Sexualitatea la pubertate si n adolescent

Adolescenta este definit de obicei ca fiind perioada de dezvoltare a individului

cuprins ntre pubertate si maturitate.

Pubertatea se defineste ca o schimbare corporal, fizic si fiziologic, avnd implicatii

psihice majore pentru individ. Se caracterizeaz printr-o crestere fizic rapid, o accelerare a
cresterii organelor sexuale, o dezvoltare a caracterelor sexuale secundare. Pubertatea
reprezint o criz psihobiologic de evolutie si dezvoltare globale ale persoanei, marcnd o
schimbare major a acesteia att pe plan somatic ct si psihic.
La pubertate apare si nevoia sexual, manifestat prin atractia fat de persoanele de sex
opus. Evolutia instinctual sufer o transformare rapid, care se manifest ca o schimbare
profund a persoanei n totalitate. Apar modificri psihofiziologice diferentiate pentru fiecare
sex n parte. La bieti evolutiile sunt legate de cresterea si adncirea egotismului iar
emotiile sunt legate de afirmarea tendintelor erotice ale individului. La fete n schimb
pasivitatea feminin tempereaz expansiunea pubertar, deturnnd-o ctre instinctul de
seductie.
La vrsta puberttii apar primele manifestri ale erotismului sub forma aspiratiilor
erotice, expresie a transformrii morale.

La adolescenti instinctul erotic apare sub form de dorint pur fizic, mult mai
diferentiat n raport cu tendinta autoerotismului infantil, prin localizarea sa la nivelul
organelor genitale.
Revelatia erotismului fizic este diferit n raport cu sexul. n cazul bietilor, acestia trec
rapid de la experient autoerotic la practica unirii sexuale. Aceast unire sexual se nsoteste
de satisfactia orgoliului personal si de dorinta posesiunii materiale. n cazul fetelor,
acceptarea unirii sexuale are caracterul ambiguu al luptei interioare ntre dorinta sexual si
instinctul de conservare a integrittii fizice. Ea nu urmreste, ca partenerul su masculin,
numai satisfacerea dorintei sexuale ci o raporteaz la perspectiva maternittii, ca pe o
mplinire a acesteia. Astfel, perspectiva maternittii este nteleas ca finalitatea fireasc a
druirii acesteia partenerului, depsind astfel simpla satisfacere a dorintei sexuale.
n perioada adolescentei, se stabilesc si se precizeaz n mod clar diferentele dintre
sentimentul erotic si instinctul sexual, acesta precednd veritabila tandrete erotic sexual.
Emotia erotic, pentru ambele sexe, rezult din fuziunea apetitului genital, fizic, cu
sentimentele erotice de atractie sufleteasc reciproc dintre parteneri.
Un aspect deosebit de important al sexualittii la adolescenti este reprezentat de intrarea n
viata sexual. Dou probleme se discut n acest sens: initierea sexual si prima experient
sexual.
Se admite c initierea sexual din perioada adolescentei este legat de modelul sociocultural si
de valorile moral-religioase ale grupului social si ale epocii istorice crora le apartine persoana
respectiv. Un rol important revine n sensul acesta conceptiei si atitudinii adultilor fat de
problema sexualittii. Pentru adolescenti, initierea sexual implic spargerea unor tabuuri si
dezvluirea unor mistere, fiind primul pas al initierii n vederea pregtirii pentru noile modele
comportamentale ale individului. Aceast situatie implic team, curiozitate, neliniste,
nesigurant n fata necunoscutului dar si dorinta de a afla, pentru a putea deveni conform cu
adultii.
Interzis copiilor ca ceva ru si rusinos, sexualitatea se asociaz cu sentimentele de rusine si
de vinovtie pe care adolescentul trebuie s le depseasc si s le lichideze. Sentimentul de
vinovtie sexual este legat de asteptarea de ctre individ a primei experiente sexuale, pe care
o pune n relatie cu sentimentele de rusine si pedeaps consecutive acesteia. Vinovtia sexual
trebuie nteleas ca un sentiment moral de interdictie de care adolescentul trebuie s se
desprind o dat cu prima sa experient sexual. Din acest motiv, initierea si prima experient
n materie de sexualitate au o foarte mare valoare emotional pentru individ. Ele pot lichida un
sentiment sau, dimpotriv, l pot transforma ntr-un complex patologic, n cazul n care
initierea sexual este deformat iar prima experient sexual esund are un caracter
psihotraumatizant. Este astfel influentat directia de evolutie ulterioar a comportamentului
sexual. n cazul indivizilor cu sentimente de vinovtie sexual, nencrederea si ezitarea vor
conduce la anxietate si complexe de vinovtie. O educatie sexual corect si bine condus,
precum si o prim experient sexual n conformitate cu normele moralreligioase ale
modelului familial si socio-cultural exclud ncrcarea emotional-afectiv a adolescentului cu
sentimente de vinovtie sexual. n cazul adolescentilor bine pregtiti pentru o viat sexual,
prima experient va trece fr angoase si nu va avea caracterul unui esec, ci al unui pas
important n maturizarea lor. Primul cadru al educatiei sexuale l reprezint familia si al doilea
scoala. Un rol important revine, pe lng explicatiile de ordin psihologic si fiziologic,
interiorizrii normelor morale ca suport psihologic si comportamentalrational al
adolescentului..
Primele experiente sexuale pot lua diferite aspecte, dup cum urmeaz:
a) experiente psihotraumatizante: viol, relatii sexuale ntre rude, n grup, toate avnd un
caracter de brutalitate si genernd sentimente de vinovtie sexual cu grave consecinte asupra
personalittii si a comportamentului sexual;
b) experiente de tip ludic, de regul ntre partenerii de aceeasi vrst, legate de curiozitate,
fantezii erotice, experiente n grup sau autoerotism;
c) experiente morale, n care sentimentul de atractie erotic reciproc apropie partenerii,
faciliteaz comunicarea si cunoasterea reciproc, urmate de relatia sexual biologic. Acest tip
de experient favorizeaz maturizarea personalittii si a comportamentului erotico-sexual al
viitorului adult, dezvoltnd atitudini de atractie si ncredere reciproc ntre parteneri,
stabilitate si securitate emotional-afectiv.

