Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
SEXOLOGIE MEDICO-LEGALA
Expertiza medico-legala este solicitata pentru:
A. determinarea sexului;
B. determinarea/stabilirea capacitatii (= maturitatii) sexuale (la
barbat si femeie)
C. determinarea prezentei anomaliilor vietii sexuale cu implicare
juridica
D. Probarea infractiunilor in domeniul vietii sexuale (violul,
perversiunile sexuale, coruptia sexuala, incestul etc.)
A. DETERMINAREA SEXULUI
1.
2.
2.
La nivelul gonadelor (ovar, testicul): sexul gonadic. Aceste persoane sunt purtatoare ale altor
gonade decat exprima infatisarea lor sexualizata (ex. aparenta unei femei dar purtand testicule si
sunt de fapt barbati, ex. sd. de testicul feminizant)
3.
La nivelul infatisarii sale: sexul fenotipic. Aceste persoane au o infatisare sexualizata care diferita
de organele genitale pe care le poarta (ex. aparenta unei femei dar cu organe genitale masculine
sau aparenta unei femei si ambele organe genitale externe complet dezvoltate ca in
hermafroditism sau incomplet dezvoltate ca in pseudohermafroditism)
4.
5.
2.
La femeie:
in divort,
casatorie,
Substituirea de copii, etc.
Capacitatea sexuala a femeii este definita de urmatorii parametrii:
ovare
Sexualitate patologica
Deviatiile sexuale: comportamente sexuale deviate de la normalitate (media
balansata intre gratificatie si permisivitate) care implica actiuni mai mult sau
mai putin ocazionale (dar nu permanente, persistente), (2) a caror desfasurare nu
este obligatorie pentru obtinerea gratificatiei dar sunt dorite, cautate (3) implica
o limitare a libertatii individuale a partenerului prin lipsa de consimtamant si
astfel se pot realiza doar prin constrangere (4) sunt problematice din punctul de
vedere al binelui individual al partenerului si implicit al societatii (ex. Voyerism,
sadism, masochism, exhibitionism, incest, viol, pedofilie)
Parafilii (para=devianta; philia=atractie): comportamente sexuale anormale (pe
langa normalitate) care implica actiuni (1) persistente (2) necesare pentru a
conditiona producerea satisfactiei sexuale complete si gratificatia sexuala care
altfel nu se poate produce (Coleman, 1984), (3) prin constrangere , (4) fara
interes sau preocupare pentru binele partenerului. Parafiliile sunt engrame
cerebrale si mentale dezvoltate viciat, distorsionat (ex. Fetisism, transvestitism,
zoofilie, pedofilie, exhibitionism, voyerism, masochism (tulburare cronica),
sadism (tulburare cronica si progresiva), parafilii atipice (coprofilie, urofilie,
frotteurism, klismafilie, necrofilie, scatologie telefonica, etc.).
Omorul organizat: tulburari de personalitate antisociala (DSM-IV, 1994) de tip psihopatic (sadic sau impulsiv) sau
sociopat; are QI peste medie este o persoana sociala (familist adesea), compentent sexual, adesea cu carnet de
conducere, isi desfasoara activitatea mai ales in alte zone decit domiciliul sau, dovedeste o buna organizare, victime
care prezinta trasaturi commune, premeditare atent gindita, manifesta cruzime, fantezie, pastreaza trofeee de la nivelul
cadavrului (urechi, sni, etc.), alcatuieste aranjamente ce au o idee centrala pe care doreste ca echipa de anchetatori sa o
descopere, organizeaza omorul ca pe un joc si o intrecere cu anchetatorii de care este mindru. Se excita prin suferinta
victimei si astfel o tortureaza. Transporta cadavrul la distanta si sterge urmele sau lasa numai acele urme pe care le
doreste.
