Literatură română şi literatură pentru copii

VALENŢELE EDUCATIVE ALE BASMELOR, SCHIŢELOR ŞI POVEŞTILOR

BASME POVESTIREA SCHITA POVESTEA

Definiţie Basmul este o specie literară a Povestire este o specie Schița este o specie a Povestea este o specie
literară a genului epic genului epic, în proză, de literară a genului epic în
genului epic, în proză (mai rar
în proză, de dimensiuni reduse, cu o proză, în care, elementele
în versuri), în care se narează dimensiuni reduse, în acțiune restrânsă la care realului se îmbină cu cele
care povestitorul, participă un număr mic de fantastice.
întâmplări fantastice, puse
implicat ca participant, personaje, surprinse într-un În poveste, spre deosebire
pe seama unor personaje martor sau mesager al moment semnificativ al de basm, fantasticul ocupă
evenimentelor, existenței lor, într-un timp un loc secundar sau este
înzestrate cu puteri
relatează din punctul relativ scurt (o întâmplare înlocuit uneori cu
supranaturale, ce reprezintă său de vedere. semnificativă/ elemente din recuzita
Povestirile se caracteristică din viața superstițiilor.
binele şi răul, în final răul fiind
deosebesc de povești unuia sau a câtorva
învins. prin lipsa elementului personaje).
fantastic, miraculos
Basmul poate fi privit ca un
bildungsroman (romanul
fărmării-inițierii)

Caracteristici  Tema generală a Povestirea se  Este specie a genului  Structura narativă

caracterizează prin armonioasă, echilibrată,
basmului este lupta epic în proză.
oralitate, printr-o fără lungimi inutile, se
dintre bine şi rău (binele adresare directă către  Conţine elemente distinge printr-o
ascultători sau cititori. formulă introductivă
se confruntă cu răul); specifice acestui gen
În povestire – se scurtă, și printr-o
 Acţiunea este simplă; relatează un singur (narrator, acţiune şi succintă caracterizare a
eveniment (un singur personajelor
 Personajele sunt personaje).
fir epic)
numeroase şi au însuşiri  Întâmplarea  Naraţiunea este făcută
 Prin acel ,,a fost odată”,

1
Literatură română şi literatură pentru copii

BASME POVESTIREA SCHITA POVESTEA

supranaturale; este la pers I (naratorul este trecerea dincolo de
neobişnuită, graniţele lumii, adică
 Apar obiecte participant la acţiune)
surprinzătoare metafizica, se strecoară
miaculoase, substanţe sau a III a (naratorul în copilăria fiecărui
 Se pot
om;
miraculoase, adjuvanţii identifica toate este observator: ştie şi
Formula finală este
protagonistlui, fiinţe momentele vede tot) caracteristică basmului în
subiectului general, uneori având o
supranaturale şi animale  Acţiunea este limitată
 Plasarea în notă umoristică („și eram
fabuloase; timp şi spaţiu la un singur și eu acolo de față…și
are elemnete unde n-am încălecat și pe-
 Elementele reale se episodIntriga este
o căpșună și v-am spus,
fantastice sau
împletesc cu elementele simplă. oameni buni, o mare și
fabuloase, care gogonată minciună!”)
fantastice; crează o lume  Conţine toate
 Personajele sunt atât
 Acţiunea se desfăşoară diferită de momentele oameni, cât și eroi care
atât în lumea noastră, cât prezentul subiectului. aparțin universului
actului animalier, făcând aluzii
şi pe tărâmul celălalt;  Are proporţii reduse. la viața și faptele
povestirii, atât
 Timpul şi spaţiul sunt de diferită  Acţiunea este plasată omului.
imaginare, neprecizate; încât pare altă într un spaţiu limitat.
 Personajele poveștilor
lume . ( de aici sunt în majoritate,
 Sunt prezente formule  Acţiunea lineară este învestite cu puteri
cartacterul
specifice: iniţiale, desfăşurată pe un supranaturale (sunt
iniţiatic al grupate în două
mediane şi finale; povestirii). singur plan. categorii: forțele
 povestirea se binelui și forțele
 Finalul basmului este de  .Participă un număr
bazează, în răului).
obieci fericit; primul rând, pe mic de personaje.  Poveştile au o
 Apar cifrele magice: arta de a nara,  Personajul pricipal este desfăşurare dramatică,
acordându-se mijlocul obişnuit de
trei, şapte, nouă etc. schiţat. reprezentare al eroilor
mai puţină
fiind monologul sau
2
Literatură română şi literatură pentru copii

