Poezia Elenei Farago este de o factura deosebita, poate datorita faptului ca de la anii

adolescentei a fost mama propriilor frati orfani si datorita experientei pe care a acumulat-o in
anii in care s-a aflat in preajma unor copii aflati in dificultate fiind inspectoare a azilurilor
pentru copii din Craiova.
Ea dezvăluie dragostea poetei pentru copii, carora le descrie cu gingăşie, prospeţime si
delicateţe lumea care ii inconjoara: gâze minuscule, păsări felurite (cocoşi, rândunele, vrăbii,
lăstuni, etc.), patrupedelor casnice (vaci, măgari, iezi, purcei, căţei, pisici, etc.)
Creatia Elenei Farago este speciala pentru ca ofera copiilor mici posibilitatea de a
cunoaste si intelege corect si profund situatii delicate de viata si militeaza pentru
nonviolenta, ducand tema in lumea vietatilor dragi ( "Gindacelul", "Catelusul schiop) Ea
raspunde nevoii emotionale a copiilor si are puternice valente educative
Adresandu-se copiilor, poeziile Elenei Farago au cateva caracteristici specifice liricii
pentru copii
o se adresează afectivităţii copiilor, creand imagini frumoase despre universul
inconjurator
o au o tematica variată oferind informatii despre comportamentul si calitatile

fiintelor, plantelor, lucrurilor care fac parte din universul copiilor, modele de
acţiune
o produc multă plăcere prin rimă şi muzicalitate
o redau fapte, idei, tablori si sentimente intr-o forma foarte concisa
o au mesaj bine construit, o concluzie usor de retinut si cu valente educative
 Elena Farago a selectat pentru aceasta poezie un personaj care face parte din lumea
gospodariei in care copilul ocupa un loc foarte important
 Este una dintre cele mai frumoase poezii destinate copiilor

1
 CATELUSUL SCHIOP
INCADRARE
 Catelusul schiop este o foarte scurtă povestire alegorică, în versuri, în care autoarea,
personificând unul dintre animalele care populeaza universul inconjurator al copiilor (un
catel) prezinta drama lui generata de faptul ca are un piciorus bolnav
 Constructia poeziei are la baza personificarea ca figura de stil
TITLU
 este simplu, si sintetizeaza imaginea si starea sufleteasca a personajului principal al actiunii
lirice
TEMA - vietati din universul apropiat al copiilor

CONTINUT
 Inceputul poeziei este o prezentare pe cat de scurta pe atat de edificatoare a principalului
personaj si are scopul a capta atentia copilului si a-l implica
Eu am numai trei picioare,
Si de-abia mă misc: top, top,
 Continutul poeziei este concis si descrie drama sufleteasca a catelului: faptul ca rad copiii
de el, il poreclesc, "cutu schiop", sta singur pentru ca nu se poate juca
 Catelusul este constient ca asa va fi toata viata: schiop si trist
Si plâng mult când mă gandesc
Ca tot schiop voi fi de-acuma
Si tot trist am să traiesc
 Versurile urmatoare sunt o induiosatoare redare a dorintei micului catel care isi doreste
lucruri firesti , dar pe care el nu le poate face
Si-as latra si eu din poarta
La copiii de pe drum!...
Cat sunt de frumosi copiii
Cei cuminti, si cat de mult
Mi-ar placea să stau cu dansii,
Să mă joc si să-i ascult!

2
 Prin urmare, desi se refera la lumea animalelor, poezia vorbeste despre drama, despre situatii
dificile in viata, despre nevoia de sprijin a celor aflati in dificultate, despre integrarea in
colectivitate, bunatate si intelegere
 Mesajul poeziei este unul implicit, referitor la modul in care trebuie sa privim semenii nostri
aflati intr-o situatie dificila fara voia lor,
 Este usor de receptat de copii, discursul mizand pe sensibilitatea deosebita a copiilor fata de
durerea vietatilor care ii inconjoara si are un puternic caracter educativ

COMPOZITIE
 Compozitional poezia de bazeaza pe monolog
 Are la baza personificarea
 formele verbelor conditional optativ “ M-as juca”, “ as latra” – sugereaza dorinta
catelusului
onomatopee: “top, top”- creaza o imagine auditiva care sensibilizeza ascultatorul
 Versificatia asigura muzicalitate
 Ritm:
 Rima:
 Masura: alterneaza versul cu 8 silabe cu cel cu 7 silabe

Eu am numai trei picioare,

Si de-abia ma misc: top, top,
Rad cand ma-ntalnesc copiii,
Si ma cheama "cutu schiop".

