Cocindau Andreea-Nicoleta

Anul I
Grupa I

Cantec de adormit Mitzura

Tudor Arghezi

Tudor Arghezi s-a nascut la Bucuresti, la 23 mai 1880, numele sau aderat fiind Ion
N.Theodorescu si a intrat in nefiinta la 14 iulie 1967, fiind inhumat tot in Bucuresti, in gradina
casei sale de la "Martisor". Pseudonimul Arghezi provine, dupa cum marturiseste insusi poetul,
de la numele de origine daca al Argesului, Argesis.

Tudor Arghezi continuă tradiţia lui Emil Gârleanu şi a lui George Topîrceanu în descrierea
universului mărunt, al vieţuitoarelor fără cuvânt. Nicăieri ca până la el lumea vieţuitoarelor fără
cuvânt, de la gâzele minuscule, la felurimea păsărilor (cocoşi, rândunele,vrăbii, lăstuni, etc) şi
patrupedelor casnice (vaci,măgari, iezi, purcei, căţei, pisici, etc) n-a căpatat un contur mai unitar
şi mai complex zeitatea umană, în cele mai felurite ipostaze, de la copil pâna la matur. Poetul se
coboară până la dimensiunea ludică a vieţii. Din toată această poezie (,,Cântec de adormit
Mitzura”, ,,Versuri de seară”, ,,Buruieni”, ,,Mărţişoare”, ,,Cartea cu jucării”, ,,Copilăreşti”,
,,Prisaca”), reiese gingăşie, inocenţă, prospeţime si delicateţe. Universul e mărunt, atitudinea e de
joc, dar mesteşugul poetului e neîntrecut şi metafora se insiunează firesc în text pentru a sublinia
că esenţele cele mari ale vieţii există şi în lumea măruntă de cele mai multe ori adevărate şi mai
convingătoare, în orice caz statornice, decât în lumea gravă a oamenilor.

Primul volum de poezii apare foarte tarziu, in 1927, la varsta de 47 de ani, cand un titlu sugestiv
- "Cuvinte potrivite"-, care-l impune definitiv in literatura romana, critica literara plasandu-l pe
locul al doilea dupa Mihai Eminescu.
. Sintetizand temele creatiei argheziene, pe primul loc se situeaza tema filozofica, din care fac
parte: arta poetica si poezia existentiala.
Tudor Arghezi incearca sa se apropie de Dumnezeu prin negatie, osciland intre "credinta" si
"tagada", cerand, uneori imperatiy, alteori smerit, do palpabile privind existenta Lui. "Psalmii"
arghezieni sunt conceputi sub forma unor dialoguri imaginare cu Dumnezeu, intr-un limbaj
patetic sau acuzator, cu speranta sau cu deznadejde, fapt interpretat de critica literara ca trufie a
artistului de a scormoni cu mintea misterul universal care-l fascineaza, de a se convinge prin do
concrete de existenta abstracta a fortei supreme: "Singuri, acum, in marea ta poveste,/ Raman cu
tine sa ma mai masor,/ Fara sa vreau sa ies biruitor,/ Vreau sa te pipai si sa urlu: "Este!".
. Poezia iubirii proiecteaza un sentiment protector, o necontenita si timida chemare a iubitei, eul
liric amanand intalnirea pentru a prelungi fericirea de care se simte cuprins, in care presara ironii
incantatoare: "Melancolie", "Cantare", "Creion". in alte creatii, iubirea este starea superioara a
ingemanarii indragostitilor, ca in "Psalmul de taina", una dintre cele mai frumoase poezii din
lirica erotica romaneasca: "Femeie raspandita-n mine/ ca o mireasma-ntr-o padure,/ Scrisa-n
visare ca o slo,/ infipta-n trunchiul meu: sacure". Iubita-sotie este stapana universului casnic,
iubirea este implinita in cadrul naturii vegetale si animale, in toata bogatia, rietatea si
splendoarea ei: "Mireasa", "Casnicie".. Viziunea asupra mortii profileaza spaima, ca in poezia
"Duhovniceasca", sau perceptie ludica, prin care se induce ideea ca fiecare om trebuie sa invete
"sa se joace de-a moartea": "Puii mei, bobocii mei, copin mei!/ Asa e jocul,/ il joci in doi, in trei,/
il joci in cate cati vrei,/ Arde-l-ar focul!" ("De-a v-ati ascuns").
. Poezia sociala exprima o atractie surprinzatoare a poetului pentru fata dizgratioasa a lumii, o
placere a cruzimii, creand un autentic spectacol al degradarii umane. Lumea mahalalelor
citadine, a pungasilor, a ucigasilor, a puscariasilor, cu care a intrat in contact in timpul detentiei
la inchisoarea Vacaresti, este ilustrata "in poeziile "Doi flamanzi", "Generatii", "Ceasul de apoi",
"Cina" si in proza "Poarta neagra". Scabrosul, putreziciunea vietii omenesti constituie o imagine
cutremuratoare, Arghezi potentand emotia artistica prin estetica uratului: "in beciul cu morti, Ion
e frumos,/ intins gol pe piatra cu-n fraged suras,/ Trei nopti sobolanii l-au ros/ Si din gura-i
baloasa-i cade sacaz." ("Ion Ion")

Poet modern, Tudor Arghezi aduce in literatura romana o opera ce se distinge printr-o noutate
izbitoare atat in teme, cat si in limbajul poetic, sarsind o revolutie in poezia romaneasca: "in
poezia argheziana intalnim o alta vegetatie, o alta conuratie a spatiului si a cosmosului, un alt
sentiment al timpului decat acelea cu care eram obisnuiti din poezia anterioara, dar mai ales un
alt spirit. Universul nu este, totusi, cu mult mai st decat ni-l descoperise Eminescu, dar este
esentialmente altul". (Ion Simut)

Poezia ,,Cântec de adormit Mitzura” este aşezată în primul volum publicat de poet în
1927,devenit semnificativ ,,Cuvinte potrivite” -a doua poezie după Testament. Invocarea către
Divinitate, pentru a-i face bordei în soare, gingaş, potrivit pentru vise şi bucurii. Cântec de
adormit Mitzura este una din cele mai frumoase poezii ale lui Tudor Arghezi, dedicată fiicei sale-
artistă.

Tudor Arghezi ii dedica aceasta poezie fiicei sale, Mitzura. Este un fel de "cantec de leagan", o
urare adresata propriului copil, Arghezi dorind pentru fiica lui o lume idilica, miniaturala . Titlul
denota gingasie si dragoste paterna , grija fata de faptura plapanda , speranta si bucurie.

Intreaga poezie este o rugaminte adresata Divinitatii, dar cerinta este simpla, induiosatoare,
poetul nu cere "palate"ci un..."bordei in soare", adica o lume sigura si luminata. Soarele
inseamna nu doar caldura in sensul propriu, inseamna si cunoastere.. in poezia "Cantec de
adormit Mitzura", precum si in "Cantec de cununie", urarea calda, sincera exprima bucuria si
entuziasmul eului liric pentru lumea copilariei.