Stereotipuri culturale

Studiu comparativ

Stereotipurile nu sunt întotdeauna inerent negative, dar deoarece sunt presupuneri care nu iau în
considerare personalitatea unui individ și abilitățile inerente ale acestuia, oportunitățile și mediul, acestea
tind să fie prejudiciabile. Efectul acestora asupra mentalului și integrității fizice a femeii este de a le priva de
egalitate în cunoaștere, exercitare și împărtășire a drepturilor și libertăților fundamentale (recomandar ea
Comitetului CEDAW).

Cercetarea YWOLI s-a bazat pe stereotipuri tipice care au în vedere femeile.

Belgia evidențiază unele prejudicii tip împotriva femeilor în general:

1. Femeile sunt sexul slab

2. Femeile sunt șoferițe proaste
3. Puterea și succesul femeii sunt cazuri singulare și izolate
4. Femeile sunt mai bune la efectuarea simultană de sarcini
5. Șeful oamenilor de știință este întotdeauna un bărbat
6. Femeilor nu le place sexul
7. Femeile sunt cicălitoare
8. Femeile nu sunt bune la matematică
9. Femeile nu sunt amuzante
10. Femeile nu sunt foarte performante ca lideri
11. O femeie sexy vinde întotdeauna mai bine
Stereotipurile justifică în termeni largi discriminarea. Întăresc și perpetuează tiparele istorice și structurale
ale discriminării. Bărbații suferă de asemenea din cauza ste reotipurilor de gen deoarece conformându-se
rolurilor masculine ale competivității și a dezvoltării de sine ambițioase poate pune presiune asupra lor și îi
poate priva de bucurii care pot veni din lucruri simple ca acela de a fi părinți sau a avea relații intime pline
de respect.

Stereotipurile și discriminările de gen rezultă astfel de aici și au un cost mare în ceea ce privește
dezvoltarea, exercitarea democrației, negarea drepturilor omului a păcii și securității personale. Pe de altă
parte, beneficiile egalității de gen și a emancipării femeii în toate aceste domenii sunt fără îndoială
conștientizate.

Abordarea engleză subliniază mai întâi strategia oficială prezentată de British Council care are drept scop
creșterea reputației Marii Britanii ca fiind o societate modernă ce tolerează diversitatea, devotată întăririi
democrației, a participării politice și a drepturilor omului prin dialog și parteneriate cu alte țări.

Similar cu celelalte țări participante la acest studiu, acesta este un scop care încă nu a fost atins. Dar,
femeile nu au fost niciodată într-o poziție mai sigură, să schimbe și să rafineze peisajul economic, social și
politic. Secolul XXI a adus o schimbare dramatică în dinamica conceputului de familie tradițională și o mai
mare recunoaștere a genului de către legislație a ajutat să se elimine divizările de gen. Drept rezultat
femeile sunt de departe mult mai independente din punct de vedere economic și mai autonome din punct
de vedere social, reprezentând 43% din forța de muncă a Marii Britanii și 55% din absolvenții de
universitate.

Totuși, spre deosebire de bărbați, femeile sunt mai puțin asociate cu poziții de conducere în Marea
Britanie: doar 22% sunt în camerele Parlamentului, 20% sunt profesori universitari, 6,1% ocupă topul
primelor 100 poziții de conducere ale firmelor și doar 3% sunt președinți ai consiliilor de administrație ale
corporațiilor. Faptul că nu ne apropiem de agalitate este în mare parte datorită influenței gândirii cu
stereotipii.

Pe de altă parte, societatea modernă (și în continuă îmbătrânire) are nevoie de ambele sexe pe piața
muncii, având desigur drepturi comune. Dar aceste oportunități sunt irosite dacă stereotipiile ne
influențează felul în care îi evaluăm pe ceilalți, cel mai adesea spre dezavantajul lor. Abord area Germaniei
pune în primul rând în discuție tema bărbatului tipic și a femeii tipice tot mai frecventă în media germană.
Documentarul Femeie, mișcă! realizat în 2013 de Rita Knobel-Ulrich ne-a arătat că mai multe fete decât
băieți își finalizează studiile cu Bacalaureat și că fetele obțin de asemenea note mai mari decât băieții în
timpul facultății. Dar femeile, în ciuda notelor mai bune și a educației mai înalte, sunt mai puțin orientate
către carieră și se opresc din ascensiunea profesională. Motivul p entru această dezvoltare își are rădăcinile
în gândirea stereotipică.

