Trif Paul Informatică, An 1, LR

Diferențele de gen în educație

Subiectul diferențelor de gen în educație a început să fie abordat în secolul 20. Până atunci
societate a clasificat destul de bine și clar ce înseamnă să fii băiat sau fată. Bărbații reprezentau firea
mai dominantă, independentă, agresivă și cu ambiții mari, pe când femeile aveau o stimă de sine
mai scăzută, erau mai afective și familiste.
Dar odată cu schimbările rapide ce au avut loc în societate, și, implicit în spațiul educațional,
nevoia de a echilibra balanța dintre genuri a fost tot mai necesară. Înainte de 1928, în societatea din
S.U.A, femeile nu puteau vota, și, până în anii 70, unele universități nici măcar nu admiteau femei.
Astfel de discrepanțe persistă și în ziua de astăzi, dar la un nivel mai mic. Observăm diferențe la
salarii, poziții în companii și fel de fel de stereotipuri care scot în evidență diferența dintre genuri.
În continuare voi exemplifica diferențele de gen în educație cu ajutorul a 3 exemple și studii.
Primul studiu este realizat de către Comisia Europeană, în rețeaua Eurydice, 2008-2009.
Una dintre primele preocupări ale grupărilor feministe a fost aceea privind diversele materii și
profesii pe care fetele și băieții se decid să le aleagă. O programă școlară națională care oferă o
gamă mai redusă de opțiuni, ar putea duce la limitarea decalajului de gen în alegerea materiilor și în
ceea ce privește rezultatele școlare, așa cum s-a observat în Marea Britanie, în urma introducerii
programei naționale în 1988. Cu toate acestea, acolo unde sunt permise opțiunile, băieţii vor
alege, în general, materii şi profesii sau cariere identificate ca fiind „caracteristice pentru băieţi“, în
timp ce fetele vor opta pentru materii şi profesii sau cariere identificate ca fiind „caracteristice
pentru fete“.
Este interesant de observat că există variaţii în interacţiunea dintre conţinutul materiei şi
context. Un studiu recent, desfășurat în Grecia, arată că băieţii, în comparație cu fetele, sunt mai
predispuși să utilizeze tehnologia şi „crearea de pagini web“ ca divertisment, deşi există puţine
diferenţe de gen în alte domenii de utilizare a tehnologiei, cum ar fi comunicarea, reţelele sociale,
căutarea de informaţii şi aşa mai departe.
Un studiu efectuat în Suedia pe parcursul anului 2006 a scos la iveală următorul lucru:
Notele băieților se ridică aproximativ la 90% din notele pe care le obțin fetele, în învățământul
obligatoriu, ca şi în învățământul superior obligatoriu. În învățământul obligatoriu, fetele au note
mai bune la toate materiile, excepție făcând educația fizică și educația sanitară.
Este de asemenea relevant să avem în vedere gradul în care decalajul de gen este influenţat de
distribuţia elevilor pe diferite trasee sau filiere educaţionale şi grupe de vârstă. Aproape în fiecare
sistem educaţional, nivelul secundar superior se împarte în mai multe domenii de studiu separate,
care au o programă distinctă şi care oferă diplome diferite la absolvire, corespunzătoare
competenţelor dobândite de către elevi. Băieţii au tendinţa de a rămâne în urmă la şcoală (din cauză
că merg la şcoală mai târziu) şi se află în situaţia de a repeta unul sau mai mulţi ani de şcoală, mai
frecvent decât fetele. PISA 2006 a arătat că, în majoritatea ţărilor, au existat diferenţe statistice
semnificative în ceea ce priveşte numărul de ani de şcoală terminaţi de băieţi şi de fete până la
vârsta de 15 ani, cu un număr mai mare de băieţi care s-au regăsit în situaţia de a fi absolvit doar
primii ani de şcoală.
Al doilea studiu este realizat de către DEDICAT, platformă specializată în abandonul școlar
din România. Cercetarea include concluzii și recomandări care au reieșit în urma unor consultări
publice cu specialiști și practicieni în domeniu, organizate în 5 orașe din țară: Timișoara, Cluj-
Napoca, Iași, București și Craiova, în septembrie-octombrie 2019.
Adesea, termenii „egalitate de gen” și „egalitate de șanse și/ sau tratament între femei și
bărbați” sunt folosiți alternativ, însă aceștia nu sunt sinonimi. Legea 202/2002 definește egalitatea
de șanse și de tratament între femei și bărbați ca fiind „luarea în considerare a capacităților,
