MEDICIN LEGAL UMF Carol Davila


115
- dac se folosete injecia intraamniotic cu formol pe cale transabdominal, urma
injeciei persist maxim 2 zile la exterior iar cavitatea uterin i ftul sunt fixate.
- se poate ntlni simularea avortului iminent, femeia introducnd snge n vagin, oblignd
medicul s intervin de urgen chiar n prezena unui col nchis.
3. Stabilirea legturii de cauzalitate ntre avort i manopera abortiv:
- dac timpul ntre administrarea substanelor abortive i avort este scurt se pot efectua
analize toxicologice ale coninutului gastric, intestinal, sngelui sau scaunului.
- n cazul rnirii cilor genitale se susine ideea unei manopere mecanice( pe col, fundurile
de sac vaginale, canal vaginal, cavitate uterin).
Uneori manopera mecanic nu las urme, deci lipsa lor nu exclude automat utilizarea unei
asemenea metode abortive.



PRUNCUCIDEREA

DEFINITIE (conform art.177 CP): Pruncuciderea este uciderea copilului nou-nscut,
svrit imediat dup natere de ctre mam, aflat ntr-o stare de tulburare pricinuit de
natere.
Din textul de lege rezult c infraciunea trebuie sa cuprind urmtoarele elemente
juridice:
- uciderea pruncului prin comisiune sau omisiune
- uciderea sa se execut asupra unui copil nou nscut
- uciderea pruncului s fie imediat dup natere i nu mai trziu
- uciderea s fie svrit de mama nou-nscutului
- mama s prezint o tulburare legat de actul naterii (recunoaterea unor stri
psihofiziologice anormale determinate de natere care, fr a provoca tulburri de
contien ce ar duce la abolirea discernmntului, sunt capabile s explice conduita
deviant a femeii, imediat dup natere).
Uciderea nou-nscutului n alte condiii dect cele amintite, se poate ncadra,funcie
de circumstane, n omor calificat sau ucidere din culp.

Expertiza medico-legal n pruncucidere urmrete:
o examenul cadavrului nou-nscutului
o examenul femeii suspecte de pruncucidere
o examenul locului unde s-a produs naterea.

I. EXAMENUL MEDICO-LEGAL AL CADAVRULUI NOU-NASCUTULUI
Acesta trebuie s stabileasc urmtoarele probleme:
1. Starea de nou nscut
2. Vrsta intrauterin, dac nu s-a nscut la termen
3. Viabilitatea nou-nscutului
4. Dovezi de instalare a vieii intrauterine
5. Durata vieii extrauterine
6. Dac s-au acordat ngrijiririle necesare imediat dup natere
7. Cauza morii nou-nscutului.

1. Starea de nou-nscut se defineste prin urmatorii parametrii:
- lungimea: 49-51 cm pentru sexul feminine i 50-54 cm pentru sexul brbtesc
- greutatea: 2900-3200g pentru F i 3000-3500g pentru B
- cordonul ombilical msoar la natere 50-60cm, este turgescent i lucios
- urme de snge i vernix caseosa (n plicile axilare, inghinale, ale gtului, n dosul
pavilionului urechii)
- craniul cu perimetrul 35 cm
- toracele are forma de trunchi de con cu baza mare n jos i are un perimetru de 31 cm
- corpul este acoperit de lameg (n special pe umeri)
- abdomenul are perimetrul de 32-34 cm
- placenta cntrete 500-600g
CURS DE MEDICIN LEGAL UMF Carol Davila


116
- prul de pe cap msoar 1-3 cm
- unghiile de la mini depesc pulpa degetului
- testiculele sunt coborte n scrot
- labile mari acoper pe cele mici
- n intestinal terminal se gsete meconiu
- bosa serosanguin este localizat n funcie de prezentaie,edemul este epicranian, nu
respect suturile i dispare la 2-3 zile dup natere.