Omorul dezorganizat: criminalul manifesta tulburare de personalitate de tip psihotic (fara motivatie aparenta sau cu
motivatie bizara) ce se poate intilni de exemplu in schizofrenii ca scurt episod psihotic (DSM-IV, 1994) declasate de
stress sau alte conditii; are QI sub medie, este singuratic , necasatorit, inhibat sexual, incompetent sexual, fara carnet de
conducere, isi desfasoara activitatea in apropierea domiciliului sau pentru a se simti in siguranta , organizarea este
minima sau lipseste, nu premediteaza omorul desfasurindu-se fulgerator sub actiunea unui impuls de moment si adesea
sub actiunea stress-ului, manifesta cruzime efectund leziuni mutilante cu depersonalizarea cadavrului (distrugerea
fizionomiei atit pentru a nu fi recunoscut ct si pentru a nu "fi privit" de acesta; actiunea de desfigurare are si ca scop s
exprime furia sa care se adreseaza fata de toate femeile si nu fa de una in mod particular); adesea exercita actiuni
sadice adresate impotriva organelor genitale ale victimei pe care le distruge in moduri cit mai impresionante. Cu toate
acestea actiunile sadice se desfasoara postmortem. In mod esential diferenta fata de tipul organizat este nelinistea,
teama, anxietatea de care da dovada.
Uneori diferentele nu sunt foarte mari: oricare dintre tipurile psihologice descrise pot genera crime serial murder
Numar cazuri
Tentative
>60 ani
51-60 ani
41-50 ani
31-40 ani
23
21-30 ani
57
14-20 ani
152
<14 ani
30
0
20
17
15
40
60
80
100
120
140
160
180
I.
II.
V.
identificarea agresorului
Intervalul viol-examinare
45%
40%
35%
30%
Numar cazuri
25%
20%
42%
15%
10%
21%
13%
5%
10%
5%
4%
4.70%
5-6 zile
7-14 zile
0%
<24 ore
24-48 ore
48-72 ore
3-4 zile
Protocol de examinare:
kit pentru viol
documentarea datelor
colposcopie, fotografiere a leziunilor (vatamarilor) de pe cors si a organelor genitale externe
CML documentat cu traumatograma,schite, fotografii. Examinarea in spital este importanta!
Etapele probatiunii medico-legale:
examenul psihologic (probarea lipsei de discernamint, capacitate psihica)
abuzul emotional
abuzul psihologic
examenul fizic (probarea lipsei de consimtamint)
leziuni nespecifice (in context agresional, in contextul actului sexual normal). Marca muscata (!)
devine specifica la copil (dg. dif. cu maxilarul de copil).
leziuni specifice (la persoana majora sunt mai putin genitale si mai mult corporale)
absenta leziunilor: la varste mici, persoane labile psihic, deficiente psihologice, complexe, etc.
examenul genital si prelevarea probelor biologice (+ corpuri delicte) in vederea examinarilor
complementare de laborator medico-legal (chiar daca este virgina)
Probe directe ca este sperma: grup, ADN, evidentierea spermatozoidului
Probe indirecte ca este sperma: reactiile microcristalografice Florence si Barberio, dozarea Zn
(cea mai mare concentratie in spermatozoid), fosfatazele acide comune si prostatice (concentratie
mai mare de minim 4 ori in lichidul prostatic fata de orice alt fluid sau tesut si persista circa 4
zile de la ejaculare), proteina p30 (specifica prostatei), cercetarea contaminarii victimei cu o
boala infectioasa cu transmitere sexuala (sifilis, gonoree, herpes genital, trichomoniaza,
condiloma acuminata - papilomavirus, sancroid - Hemophilus Ducreyi, limfogranulomul veneric
chlamidia, SIDA HIV) sau sarcina (testele de sarcina se pozitiveaza la aproximativ 2
saptamini dupa fertilizare).
1. leziuni genitale leziunile himenului (deflorarea) se vindeca in 5-7 zile, max. 14 zile2. urme biologice pe corp/vaginal/rectal se recolteaza in max. 24 ore. Din acestea se pot face
urmatoarele analize pentru a determina ca este vorba de sperma:
Determinarea prezentei fosfatazei acide de origine prostatica
Determinarea prezentei glicoproteinei P30 (specifica pentru sperma umana, poate persista
in vagin 13-47 ore dupa actul sexual
Determinarea prezentei LDH-C4 este strict specifica pentru sperma (se gaseste in
testicule, spermatozoizi si lichid seminal), apare la pubertate (si in pete vechi de 4
saptamani).
Determinarea prezentei human prostate specific antigen = proteina prostatica umana
(PSA) este specific pentru sperma chiar la cei vasectomizati sau azoospermici. Se
detecteaza folosind un ser hiperimun si cu ELISA. Nu da reactii incrucisate cu saliva,
urina, secretia vaginala sau singele menstrual.