Sexualitatea adultului
Functia erotic, expresie psihic primar a sexualittii, se pregteste lent n cursul
copilriei si se afirm brusc la pubertate, pe tot parcursul adolescentei, dobndind n mod
progresiv un caracter de stabilitate si fixndu-se ca atare la vrsta adult, o dat cu ncheierea
maturittii individului. Trecerea la adolescent presupune, n mod obligatoriu, maturizarea
sexual si, implicit, cea a personalittii n plan emotional-afectiv si intelectual.
Maturizarea erotico-sexual coincide cu viata adult, constituind momentul mplinirii depline
a persoanei n acest sens si avnd caracteristici diferentiate pentru brbat si pentru femeie.
La brbat, toate evenimentele sexuale sunt influentate, n primul rnd, de puterea dorintei. n
acest caz este vorba de implicrile sexuale care pot dura mai mult timp. Ele au caracterul unei
dorinte brutale, imperioase si, cu timpul apare nevoia unei selectii n alegerea si desfsurarea
dorintelor sexuale. n cazul femeii, lucrurile capt un alt aspect. Femeia se manifest printr-o
apropiere erotic: participare corporal total, dublat de o participare moral a ei n actul
sexual.
Trebuie ca acest fapt s se constituie ntr-o combinare indisolubil ntre erotism si
cerebralitate, care fixeaz destinul femeii (A. Hesnard). Consimtind la consumarea unui
act erotico-sexual, femeia renunt n cea mai mare parte la personalitatea sa intim. Din
acest motiv, orice femeie are nevoie de o compensare a acestei atitudini submisive si de
nvingere. Compensarea este realizat prin tandrete, cel putin cu un caracter formal si
trector, din partea partenerului, dac nu printr-un sentiment durabil si profund. La femeie,
functia sexual depinde de procreatie, nainte de toate. Brbatul nu are constiinta organic,
visceral a procreatiei, aceasta fiind amestecat cu impulsurile erotice primitive, de ordin
instinctual.
Cercetrile n cadrul sferei sexualittii au evidentiat existenta a trei stadii n viata adult:
adultul tnr, adultul mediu si adultul trziu . Adultul tnr reprezint etapa caracterizat prin
ncheierea cstoriei, avnd ca obiectiv constituirea cuplului marital, a familiei. n aceast
etap, viata sexual capt un caracter de legimitate si devine regulat; dispar anxiettile si
sentimentul de vinovtie.
Aceast etap se ntinde pe o perioad cuprins ntre 23-30 de ani. Adultul mediu reprezint
etapa cuprins ntre 31-46 de ani n care atentia se deplaseaz ctre preocuprile profesionale
si cele de ordin social iar n planul comportamentului sexual se remarc un usor nceput de
declin al ratei frecventei raporturilor sexuale. Adultul trziu reprezint etapa cuprins ntre
46-60 de ani pe parcursul creia apar lungi perioade de abstinent sexual, interesul pentru
activitatea sexual reducndu-se considerabil.
La adult, apetitul sexual devine un comportament regulat, normat n sfera familiei. n acest
caz, interesul va scdea prin obisnuint si plictisire. Apare dorinta de schimbare, cutarea
noului, se redeschide agresivitatea manifestat prin dorinta de aventur. Apar, legat de potent
sau impotent, noi forme de comportament sexual. ncep s aib valoare mass-media (filmul,
revistele, etc.). Apetitul sexual masculin este provocat si ntretinut de formele corpului
feminin, mirosul specific, vocea, fizionomia, vestimentatia si cosmetica, prul, etc. n sensul
acesta, se noteaz faptul c ntotdeauna extremele se atrag: persoanele slabe le prefer pe cele
grase etc.
Diminuarea n diferite grade a apetitului sexual la brbat este legat si de conflictele cu
partenera, rceala si repulsia exercitate de aceasta, dezinteres pentru activitate sexual, lipsa
de tandrete, etc. Femeia normal posed o tactic admirabil si nuantat de a-si masca sau
mobiliza sentimentele pentru a seduce si nu leza orgoliul masculin.
ntretinerea apetitului sexual la brbat depinde de sursele de excitatie sexual si de o activitate
sexual regulat, permanent ntretinut. Astfel, scderea motivatiei erotice duce la o scdere a
apetitului sexual si a intensittii si a intensittii relatiilor sexuale.
n ceea ce priveste diferentele ntre apetitul sexual al brbatului si cel al femeii, ele sunt legate
