LEGENDA FLORII SOARELUI

Dintre legende, cele mai accesibile si atragatoate sunt cele etiologice. Legendele pasarilor
si plantelor isi au locul in operele unor scriitori care s-au inspirat din creatia populara: V.
Alecsandri, Dimitrie Bolintineanu, M.Sadoveanu Calin Gruia, Al. Mitru.Semnificativa e
legenda
Povestea florii-soarelui, de Calin Gruia, cu ostructura complexa asemanatoare basmului, in
care sunt folosite
modalitati artisticevariate pentru a explica originea si trasaturile plantei.Din pdv ideatic,
legenda transfigureaza, prin alegorie, destinul tragic al fetei luiStefan Voda, al omului
afectat de lupta fortelor opuse. Tesatura metaforica si hiperbolicaa motivelor muteniei,
blestemului, predestinarii, Soarelui si Lunii, din perspective realasi supranaturala,
reprezinta un pretext pentru a nuanta, in reverberatii lirice si dramatice,trasaturi generalumane opuse: bine-rau, viata-moarte, bunatate-rautate, lumina-intuneric.
Legenda florii-soarelui
de Calin Gruia este organizata in episoade narative intretaiate de pasaje descriptive.
Actiunea e structurata pe doua planuri ce seintrepatrund: planul concret si cel
transfigurat, care pastreaza datele existentiale.Evenimentele se petrec in spatiul acestui
pamant, folosindu-se timpul trecut, prevremea lui Stefan cel Mare. Naratiunea
legendei incepe firesc, aducand in prim plan imaginea fetei lui StefanVoda. Fata, desi
este de o frumusete unica, e muta, fapt ce provoaca o tristetecoplesitoare voievodului.
Acesta cauta leac, sfatuindu-se cu carturarii si invatatii cei maide seama ai timpului, dar
fara rezultat. In cele din urma o batrana aude de necazul celmare al domnitorului si se
prezinta in fata acestuia cu gand sa-l ajute.De la episodul venirii batranei la domnul
intristat intriga se nuanteaza, batrana il povatuieste pe Stefan sa cheme Soarele la un
ospat unde odrasla sa avea sa prinda graidaca il va saruta pe alesul invitat.Acest
moment determina imprevizibilul evenimentelor, imprevizibilulevenimentelor si al
episoadelor. Sfatul batranei parea, pentru moment, ca aduce o razade speranta in sufletul
voievodului. Dar Piaza Rea, personaj malefic, forta a raului,simbol al intrigii si vicleniei,
prin vorbe mestesugite incurca si zadarniceste dezlegareafetei de blestem, anuntand
Luna de necredinta SoareluiReactiile Lunii-zana rea- sunt surprinse in imagini
intunecoase, exprimate in stildirect si indirect , cu tonalitae de ura-bocet si imprecatie.
Scena e tulburatoare: Lunase vaita ca n-are parte de barbat si fericire, isi blestema
conditia de zana, nu defemeie, care i-ar fi adus mai multa fericire. Jura, in mania si
durerea ei, ca se varazbuna nimicind vlastarul indraznetului voda.Insusirile
supranaturale si contrastante ale personajelor dau pregnanta mesajului,in gradarea
episoadelor, incepand cu noaptea ospatului. Astfel, Luna s-a ascuns subsprinceana
codrului ca s-o zdrobeasca pe fata, iar Soarele, un Fat-Frumos de lumina, petrecea cu
Voda si cu curtenii.
Punctul culminant al naratiunii se realizeaza suprapunerea planurilor si
fortelor conflictuale: Cand la sfarsit veni la ospat si fata Domnului, ea cade in genunchi
infata Soarelui si ii cere o gura de mantuire, dar Luna furioasa s-a aruncat asupra
feteica o ploaie de blestem, si i-a topit chipul in floarea galbena. Voda si mesenii
plang pentru povestea trista a fetei.Deznodamantul legendei e infatisat, de asemenea,
prin impletirea planuluifantastic cu cel real. Astfel, Soarele furios face vant Lunei, iar
pe copila o ia in palmasi o sadeste in gradina, ca s-o aiba aproape si ca sa se mai
mangaie tatal ei.In finalul legendei cititorul este readus in planul concret, explicandu-se,
cumaxima precizie si simplitate, originea si metamorfoza florii- soarelui, trasaturile
ei:De atunci, floarea-soarelui, cu fata ei galbena si infiorata de durere, isi intoarce
chipulintristat inspre stralucirea craiului zilei, cerandu-i sarutarea mantuitoare.

