Schita D-l Goe

Ion Luca Caragiale

Considerat a fi cel mai mare dramaturg roman, unul dintre cei mai importanti
scriitori romani si creatorul tipurilor umane in opera, Caragiale a abordat des subiecte
precum politica, cultura, istorie, incadrate in genurile : comedie, drama, schita, nuvela,
pamflet si poezie, constituind prin operele sale o adevarata comedie umana.
Opera D-l Goe este o schita, o opera epica de mici dimensiuni, cu un singur
fir narativ, ce prezinta o singura intamplare din viata unui personaj.Autorul isi exprima
sentimentele in mod indirect, prin intermediul personajelor,trairile sale sufletesti fiind
incorporate in personajele create.
Actiunea incepe in ziua de 10 mai, dimineata devreme pe peronul din urbea X,
unde Goe, mamitica, mammare si tanti Mita asteptau trenul care le va duce in capitala.
in timp ce mammare si mamitita purtau o discutie contradictorie despre pronuntarea
corecta a cuvantului marinar, care se incheie cu o replica obraznica a lui Goe Vezi
ca sunteti proaste amandoua?, constituind astfel expozitiunea operei. In intriga
prezinta sosirea trenului si graba cu care s-au urcat cei patru, cativa tineri oferinduse sa le dea locurile lor, intr-un compartiment, insa Goe ramanand pe coridor, cu
barbatii. Desfasurarea actiunii cuprinde momentele semnificative din viata lui Goe in
aceasta schita, adica intamplarile care au avut loc in timpul calatorie catre Bucuresti.
Intai Goe, neascultator a scos capul pe fereastra, unul dintre tinerii de acolo
tragandu-l putin inapoi si atentionandu-l ca nu are voie sa faca asta, insa Goe ii
raspunde cu impertinenta, iar urmarea neascultarii sale consta in pierderea palariei si a
biletului din pamblica palariei, tipand si atragand atentia la toti, iar cele trei dame
fura nevoite sa plateasca inca un bilet din cauza neascultarii lui Goe, care in schimb a
fost iertat repede dupa mustrarea mamiticai, primind si o ciocolata, datorita faptului
ca mammare si tanti Mita ii luasera imediat apararea. Apoi dupa putin timp, mammare
il cauta disperata pe Goe, care se blocase in cabina de toaleta, fiind eliberat de
conductor, cele trei dame sarutandu-l ca si cum nu l-ar fi vazut de o vesnicie.
Apoi, mammare ramane cu Goe pe coridor, Goe tragand semnalul de alarma, oprind
trenun si alarmand personalul trenului si pasagerii, care nu stiau din ce vagon a fost
trasa manivela, apoi ducandu-se in bratele lui mammare,prefacandu-se ca doarmne
linistit, acest moment constituind punctul culminat al operei, Deznodamantul prezinta
sosirea lor in Bucuresti, unde se urca in trasura zicand La bulivar, birjar! la bulivar .
Intr-o schita, timpul de desfasurare a actiunii este scurt, pana la o zi,
actiunea incepand dimineata devreme si continuandu-se in timpul calatoriei, in data de
10 mai. Spatiul e limitat, prima data desfasurandu-se actiunea pe peron, in urbea X, in
asteptarea trenului, iar apoi intr-un singur vagon. urbea X , care ar fi trebuit sa
denumeasca orasul in care se aflau inainte de plecarea lor in capitala, reprezinta prin
x un oras oarecare, insemnand ca puteau fi oriunde, caracterul personajului Goe
putand fi incadrat in orice timp sau spatiu, reprezentand tipul copilului neascultator.
Schita fiind, opera contine un numar restrans de personaje, construite dupa
modelul oamenilor simpli, pusi in situatii oarecare, fiind surprinse intr-un singur moment
din viata lor, dar care poate creea o parere generala asupra modului de viata al
personajelor si de caracterul lor. Personajele prezente in opera sunt Mammare, Mamita
si Tanti Mita, cele trei dame care il insoteau pe Goe, fiind prezentata doar

vestimentatia acestora, care dovedeste caracterul lor superficial, dorind sa faca parte
din inalta societate datorita hainelor pe care le purtau, insa modul de viata in care
traiau, atunci cand mammare remarca disparitia lui Goe Tato, mor ! , portretele lor
morale fiind deduse prin caracterizarea indirecta, din faptele lor si din relatia cu alte
personaje, atunci cand tanti Mita se rasti la uratul, care il sfatui pe Goe sa nu
scoata capul pe fereastra Nu-i treaba dumitale! ce te-amesteci d-ta ? si atunci
cand controlorul a verificat biletele pasagerilor, incapatanarea damelor si atitudinea
fata de el.
Totusi, schita are rolul de a pune accentul pe un singur personaj, Goe fiind
personajul principal al schitei, actiunea invartindu-se in jurul faptelor sale, portretul
sau fiind conturat mai mult pe baza caracterizarii indirecte, faptele sale reliefand
caracterul sau obraznic si umilitor fata de cei din jur. Portretul fizic il reprezinta
vestimentatia acestuia de marinar, datorita careia, el reprezenta interesul principal
al celor trei dame.Goe reprezinta tipul copilului obraznic, neastamparat si needucat,
care, indiferent de circumstante, vrea sa isi impuna vointa asupra celorlalti, si de a-i
controla pe ceilalti.
Modul de expunere predominant este naratiunea, faptele fiind relatate intr-o
ordine bine stabilita, agitatia personajelor dand impresia de miscare. Dialogul ajuta la
completarea portretului moral al lui Goe in replica Vezi ca sunteti amandoua proaste ?
, aratand impertinenta acestuia si parerea buna care o are despre sine, atunci cand
mammare zice Apoi de! n-a invatat toata lumea carte ca d-ta! .
Atitudinea autorului este ironica, iar in combinatie cu comicul rezulta o categorie
estetica ce consta in contrastul dintre aparenta si esenta, forma si fond, scop si
mijloace, legat de un ras comic.
Titlul este inspirat de numele neastamparatului Goe, ironizandu-l prin apelativul
domnul, creeand un contrast comic, titlul fiind scurt, insa semnificativ.
Desi nu are o intindere mare, schita reuseste sa contureze foarte bine portretul
moral al unui personaj tip, pus intr-o situatie obisnuita, reusind a capteze atentia
asupra actiunii, care devine mai interesanta pe parcursul actiunii, incheindu-se scurt,
neintrand in detalii la sfarsitul operei, concentrand totul in acelasi timp si spatiu. Eu
cred ca ironia cu care il trateaza pe Goe scoate la iveala adevaratul mod in care este
perceput fata de ceilalti, care nu il dadacesc precum cele trei dame.