Zdreanta

de Tudor Arghezi

Tudor Arghezi (pseudonimul lui Ion Nae Theodorescu, n. 21 mai 1880, București – d. 14

iulie 1967) a fost un scriitor român, cunoscut pentru contribuția sa la dezvoltarea liricii românești sub
influența baudelairianismului. Opera sa poetică, de o originalitate exemplară, reprezintă o altă vârstă
marcantă a literaturii române. A scris, între altele, teatru, proză (notabile fiind romanele Cimitirul
Buna Vestire și Ochii Maicii Domnului), pamflete, precum și literatură pentru copii. A fost printre
autorii cei mai contestați din întreaga literatură română.

In lirica lui Arghezi un loc aparte il ocupa poezia pentru copii. Eldescrie universul marunt al
vietuitoarelor fara cuvant ( gâze, furnici, flori, catei , pisici găini, rândunici, greieri si furnici)
Zdreanta este una dintre cele mai frumoase poezii destinate copiilor.Este o scurtă povestire
alegoricăîn versuri, in care autorul personifica un catel pentru a
satiriza deprinderea de a fura, prin urmare este o fabula .
Poezia are in structura o prima parte - povestirea propriu-zisă si o a doua - morala.
Constructia poeziei are la baza personificarea ca figura de stil.
TITLUL este o metafora care sintetizeaza imaginea personajului principal. Titlul este
unul sugestiv, în care se face cunoscut personajul principal al fabulei și anume cățelușul
Zdreanță. Epitetul „zdreanță” induce cititorul la un lucru uzat, peticit și vechi. Dar, în poezie
este utilizat ca nume al cățelului, fiind un cuvânt ce îl definește pe acesta.

Inceputul poeziei este o interogatie retorica si are scopul de a capta atentia copilului si a-
limplica sufleteste ,,L-ati vãzut cumva pe Zdreanta,Cel cu ochii de faianta?”

Urmeazadescrierea catelului: frumos, cret, latos, cu parul care-I acopera ochii de faianta.
Datorita infatisarii catelului, versurile sunt foarte atractive pentru copii:E un câine zdrenturos
De flocos, dar e frumos.Parca-i strans din petice,Ca sã-l tot impiedice,Ferfenitele-i atarna
Si pe ochi, pe nara carna,Si se-ncurca si descurca,Parca-i scos din calti pe furca. Are insa o urech
e De pungas fãrã pareche.
Poezia continua cu pozna
lui Zdreanta. El isi propune sa fure un ou din cotetul gainilor, sta lapanda pana cand vede ca o ga
ina s-a ouat, intra in cotet, fura oul si-l mananca.Da tarcoale la cotet,Ciufulit si-asa laiet, Astepta
nd un ceas si doua O gaina sã se oua,Care canta cotcodace,Proaspat oul când si-l face.
Dar, isprava lui Zdreanță nu rămâne nepedepsită deoarece acesta este surprins de gospodină.

Pentru a-l dezvăța de acest obicei greșit, gospodina i-a dat o lecție lui Zdreanță. Această lecție
are ca obiectiv conștientizarea obiceiului greșit și nerepetarea faptei. Versurile ce desprind
această morală sunt următoarele:
 „- „Unde-i oul? a-ntrebat/Gospodina. – „L-a mâncat!”/”Stai niţel, că te dezvăţ/Fără mătură şi
băţ./Te învaţă mama minte.”/Şi i-a dat un ou fierbinte./Dar decum l-a îmbucat,/Zdreanţă l-a şi
lepădat/Şi-a-njurat cu un lătrat.”
Finalul poeziei este reprezentat de un monolog din care se desprinde ideea că pedeapsa dată de
gospodină a dat roade, iar cățelușul Zdreanță și-a învățat lecția. Monologul lui Zdreanță este
redat de versurile următoare:
“Când se uita la găină,/Cu culcuşul lui, vecină,/Zice Zdreanţă-n gândul lui/”S-a făcut a
dracului!””.

Morala ce se desprinde din această frumoasă poezie este că: furtul este o un obicei greșit ce
este pedepsit. Copii pot înțelege ușor mesajul datorită modului în care poetul a reușit să
contureze povestea, avându-l în prim-plan pe prietenul cel mai bun al omului – câinele.

Cu toate că această poezie este una scurtă, textul liric este încărcat de
numeroase figuri de stil ce contribuie la ilustrarea portretului lui Zdreanță. Figurile de
stil regăsite în poezie sunt următoarele:
 Epitete stilistice: “de faianță”, “flocos”, “zdrențuros”, “ciufulit”;
 Comparații: “Parcă-i strâns din petice”, “Are însă o ureche/De pungaş fără pareche.”;
 Aliterații: “pe brânci”, “grăbiș”;
 Personificare: “Zice Zdreanţă-n gândul lui/”S-a făcut a dracului!””.

Muzicalitatea versurilor este redată de ritmul trohaic și măsura de 7-8 silabe.

 oezia Zdreanță reprezintă una dintre cele mai  îndrăgite poeme pentru copii, scrisă
de Tudor Arghezi.
 Întreaga poezie se concentrează pe înțelegerea unei morale de către copii, folosind ca
mijloc de comunicare poezia.
 Limbajul lui Arghezi în ceea ce privește lirica pentru copii este unul încărcat
de sensibilitate, iubire pentru viețuitoarele mici și cunoaștere, acestea fiind aspecte
definitorii ale copilăriei.

 Poezia Zdreanță este un poem emblematic pentru lirica românească pentru copii,

cunoscut pentru morala sa.