BASME POVESTIREA SCHITA POVESTEA

importanţă  Durata scurtă a dialogul;
elementelor acţiunii.  În poveste, nu se
descriptive observă, ci se
 Faptele se succed demonstrează
(prin care se
înfăţişează dinamic fără alunecări observaţiuni morale;
Poveştile se caracterizează
lumea spre amănunte. printr-o îmbinare deosebit
povestită)sau de interesantă şi originală
 Naraţiunea se îmbină
celor analitice a elementelor reale cu cele
privind cu dialogul şi fantastice;
universul descrierea
lăuntric al
personajelor.

Texte  Mihai Eminescu –„ Făt-  M. Sadoveanu  Octav Pancu Iași. –Ion Creangă: Fata babei
- „Hanul Iedul cu trei capre.
şi fata moşneagului,
reprezentative frumos din lacrimă”.
 Emil Gârleanu-
Punguţa cu doi bani,
Ancuţei’
 Ion Creangă –  Vasile Caprioara Capra cu trei iezi
voiculescu - ,,  Mircea Ioan Slavici: Zâna
„Povestea lui Harap-
Fata din Java’’ Sântimbreanu –O Zorilor, Doi feţi cu stea în
Alb”.  Ion Creangă lucrare frunte
-,, Mos Ion scrisă...vorbită, Barbu Şefănescu
 Petre Ispirescu:
Roata si Carnetul Delavrancea: Neghiniţă
„Greuceanu”; „Tinereţe Unirea’’ Carnetului Hans Christian
 I. L. Caragiale – Andersen: Răţuşca cea
fără bătrâneţe şi viaţă
Momente și schițe :urâtă, Fetița cu chibriturile
fără de moarte”. D-l Goe, Vizită Fraţii Grimm: Albă ca
zăpada, Scufița Roșie;
Charles Perault: Scufiţa
Roşie;
Vladimir Colin: Povestea
ursului cafeniu
Teme  Lupta dintre bine şi rău;  Iubirea  aspecte ale vieții de Poveştile cuprind teme şi
3
Literatură română şi literatură pentru copii

BASME POVESTIREA SCHITA POVESTEA

 Eliberarea astrelor;  Călătoria familie cu accent pe motive populare:
 Statutul omului educația dată unui copil  prezentarea urmărilor
 Existenţa umană limitată
care vine  educația greșită primită tragice ale naivității și
în timp; dintotdeauna în credulității;
în familia
această lume  binele și răul
 Iubirea;  Copilăria.  conflictul dintre soacră
 Familia fără urmaşi; și noră;
 iubirea de mamă;
 Familia.
 drama unei mame, ai
cărei copii au fost uciși
fără milă și care vor fi
pedepsiți
 dragostea;
 natura;
 copilăria;
drama mamei fără copii
Motive  Promisiunii;  Drumul  neascultarea sfaturilor; Motivele cele mai
 Folclorul  experiența de viață a obișnuite:
 Încălcării promisiunii;
existent, celor vârstnici;  drumul;
 Drumului; folclorul  mitul mamei vitrege;
 salcâmul;
romţnesc şi în neascultarea de părinți.
 Luptei;  trenul;
folclorul altor
 Animalelor;  școala.
persoane
 Obstacolelor;
 Animalelor;
 Probelor;
 Victoriei;
 Neascultării;
 Fântânii.
Valori educative  Înţelegând conflictul  Pentru copii,  Ideea schiței este La vârsta copilăriei,