2. Vrsta intrauterin
a) n funcie de lungimea ftului
- cnd lungimea ftului < 25cm, din cifra lungimii se extrage rdcina ptrat i se
obine vrsta n luni lunare (luna lunar are 4 sptmni sau 28 zile, fa de luna
calendaristic care variaz ntre 30-31 zile).Gestaia dureaz 10 luni lunare sau 9 luni
calendaristice.
- cnd lungimea ftului > 25 cm, cifra lungimii se mparte la 5 i se obine vrsta tot n
luni lunare.
b) Dup apariia punctelor de osificare ale unor oase (zone lenticulare, roii-cenuii, de
2,5mm diametru pe fondul alb-sidefiu al cartilajului, care rezist la putrefacie avansat).
Calcaneu= luna VI, femur nucleu Bedard= luna IX.
c) Numrtoarea alveolar radiar [Radial alveolar count (RAC)= parametru al maturitii
plmnului fetal].
Pe preparatele histologice ale plmnului fetal (fixare n formol 4%, includere n
parafin), se constat o bronhiol parial tapetat de epiteliu din centrul creia se trage o
linie dreapt care s cad perpendicular pe cel mai apropiat sept conjunctiv: numrul de
alveole intersectate de aceast linie se noteaz; se fac cel puin 10 astfel de determinri
pentru fiecare plmn n parte i se face media=RAC:RAC<2=ft< de 18 sptmni;
RAC>3=ft<30 sptmni; RAC>6=ft la termen.

3. Viabilitatea ftului
Prin viabilitate se nelege capacitatea ftului de a se adapta la condiiile extrauterine
i posibilitatea de a tri autonom n noile condiii de mediu. Apare naintea maturitii
caracteristice ftului la termen si presupune un anumit grad de dezvoltare a funciilor i o
stare de sntate deplin.
Limita inferioar a vibilitii n obstretic a cobort odat cu creterea posibilitilor de
ngrijire. Se consider c un ft este viabil numai dac a depit 38 cm lungime i 1500 g.
Viabilitatea mai este condiionat de:
- malformaii congenitale incompatibile cu viaa
- afeciuni pulmonare acute contractate intrauterine
- aspirat amniotic masiv n timpul naterii (la naterile neasistate).
Legislaia penal nu fixeaz criterii constante minime pentru aprecierea viabilitii,
legate de dezvoltarea corporal sau durate vieii intrauterine.

4. Dovezile de instalare a vieii extrauterine
Dovedirea faptului c ftul s-a nscut viu i a trit dup natere este elemental cheie
n expertiza medico-legal, n lipsa cruia nu exist infraciune.
Criteriul cel mai recunoscut pentru probarea instalrii vieii extrauterine este apariia
respiraiei pulmonare.
Probele ce demonstreaz apariia respiraiei pulmonare se numesc docimazii.
Docimaziile pot fi macroscopice, hidrostatice,histologice, i gastrointestinale.

a. Docimazia macroscopic
dac ftul a respirat: plmnul este expansionat, umple cavitile pleurale, pe
suprafa are culoarea roz, uor neregulat de perle fine egale (= alveole destines de
aer). La palpare plmnul este elastic i prezint crepitaii. Pe seciune se scurge
spum fin rozat.
dac ftul nu a respirat: plmnul apare colabat, nu umple cavitile pleurale, fiind
situate n sinusul costo-vertebral. Pe suprafa are culoare roie-viinie sau roie-
ciocolatie, consisten crescut, crepitaii absente, aspect de organ parenchimatos.
CURS DE MEDICIN LEGAL UMF Carol Davila


117
Pe seciune, acelai aspect uniform, se scurge snge negricios fr bule de aer, iar
amestecul plmnului este crnos.

b. Docimazia pulmo-hidrostatic
la plmnul respirat docimazia este pozitiv i fragmentele pulmonare plutesc. Ea
poate fi fals pozitiv n caz de plmni ngheai sau putrefiai.
la plmnul nerespirat docimazie este negativ i fragmentele pulmonare cad la
fundul vasului. Docimazie hidrostatic fals negativ ntlnim cnd plmnul chiar
dac este respirat fragmentele cad la fundul vasului ca n sindromul de condensare
(pneumonii, bronhopneumonii), edere prelungit n ap (n necri aerul este gonit
de ap din plmni).