si de structura personalittii acestora. Un brbat poate fi un partener si un sot devotat si
iubitor, atent cu sotia sa, dar si poate manifesta apetitul sexual si n afara cuplului marital.
Femeia normal este ns stabil si fidel sotului su, incapabil de a face o separatie ntre
iubire si dorint sexual.
Sfera sexualittii este marcat de identitatea sexual a indivizilor care priveste dou mari
aspecte (masculinitatea si feminitatea). Un rol esential n procesul formrii identittii sexuale
revine familiei, modelelor sexuale din familie, tipului de comunicare si relatiilor dintre
membrii familiei respective. Formarea identittii sexuale este si rezultatul unui proces de
formare si maturizare a individului, caracterizat prin absenta unor modele deviante, a unor
frustrri sau carente afective din copilrie. n procesul de identificare sexual este vorba nu
numai de maturizarea propriu-zis a sferei sexuale, anatomo-fiziologic, ci si de o maturizare
a personalittii, capabil de a crea n sfera constiintei proprii o imagine specific apartenentei
individului la sexul su. Este vorba despre o intrare n rolul sexual specific fiecrui individ
si tocmai aceast constiint de sine, legat de rolul sexual al individului, va
determina !!!!!! alegerea partenerului si formarea ulterioar a cuplului marital.
nc din perioada maturittii, semnele care anunt o schimbare a comportamentului
sexual ncep s-si fac aparitia, primele manifestri avnd n vedere libidoul si potenta sexual
ale adultului trziu. Totusi glandele sexuale continu s produc hormoni dar aceast activitate
se diminueaz continuu, la brbat instalndu-se impotenta si scderea considerabil a
fertilittii, iar la femeie, ncepnd cu menopauza, dispare capacitatea reproductiv
concomitent cu scderea marcat a libidoului.
Trecerea individului de la maturitate nspre vrsta a treia este marcat de un proces de
involutie, manifestat prin menopauz n cazul femeii si prin andropauz n cazul brbatului.
Acest lucru va opera modificri importante n cadrul sexualittii prin exacerbarea erotismului
si declinul functiei erotice.
Exacerbarea functiei erotice corespunde perioadei preinvolutive si apare att la brbat ct si la
femeie. Functia sexual se manifest printr-o exaltare de tipul hipersexualittii care, n cazul
brbatilor, este destul de prelungit n timp, desi aptitudinea fiziologic a organismului se
diminueaz considerabil. Acestia devin mai interesati de evenimentele sexuale, n care
investesc o pasiune erotic deosebit, motiv pentru care dezvolt sentimente de gelozie fat de
eventualii concurenti mai tineri. n cazul femeilor, aceste manifestri erotico-sexuale iau
aspectul unor pasiuni puternice axate n special pe parteneri mai tineri dect ele. La ambele
sexe, aceste furtuni pasionale se manifest zgomotos, uneori chiar public, prin pasiune
erotic, sentimente de gelozie si tandrete excesiv.
Declinul functiei erotice urmeaz imediat perioadei anterioare . Dup o exaltare erotic ce
mbrac forma hipersexualittii, se instaleaz rapid si brusc o diminuare marcant a functiei
sexuale, adesea cu un caracter definitiv, viata sexual nscriindu-se astfel n declinul general al
organismului specific senescentei.
n cazul refuzului disimulat al sexualittii adulte, subiectii nu si pot depsi
problemele fixatiei Oedipiene, adic atasamentul libidinal la printii de sex opus si
ostilitatea fat de cei de acelasi sex. Ei rmn fixati la aceast etap (esential n teoria
freudian pentru evolutia maturativ a copilului). Aceast fixatie este implicat ca
mecanism psihologic n primele simptome ale tulburrilor sexuale: impotente erectile,
ejaculri precoce, anjeculare, frigiditate, dispaurenie, vaginism. n toate aceste cazuri, plcerea
(dragostea, prin transfer) este trit ca pe un pcat. Cei aflati n astfel de situatii dureroase,
sunt apsati de angoas si triesc raporturile sexuale ca un sentiment de culpabilitate, putnd
antrena la nivel imaginar castrarea. Este cunoscut faptul c persoanele nevrotice ce-si resimt
sexualitatea ca periculoas sunt atrase desi atrag la rndul lor persoane care mprtsesc
inconstient frica, ntrindu-si reciproc refuzul unei sexualitti adulte.