4
Literatură română şi literatură pentru copii

BASME POVESTIREA SCHITA POVESTEA

dintre cele două forțe povestirea este moralizatoare, poveștile și desenul sunt
în primul rând principalele mijloace de
care apar în basm: binele amuzantă, dar pentru copii. Copiii
exprimare a vieții afective
și răul, școlarul mic își îi avertizează care nu-si asculta a copilului.
să discearnă În această etapă de
formează reprezentări și sfaturile parinții vor trai
vârstă se fixează
noțiuni despre dreptate, primite de la dramatic experiențe principalele valori și
necunoscuţi, le modele de viață, iar
cinste, curaj, vitejie, arată că triste si grave, care
copilul se identifică cu
hotărâre și perseverență. lăcomia poate îi vor face să personajul care
avea urmări corespunde cu modelul
Ascultând sau citind nefaste, iar cel înteleagă valoarea
educațional existent.
basme, copiii sunt de lacom este pus sfatului parintesc. Personajele din povești ne
adeseori, în însoțesc în anii copilăriei
partea dreptății, împrejurările  Dl. Goe și Vizită, și ne oferă modele pe care
adevărului și binelui si vieţii, în se le urmeze în viața
situaţii groteşti. cele două schițe
adultă.
înțeleg valorile negative  Copilul extrem de Poveștile joacă un rol
ale nedreptății, lăcomiei, înțelege că foarte important din punct
există anumite cunoscute și iubite
de vedere educativ. Prin
răutatii și minciunii. reguli și atât de copii, cât și intermediul poveștilor,
Astfel, basmul îl ajută pe conduite ce se copilul descoperă lumea și
aplică în de părinți,
se poate plasa în situații de
copil să-și însușească fiecare zi. ridiculizează viață în afara contextului
aceste reprezentări  Cu ajutorul familial. Prin lupta dintre
personajelor de prostia și
bine și rău și situațiile
morale. povestire snobismul unor conflictuale întâlnite,
 Basmele sunt puternice micuțul va copilul învață strategii de
reuși chiar să familii burgheze și
viață, descoperă
mijloace de dezvoltare a își depășească evidențiază efectele consecințele unor fapte și
atenției și a memoriei. anumite fobii. atitudini și își însusește
dăunătoare pe care
comportamente sociale
Ascultându-le sau educația greșită din pozitive.

5
Literatură română şi literatură pentru copii

BASME POVESTIREA SCHITA POVESTEA

citindu-le, copiii își familie le are Multe dintre poveștile
pentru copii semnalează,
exersează atenția asupra
la nivel metaforic, lupta
urmărind cu interes comportamentului dintre bine și rău,
identifică principalele
întâmplările narate și îşi copilului.
tipologii
dezvoltă imaginația,  Întrebându-i pe comportamentale, precum
și modul în care anumite
aceasta fiind necesară copii, v-ați putea situații concrete de viață
omului în toate imagina protagonist își pot găsi rezolvarea.
Astfel, în povești
activitățile pe care le în vreuna din cele precum ”Capra cu trei
desfășoară pe tot două situații? Și iezi” sau ”Scufița Roșie”
transmit copiilor anumite
parcursul vieţii. zâmbesc. De ce? modele de viață. În ”Capra
 Basmul este valoros atât cu trei iezi”, copiii înțeleg
prin intermediul metaforei
pentru educarea artistică
faptul că până la o anumită
a copiilor, cât şi pentru vârstă trebuie să asculte și
să respecte sfatul părinților
dezvoltarea limbajului.
pentru a evita pericolele
Copiii sesizează odată iminente.
Poveștile consolidează
cu conţinutul de idei si
legătura dintre copil și
expresiile poetice. părinte prin implicarea
ambelor părți într-o
Însuşindu-şi-le îşi
activitate care îi reunește
îmbogăţesc vocabularul prin cuvinte,
comportamente și trăiri
cu expresii din limba vie
afective. Poveștile
a poporului („nu toate reprezintă pretextul cel
mai favorabil pentru a
muștele fac miere”).
stabili o legătură profundă

6
Literatură română şi literatură pentru copii

BASME POVESTIREA SCHITA POVESTEA

Citind basmele, copiii între părinte și copil.
întâlnesc mereu
expresiile care le sunt
cunoscute şi se bucură
atunci când le ştiu. Ei
memorează formulele de
incipit („A fost odata ca
niciodată”) și de final
(„Si eu încălecai p-o șea,
și vă povestii d-voastră
așa”), astfel ei își
însușesc expresiile
populare românești.