c. Docimazia histologic pulmonar
la plmnul respirat: alveolele sunt destines, cellule alveolare cubice, bronchiole
destines cu epiteliu ntins.
la plmnul nerespirat: alveole colabate, cellule alveolare plate, bronhiole
nedestinse cu epiteliu plicaturat, fibre elastice ondulate.

d. Docimazie gastrointestinal (proba Breslan)
Ea evideniaz prezena aerului n stomac i intestine, fenomen vital care indic
deglutiia extrauterin (proba nu are valoare la cadavrele intrate n putrefacie).
stomacul nou-nscutului care nu a respirat conine doar puin mucus vscos,
amestecat cu flacoane albicioase. Dup 5-10 minute de via extrauterin aerul
ptrunde n stomac i proba este pozitiv (la seciunea sub ap a stomacului ies
bule de aer).
n jejun: aerul ptrunde dup 15-20 minute
n colon: aerul ptrunde dup o zi.

5. Durata vieii extrauterine
Este un element important n ncadrarea juridic a faptei (pruncucidere sau omucidere):
imediat dup natere tegumentele sunt mnjite cu snge, vernix cazeoza.
cordonul ombilical trece prin diferite etape:
o imediat dup natere este gelatinos i turgescent
o dup 24 h, apare inelul de demarcaie (de culoare roie) la locul de
implantare mumifierea (deshidratarea se observ bine la 3 zile dup natere)
o detaarea cordonului (bontului) la 5-7 zile, rmnnd cicatricea ombilical
bosa serosanguinolent indic o durat de via a circa 2-3 zile (poate lipsi la
imaturi i nateri precipitate).
ptrunderea aerului n stomac i jejun 15-20 de minute dup expulsie.
meconiul (coninutul intestinal al nou-nscutului) se elimin n 2-3 zile.

6. Aprecierea ngrijirilor acordate dup natere
Pentru a supravieui, nou-nscutul, imediat dup natere, are nevoie de ngrijire
special. Dac naterea este neasistat, femeia se poate gsi n imposibilitatea de a acorda
aceste ngrijiri (omisiune involuntar), sau n mod voit nu a acordat ngrijirile (omisiune
voluntar).
La necropsie se examineaz cu atenie:
- tegumentele pentru a constata dac ftul a fost splat
- cordonul ombilical dac este secionat sau rupt, ligaturat
- orificiile i cile respiratorii dac au fost dezobstruate
- stomacul:
o dac la 24 H de la natere ftul este alimentat cu ceai
o dac la 24 h de la natere a fost alimentat cu lapte
- dac urina are o densitate peste 1012, iar n stomac nu sunt gsite alimente,
acestea dovedesc omisiunea mamei de a alimenta copilul.

CURS DE MEDICIN LEGAL UMF Carol Davila


118
7. Cauza morii ftului - moartea ftului se poate instala nainte de natere, n timpul
naterii, sau dup natere.

a. Moartea intrauterin
Determinat de boli ale mamei, ftului sau ale placentei

b. Moartea n timpul naterii
- cauze ce in de patologia obstetrical - traumatismul obstetrical- cea mai important
cauz traumatic (violent):
o se poate confunda cu leziunile produse prin pruncucidere
o leziunile pot aprea prin:
strbaterea de ctre ft a filierei pelvigenitale
interveniei obstreticale instrumentare (vidextracie, versiune intern)
manevre de reanimare
naster autoasistat
expulzie precipitat
o leziunile traumatice mai ntlnite sunt:
la oasele craniene: fisuri simple de bose, nfundri n special ale
parietalului, fracture liniare
hemoragii musculare cu ruperea sterno-cleido-mastoidianului
fracturi de clavicul
fracture de humerus
la femur: fracture, decolri epifizare, luxaii coxo-femurale
luxaii de coloan
fracture mai ales C5-C6
traumatismul cranio-cerebral obstretical au rsunet hemoragic la nivelul
suprarenalelor sau al mucoasei gastro-intestinale, esutului pulmonary,
cu tablou hemoragipar grav, mortal.
- leziuni traumatice de autoasisten:
o excoriaii la cap, fa sau gt
o echimoze
o hematoame
o fracture de mandibul
o plgi bucale realizate prin traciunea ftului cu mna