nevoilor și aspirațiilor diferite ale persoanelor de sex masculin și, respectiv, feminin și tratamentul
egal al acestora”.
Așadar, sintagma se referă,
 pe de o parte, la eliminarea barierelor și acces egal la viața politică, economică și socială
pentru femei și bărbați și,
 pe de altă parte, înlăturarea oricărei forme de discriminare a celor două sexe.
Întrucât, într-o oarecare măsură, egalitatea de gen conține elemente subiective, ce țin de
experiența și percepția personală, este dificilă cuantificarea acesteia. Cu toate acestea, discrepanțele
dintre femei și bărbați la nivelul UE sunt măsurate de Indexul Egalității de Gen al Institutului
European pentru Egalitate de Gen (EIGE).
România se află pe antepenultimul loc în UE, urmată doar de Ungaria și Grecia. Statisticile
naționale indică faptul că nu putem vorbi de discrepanțe între fete și băieți în ceea ce privește
participarea la educație:
 Rata netă de cuprindere pentru anul școlar 2017-2018 a fost de 62,0%, chiar cu aproape 4
procente mai ridicată în rândul fetelor.
 Fetele și băieții participă aproximativ în mod egal la învățământul preșcolar, primar,
gimnazial și liceal, cu rate ușor mai mari de promovabilitate și ușor mai mici de abandon
școlar în rândul fetelor.
 Diferențe mari se observă în învățământul profesional, dominat de băieți, respectiv în
învățământul postliceal dominat de fete.
 Apare o problemă din perspectiva participării egale a fetelor și băieților de etnie romă la
educație.
Cifrele nu indică inegalități structurale, cantitative între fete și băieți în ceea ce privește accesul
acestora la: educație formală, promovabilitate sau abandon școlar și repetenție.
Al treilea studiu aparține lucrării „Encyclopedia of Educational Psychology”, editată de Neil
J. Salkind. De menționat este faptul că datele din acest volum sunt raportate la societatea americană.
Totuși, informațiile rămân valabile pentru multe sfere sociale și culturale.
Importanța studierii genului ca și categorie socială este de a oferi explicații semnificative ale
relațiilor istorice și culturale dintre femei și bărbați și pentru a înțelege mai bine organizarea socială
referitoare la gen, inclusiv la așteptările de gen, oportunități educaționale și profesionale și puteri
relaționale.
Cercetările sugerează o agresivitate mai mare la bărbați decât la femei. Aceste diferențe sunt
văzute în mai multe contexte și în mai multe culturi. A ieșit la iveală faptul că bărbații sunt mai
agresivi, administrează mai multe insulte verbale, arată o mai mare modelare a comportamentului
agresiv și auto-raportează agresivitatea într-o măsură mai mare decât femeile. Fetele sunt mai
predispuse decât băieții să se angajeze în relații agresive, inclusiv comportamente precum încercarea
de a face lumea să creadă că o anumită persoană este rea, prin răspândirea de zvonuri false.
Prejudecățile de gen se referă la tratamentul diferențial al indivizilor pe baza sexului lor. Un
astfel de tratament poate fi negativ sau pozitiv și este adesea subtil și pus în practică fără să se vrea.
Deși fraza descrie frecvent tratamentul inechitabil sau inegal al femeilor, acesta poate descrie și
tratamentul diferențial al bărbaților.
Astfel, apar întrebările de genul: Ce înseamnă masculinitatea? Ce înseamnă să fii fată?
Acestea pot afecta în mod real și grav percepția unui individ asupra societății, dar și stima de sine.
Așa apar construcții binare, care, sunt în general considerate a fi derivate din punct de vedere
cultural.
De exemplu, un tânăr băiat interesat să urmeze cursuri de gimnastică sau dans, ambele
activități fiind adesea considerate mai mult feminine decât masculine, poate ezita să-și dezvolte
interesele și talente, de teama de a fi perceput ca fată. Aceste sporturi nu sunt masculine, iar dacă nu
sunt masculine, atunci poate nu este heterosexual, indiferent de orientarea sa sexuală reală sau de
orice alte interese tipic masculine pe care le-ar putea avea.

Bibliografie: „Encyclopedia of Educational Psychology”, https://www.dascalidedicati.ro/egalitatea-

de-gen-in-sistemul-educational-romanesc/, Studiul Comisiei Europene asupra diferențelor de gen