Stereotipurile de gen și imaginile model cu roluri bine diferite sunt deja promovate în media, în școli și
obișnuite în trecutul părinților. Acest lucru subliniază cât de adânc este înră dăcinată această gândire în
cultura noastră și cît de greu, dacă nu aproape imposibil este să o schimbăm.

Interesantă este dezvoltarea pe care o putem observa în multe alte țări. În ultimele decenii femeile s -au
apropiat mult de bărbați în ceea ce privește educația și domeniul ocupațional. Rata participării active a
femeilor pe piața munci a crescut în ultimii 40 de ani de la 46 la 70%. Această evoluție ar trebui să aibă mai
devreme sau mai târziu un mare impact asupra gândirii stereotipe referitoare la genuri.

În Germania, la fel ca în multe alte țări, egalitatea de gen este de asemenea subiect politic. Un lucru
interesant este faptul că în 2007 s-a implementat legea concediului parental care prevedea ca bărbații să
beneficieze de asemenea de susținere financiară în caz că doreau să renunțe la serviciu pentru a -și crește
copiii. Înainte ca această lege să fie adoptată doar 2,5% din bărbați își luau concediu în favoarea familiei,
iar în 2012 procentajul crescuse deja la 33%. Acest lucru arată cât de repede anumite decizii politice pot
influența o dezvoltare pozitivă în sensul egalității de gen.

Politica nemțească se focusează pe oferirea femeilor a unor șanse mai bune pe piața muncii și eliminarea
discriminării salariale, participarea egală a femeilor la conducerea unităților, creșterea luptei împotriva
violenței față de femei, reducerea traficului de persoane. Acestea sunt cel puțin în teorie niște intenții bune,
dar drumul este lung până la atingerea scopurilor propuse.

Abordarea islandeză aduce mai întâi în discuție termenul stereotip, ce înseamnă și care îi sunt originile. În
unele cazuri gândirea stereotipă poate fi foarte periculoasă exemplul dat fiind acela al comportamentului
Germaniei față de evrei înainte și după cel de -al doilea război mondial. De obicei, prejudecățile își au
rădăcinile în ignoranță. Dar, ne putem noi debarasa de gândirea stereotipă? În mod evident nu, dar tot ce
putem face este să luptăm împotriva gândirii extreme periculoase și negativiste care își are rădăcinile în
acest fel de gândire.
Un mod eficient de a lupta împotriva pericolelor gândirii extreme sunt schimburile interculturale practicate în
UE de mulți ani, cu impact eficient (mai ales asupra tinerilor) în lupta împotriva prejudecăților.

Contribuția Irlandei intitulată Studiu asupra stereotipurilor culturale și impactul lor asupra emancipării
femeilor începe cu o definiție dată genului: În general genul se referă la diferențierea, de obicei bazată pe
sex, între rolurile sociale și funcțiile etichetate ca fiind masculine sau f eminine. Toate societățile fac într -un
fel sau altul o diferență între genuri. O caracteristică constantă este că, pentru cea mai mare parte, femeile
au avut întotdeauna un statut inferior bărbaților, dar distanța diferenței dintre cele două sexe variază în
funcție de cultură și timp. Sunt analizate apoi stereotipurile culturale din Irlanda, impactul pe care acestea
le au asupra emancipării tinerei femei. La fel ca în majoritatea țărilor, rolul tradițional al femeii a fost să aibă
grijă de casă și de familie. În Irlanda anilor 70 femeile erau încă obligate de lege să renunțe la slujbă atunci
când se căsătoreau și să accepte salarii mult mai prost plătite față de bărbați dacă lucrau în serviciul public.

Desigur că în ultimele decenii a avut loc o dezvoltare pozitivă în ceea ce privește drepturile femeii din
Irlanda datorită faptului că țara a trebuit să implementeze politicile și legislația UE. În 1977 femeilor li s -a
dat dreptul legal de a-și păstra locul de muncă plătit chiar dacă se măritau.

Pe de altă parte, la fel ca în alte țări participante, femeile din Irlanda sunt încă plătite mai puțin față de
bărbați pentru aceeași muncă depusă și femeile sunt în continuare mai puțin reprezentate în pozițiile de
conducere ale companiilor.

Discutarea stereotipurilor culturale nu poate trece peste influența religiei catolice asupra rolurilor femeii. În
trecut, figura proeminentă în cadrul familiei era a bărbatului casei, cel care aducea pâinea în casă în timp
ce femeia și copiii stăteau acasă. Acest lucru s -a schimbat în ultimii ani și acum există un număr din ce în
ce mai mare de familii în care ambii părinți lucrează cu normă întreagă. Dar, este totuși surprinzător că în
ciuda acestui fapt, femeile încă prestează cele mai multe munci casnice. Morala catolică este încă adânc
înrădăcinată în Irlanda. Avortul este încă ilegal, iar divorțul a fost acceptat de lege abia în 1996.