Dintre legende, cele etiologice sunt cele mai accesibile pentru colari i precolari.
Legendele psrilor i plantelor i au locul lor n operele unor scriitori care s-au inspirat din
creaia popular:
Vasile Alecsandri, Dimitrie Bolintineanu, Mihail Sadoveanu, Clin Gruia, Alexandru Mitru
etc. Acetia dau via
i prospeime unor adevruri tiinifice, adevruri transfigurate prin modaliti artisitice
originale, bogate n
resurse morale. Semnificativ e legenda Povestea florii soarelui, de Clin Gruia, cu o
structur complex,
asemntoare basmului, n care sunt folosite modaliti artistice variate pentru a explica
originea i trsturile
plantei.
Din punct de vedere ideatic, legenda transfigureaz, prin alegorie, destinul tragic al fetei lui
tefan-Vod, al
omului afectat de lupta forelor opuse. estura metaforic i hiperbolic a motivelor
mueniei, blestemului,
predestinrii, Soarelui i Lunei, din perspective real i supranatural, reprezint un pretext
pentru a nuana, n
reverberaii lirice i dramatice, trsturi general umane opuse: bine ru, via moarte,
buntate rutate,
lumin ntuneric.
Compoziia. Legenda Povestea florii-soarelui de Clin Gruia, este organizat n episoade
narrative, ntretiate
de pasaje descriptive. Aciunea e structurat pe dou planuri ce se ntreptrund: planul
concret i cel transfigurat, care pstreaz datele existeniale. Evenimentele sunt
circumstaniale n spaiul
acestui pmnt, folosindu-se timpul trecut (pre vremea lui tefan cel Mare).
Naraiunea legendei Povestea florii-soarelui ncepe firesc, aducnd n prim plan imaginea
fetei lui tefan
Vod. Fata, dei este de o frumusee unic, e mut, fapt ce provoac o tristee copleitoare
voievodului.
Acesta caut leac, sftuindu-se cu crturarii i vracii cei mai vestii ai timpului, dar fr
rezultat. ntr-un trziu, o
btrn aude de necazul domnului i se prezint n faa acestuia cu gnd s-l ajute.
De la episodul venirii btrnei la domnul ntristat, intriga se nuaneaz. Btrna l povuiete
pe tefan s
cheme Soarele la un osp, unde odrasla sa avea s prind grai, dac l va sruta pe alesul
invitat. Acest
moment determin imprevizibilul ntmplrilor i al episoadelor. Sfatul btrnei prea, pentru
moment, c
adduce o raz de speran n sufletul voievodului. Dar Piaz-Rea, personaj malefic, for a
rului, symbol al
intrigii i vicleniei, prin vorbe meteugite ncurc i zdrnicete dezlegarea fetei de
bluestem, annnd Luna
de necredina Soarelui.
Reaciile Lunii zn rea sunt surprinse n imagini ntunecoase, exprimate n stil direct i
indirect, cu
tonalitate de ur bocet i imprecaie. Ea i blestem condiia de zn, i nu cea de femeie,
ce i-ar fi adus mai
mult fericire. Jur c se va rzbuna pe vod.

nsuirile supranaturale i contrastante ale personajelor dau pregnan mesajului, n gradarea

episoadelor,
ncepnd cu noaptea ospului. Astfel, Luna s-a ascuns sub sprnceana codrului ca s-o
zdrobeasc pe fat,
iar Soarele, un Ft-Frumos de lumin, petrecea cu Vod i cu toi curtenii.
Punctul culminant al naraiunii se realizeaz prin suprapunerea planurilor i a forelor
conflictuale: Cnd la
sfrit, veni la osp i fata Domnului, ea cade n genunchi n faa Soarelui i-I cere o gur de
mntuire, dar
Luna furioas s-a aruncat asupra fetei ca o ploaie de bluestem, i i-a topit chipul n floarea
glben. Vod i
mesenii plng pentru povestea trist a fetei.
Deznodmntul legendei e nfiat prin mpletirea planului fantastic cu cel real. Astfel,
Soarele furios face vnt
Lunei, iar pe copil o ia n palm i-o sdete n grdin, ca s-o aib aproape i ca s se mai
mngie tatl ei.
n finalul legendei, cititorul este readus n planul concret, explicndu-se cu maxim precizie i
simplitate,
originea i metamorfoza florii soarelui, trsturile ei: De atunci, floarea-soarelui, cu faa ei
galben i nfiorat
de durere, i ntoarce chipul ntristat nspre strlucirea craiului zilei, cerndu-i srutarea
mntuitoare.