Lumina ultraviolet (fluorescenta spermei)
3. Sarcina (prezenta sarcinii este o dovada a actului sexual cu ejaculare: atentie paternitatea)
4. Boli sexuale: - victima trebuie examinata in mod repetat, deoarece examinarea imediata poate
sa fie neconcludenta dat fiind faptul ca in majoritatea bolilor transmise sexual primele semne
apar la distanta in timp, uneori la saptamani sau luni (gonoree : 2-21 zile ; sifilis 1-4 saptamani)
virgo
Deflorare veche
virgo
AH
AH
A, B
AH
AH
BH, ABH
AH,O, nesecretor
Sursele de ADN
n principiu, orice tip de material
biologic poate servi ca substrat
pentru efectuarea unui test ADN
snge
pete de snge
sperm sau pete de sperm
saliv - conine celule epiteliale bucale care prin detaare pot fi depuse pe
mucuri de igar, periue de dini, pahare, gum de mestecat, n interiorul
mtilor, etc.
celule epiteliale tegumentare - se regsesc frecvent pe mbrcminte, obiecte
sau sub unghiile victimelor (detaate prin abraziunea tegumentelor
agresorului)
tesuturi proaspete, putrefiate, carbonizate sau mumifiate
preparate anatomo-patologice arhivate (esuturi incluse n parafin sau
etalate pe lam n diferite coloraii)
fire de pr
unghii
fecale
Testarea ADN poate fi aplicata tuturor probelor
urin
biologice enumerate deoarece contin celule
oase
PRUNCUCIDEREA:
Expertiza medico-legala cuprinde expertiza nou-nascutului,
mamei si locului faptei
Examenul medico-legal al nou-nascutului in pruncucidere
starea de nou-nascut la termen: diametre, lungime, greutate,
pe timpul nasterii
dupa nastere: violente (comisive/omisive), neviolente
AVORTUL
spontan (patologic): 5-20%
Provocat
-la cerere (legal)
Legal la cerere peste 16 ani si sub 14 saptamani
de sarcina in mediu medical si de catre medic
Atentie; Fata peste 16 ani este majora in raport cu
consimtamantul in raport cu sarcina dar este minora fata
de consimtamantul in raport cu starea de boala (ex.
poate cere anticonceptionale orale la 16 ani si 1 luna dar
daca surviin complicatii consimtamantul pentru o
interventie chirurgicala, etc. poate veni numai de la
parinti)
-accidental (traumatic): intreruperea traumatica a cursului
sarcinii in orice moment intre momentul conceptiei si
momentul dinaintea nasterii naturale (! accidentul rutier)
-empiric (traumatic): mijloace mecanice, chimice, fizice
Violenta domestica
VD este o problema majora de sanatate si de incalcare a drepturilor omului
In ciuda a ceea ce se crede conform careia cel ce abuzeaza si-a pierdut doar pentru moment controlul
comportamentului, realitatea este diferita: cel ce abuzeaza alege intentionat sa isi exercite abuzul nu
pentru ca se afla in lipsa de control ci tocmai pentru a controla o acea persoana.
Conventia privind combaterea violentei asupra femeii si violentei domestice (Consiliul Europei:
Conventia de la Istanbul, 2011) prevede:
VD inseamna orice act fizic, sexual, psihologic sau economic de violenta in familie sau domestica intre
actuali si fosti parteneri aflati in relatie maritala sau de concubinaj, indiferent daca agresorul imparte sau
nu acelasi domiciliu.
Violenta intima asupra partenerului Intimate partner violence" (IPV) , M.P. Johnson, 1990 este in
general considerata sinonima cu abuzul domestic sau violenta domestica desi in fapt termenul de VD
este mai larg intrucat include si abuzul asupra copilului sau asupra varstnicului membri ai familiei, etc.
Include:
1.
Violenta comuna de cuplu (fata tulburare de comportament)
2.
Terorism intim
a) Psihopatii (general violent)
b) Disforic borderline (dependenta afectiva de relatie)
3.
Rezistenta violenta (impotriva abuzului) [3]
4.
Control violent mutual
Frecventa