Studiul românesc subliniază că stereotipurile sunt adânc fixate în cultura populară a unei națiuni, ceea ce
implică reflectarea lor în societatea respectivă. Stereotipurile sunt deci în concordanță cu rolurile
tradiționale ale femeii și cu felul în care aceste roluri sunt percepute la nivel social și transmise de la o
generație la alta. Gândirea stereotipiilor de gen este reflectată de faptul că fem eile încă muncesc mai mult
decât bărbații. Acest lucru poate fi legat parțial de concepția comună că viața de familie și cariera femeii nu
pot merge mână în mână.
În România, stereotipurile de gen arată că femeile:
 sunt mai orientate către ceilalți , sunt mai empatice decât bărbații
 cresc copiii și au grijă de treburile casnice
 sunt considerate mai expresive, mai imaginative și cu competențe de comunicare mai bune decât
bărbații
 sunt inferioare bărbaților în afaceri și politică
Astfel, se pare că trăsăturile comune pe care românii le asociază femeilor sunt: dedicate celorlalți,
conștiente de sentimentele celorlalți, ființe sensibile, dispuse să ajute, drăguțe, bune, persoane calde,
demne de compasiune.

Stereotipurile și credințele despre colectivele comune de femei și bărbați sunt în concordanță cu

segregarea rolurilor de gen care este încă prezentă în societatea românească. Rezultatele unui studiu
realizat în 2008 de Agenția Națională pentru Egalitatea de Șanse între femei și bărbați a arătat că peste
40% din subiecții intrvievați sunt de acord că bărbații conduc afacerile mai bine decât femeile, iar o treime a
afirmat că o femeie nu poate avea în același timp și carieră și familie. Pentru acești subiecți femeile sunt
asociate mai degrabă rolului casnic în timp ce bărbații sunt asociați cu munca și rolul de lideri. Credința că
bărbații sunt superiori femeilor în poziție de conducere caracterizeză mai mult bărbații întrucât 50% din ei
au răspuns afirmativ la această întrebare față de 35% din femei. Totuși, chi ar dacă proporția femeilor care
resping această idee (60%) depășește pe cea a bărbaților (40 %), ar trebui avut în vedere faptul că mai mult
de o treime din femei reproduc acest stereotip. Pe de altă parte, credința că femeia nu poate avea și
carieră și fam ilie în același timp este împărtășită de o treime din subiecții intervievați. În consecință cel
puțin o treime din indivizi împătășesc aceste gândiri stereotipe legate de participarea femeilor și bărbaților
la viața profesională, ceea ce poate afecta egali tatea de gen pe piața muncii. De fapt, aceste rezultate
evidențiază accesul limitat al femeilor la pozițiile de conducere.

Studiile realizate pe familiile din România arată că pe lângă creșterea și educarea copiilor, femeile sunt
responsabile de asemenea cu treburile casnice: gătitul, spălatul, călcatul, curățenia sau cumpărăturile.
Femeile sunt în principal cele care au grijă zilnic de copii, merg constant la școală să verifice situația
copiilor, îi supraveghează la lecții și în timpul liber, au grijă de e i când sunt bolnavi.

Diferența dintre femei și bărbați în domeniul treburilor casnice este simplă: femeile muncesc evident mai
mult. Rezultatele unui studiu asupra problemelor de gen a evidențiat că principala sursă a muncii extra
pentru femei este asigurată de treburile casnice care le oferă 3 ore în plus de muncă față de bărbați.
Credința că treburile casnice sunt preponderent datoria femeii este răspândită în România. Aproape două
treimi din cei intervievați au răspuns că da, este datoria femeii să facă treburile casnice.

Nici o diferență semnificativă între femei și bărbați în acest sens și chiar sunt mai multe femei ca bărbați
care admit acest lucru. În România accesul femeii pe piața muncii nu este uniform pentru toate grupurile
ocupaționale. Femeile încă nu au ajuns să ocupe poziții cu responsabilitate în același fel ca bărbații.
Segregarea genurilor pe piața muncii are loc atât în sectorul ocupațional cât și economic. Din 2003
nivelurile agregate ale segregării nu au beneficiat de o dezvoltare pozitivă.