Cantec de adormit Mitzura

De Tudor Arghezi

Tudor Arghezi (pseudonimul lui Ion Nae Theodorescu, n. 21 mai 1880, București – d. 14

iulie 1967) a fost un scriitor român, cunoscut pentru contribuția sa la dezvoltarea liricii românești
sub influența baudelairianismului. Opera sa poetică, de o originalitate exemplară, reprezintă o
altă vârstă marcantă a literaturii române. A scris, între altele, teatru, proză (notabile
fiind romanele Cimitirul Buna Vestire și Ochii Maicii Domnului), pamflete, precum și literatură
pentru copii. A fost printre autorii cei mai contestați din întreaga literatură română.
Poezia ,,Cântec de adormit Mitzura” este aşezată în primul volum publicat de poet în
1927,devenit semnificativ ,,Cuvinte potrivite si a doua poezie după Testament.
Cântec de adormit Mitzura este una din cele mai frumoase poezii ale lui Tudor Arghezi, dedicată
fiicei sale artistă.

Titlul denota gingasie si dragoste paterna , grija fata de faptura plapanda , speranta si bucurie.

Tema poeziei este cea a paternității, cea a condiției umane, precum și cea a rolului artei în
existența noastră. Astfel, aflat în postura de tată, eul liric se adresează Divinității, cerând „bordei
în soare” pentru fiica lui, precum și „vopsele”, alături de „hârtie chinezească”, pe care ea „să
zmângăle…

Poezia ,,Cântec de adormit Mitzura" de Tudor Arghezi este o poezie clasică ce ne aminteşte de
copilărie. În prima strofă începe cererea eului liric către Dumnezeu şi îi cere să facă un ,,bordei
în soare", versurile reprezintă modestia eului liric deoarece nu îşi doreşte ceva măreţ pentru
Mitzura şi se construieşte o casă într-o lume feerică. ,,Doamne, fă-i bordei în soare, Într-un colţ
de ţară veche, Nu mai nalt decât o floare Şi îngust cât o ureche.” Şi-n pridvor, un ochi de apă. Cu
o luntre cât chibritul, Că-n crâmpeiul lui să-ncapă Cerul tău şi nesfârşitul.”
Pridvorul semnificand un satiu deschis, ,,un ochi de apa” reprezinta cunoasterea de sine, si
luntrea cat chibritul izolarea, setea de cunoastere a eului lirc.

În a treia strofă apar elementele lumii: fluturele reprezentând libertatea fiinţei umane iar broasca
reprezintă puritatea sau o transformare. Aceste vietăţi îi vor deveni fetei prieteni de care ea are
nevoie ca să nu fie singură. ,,Dă-i un fluture blajin Şi o broască de smarald. Şi-n pădurea de
pelin, Fă să-i stea bordeiul cald.”
Prevăzând parcă destinul Mitzurei acela de artistă, cere lui Dumnezeu să-i dea uneltele de pictură
ca să-l slăvească pe acesta. ,,Şi mai dă-i, Doamne, vopsele Şi hârtie chinezească, Pentru că,
mânjind cu ele, Slava ta s-o zmângălească.”
Ultima strofa constituie finalul poeziei. Când casa va fi gata se va muta şi tata la ea. În poezie se
exprimă sentimente de dragoste pentru copilul Mitzura si transferal deputere. Şi când totul va fi
gata S-o muta la ea şi tata. Din aceste versuri se desprinde faptul ca eul liric da posibilitatea
copilului Mitzura de a creste si dezvolta, sa faca lucrurile asa cum doreste.

Elementele de versificatie ale poezia: are 4 strofe si un distih deoarece are o strofa cu 2 versuri,
rima este incrucisata

,,Cântec de adormit Miţura” de Tudor Arghezi este o poezie clasică ce ne reaminteşte de anii
copilăriei şi de somnul liniştit al fiecărui copilaş ce adoarme în braţele părinţilor săi.
Poezia apartine genului liric si reda tema unei rugaminti fata de Dumnezeu.