N. B. Leziunile traumatice de la nivelul gtului vor fi examinate cu mare atenie pentru a fi
difereniate de cele produse prin sugrumare (hemoragii n straturile profunde, alturi de
semen de asfixie).

c. Moartea dup natere (poate fi patologic sau violent)
- cauze de moarte patologic frecvent ntlnite:
o malformaii congenitale incompatibile cu viaa
o boala hemolitic a nou nscutului
o boli sanguine
o sindromul hemoragic Al nou nscutului
o pneumonia intrauterin
o aspiratul masiv amniotic
o atelectazia pulmonar primitiv
- cauze de moarte violent accidental a nou-nscutului:
o asfixia
o obstruarea orificiilor cu lichid amniotic
o rupture viscerale (ficat, rinichi) produse n timpul naterii cu precdere la
premature
o circulare de cordon
o puncuciderea omisiv:
expunerea nou nscutului dezbrcat la temperature de 8-10 este fatal
ntruct se tie c pierderea de cldur la aceast vrst decurge foarte
CURS DE MEDICIN LEGAL UMF Carol Davila


119
rapid. Moartea prin frig se dovedete greu la autopsie. Concluziile n
astfel de cazuri se fac prin coroborarea tuturor circumstanelor
lipsa hranei
o moartea violent comisiv- se realizeaz prin diferite metode:
asfixia mecanic (cea mai frecvent): sufocarea, obstruarea faringelui,
compresia toraco-abdominal, introducerea nou-nscutului n spaiu
lipsit de aer (sac de plastic, frigider), submersie
lovirea capului cu sau de corpuri contondente
lovituri contusive pe segmente ale corpului: fracture, rupture de organe,
plgi profunde (plgile prin instrumente ascuite se gsesc n special la
nivelul gtului i capului);
ageni fizici (cldura)
ageni chimici.


II. EXAMENUL MAMEI

Se face n scopul stabilirii semnelor de natere, cnd mama nu este cunoscut i
pentru aprecierea tulburrilor pricinuite de natere.
a. Stabilirea semnelor de natere prin examen clinic general, examen ginecologic,
examene de laborator.
Diagnosticul naterii recente n perioada lehuziei se poate face cercetnd:
o uterul este la ombilic n prima zi, apoi coboar dou degete pe zi, dup 6-8
sptmni ajunge la marginea superioar a pubisului.
o se poate face ECHO pentru stabilirea diagnosticului
o lohiile sunt serosanghinolente n prima sptmn dup natere, apoi
seromucoase
o laxitatea peretelui abdominal (vergeturi)
o colostru (primele zile dup natere)
o secreie lactat (la 3-4 zile dup natere)
o la examenul genital: edem vulvar, fisuri ale perineului, rupture ale colului,
vaginului
o testarea gonadotropinelor (maxim 10 zile).
b. Aprecierea tulburrilor pricinuite de natere se face prin examen psihic i
psihologic. Acest examen trebuie fcut ct mai aproape de momentul naterii.
Comportamentul femeii va putea fi apreciat prin cercetarea cu atenie a antecedentelor
patologice, evoluia sarcinii, constituia somatopsihic, condiiile n care a avut loc naterea.


III. EXAMENUL LOCULUI UNDE S-A PRODUS NATEREA

Locul unde s-a petrecut naterea se gsesc urme ale acesteia: placenta, urme de
snge, amnios, obiecte care au fost utilizate la natere (rufe,crpe) necesare identificrii.
Locul naterii poate da indicii asupra condiiilor n care s-a desfurat: locuri isolate,
nateri precipitate, hemoragii mari.
Un aspect important l reprezint i modul n care este nlturat cadavrul. Adesea el
este aruncat la distan de domiciliul femeii, sau poate fi mpachetat i lsat pe camp,
aruncat n ru, pe antiere, sub poduri sau ngropat. Cadavrele ngropate la o adncime
mic pot fi dezgropate de animale domestice sau animale de prad i mncate n parte,
prezentnd rni mucate, sfieri, lipsuri ale membrelor sau ale organelor. Alte ori cadavrul
este aruncat, dup ucidere, n latrine sau este mbuctit, pentru a putea fi aruncat n
closet sau n canale.