Fratii mei ceilalti se joaca

Cu copii toti, dar eu
Nu pot alerga ca dansii,
Ca sunt schiop si cad mereu!

Si stau singur toata ziua

Si plang mult cand ma gandesc
Ca tot schiop voi fi de-acuma
Si tot trist am sa traiesc.
3
Si cand ma gandesc ce bine
M-as juca si eu acum,
Si-as latra si eu din poarta
La copii de pe drum!...

Cat sunt de frumosi copiii

Cei cuminti, si cat de mult
Mi-ar placea sa stau cu dansii,
Sa ma joc si sa-i ascult!

Dar copiii rai la suflet

Sunt urati, precum e-acel
Care m-a schiopat pe mine,
Si nu-i pot iubi de fel...

M-a lovit din rautate

Cu o piatra in picior,
Si-am zacut, Si-am plans atata,
De credeam ca am sa mor...

Acum vine si-mi da zahar

Si ar vrea sa-mi fie bun,
Si-as putea sa-l musc odata
De picior, sa ma razbun,

Dar il las asa, sa vada

Raul, ca un biet catel
Are inima mai buna
Decat a avut-o el.

4
 GÂNDĂCELUL

INCADRARE
 este o foarte scurtă povestire alegorică, în versuri, în care autoarea, personificând unul dintre
animalele care populeaza universul inconjurator al copiilor (un catel) incearca sa
sensibilizeze copii in legatura cu violenta, care poate fi o drama
 Constructia poeziei are la baza personificarea ca figura de stil

TEMA - vietati din universul apropiat al copiilor; universal minuatural

CONTINUT
 intrebarea retorica de la inceputul poeziei are scopul a capta atentia copilului si a-l implica
De ce m-ai prins în pumnul tau,
Copil frumos, tu nu stii oare
Ca-s mic si eu si ca mă doare
De ce mă strangi asa de rău?

 Continutul poeziei
 este concis
 descrie pledoaria unui copil “ gandacelul”, catre alt copil, pentru a nu il maltrata
 gandacelul ii sugereaza micutului care-l strange in pumn sa se puna in situatia lui si a
constientizeze durerea lui si a familiei sale

De ce să vrei să mă omori?
Ca am si eu părinti ca tine,
Si-ar plange mama dupa mine,
Si-ar plange bietele surori,

Si-ar plange tata mult de tot

Căci am trait abia trei zile,
Indura-te de ei, copile,
Si lasa-mă, ca nu mai pot!…

5
 poezia continua cu parerea de rau tardiva a copilului: gandacelul murise deja pentru ca il
stransese prea tare in pumnul sau si nu-l mai putea invia
Scarbit de fapta ta cea rea
Degeaba plangi, acum, copile,

 in final, poezia contine un indemn , firesc catre copil: sa-si recunoasca fapta rea in fata
parintilor si sa promita ca va fi bun cu orice vietate, indiferent cat de mica sau
neinsemnata ar fi

Si zi-le ca de-acum ai vrea

Să ocrotesti cu bunatate,
In cale-ti, orice vietate,
Oricat de far-de-nsemnatate
Si-oricat de mica ar fi ea!

 Mesajul este usor de receptat de copii, discursul mizand pe sensibilitatea deosebita a copiilor
fata de durerea vietatilor care ii inconjoara si are un puternic caracter educativ

COMPOZITIE
 Compozitional poezia de bazeaza pe monologul gandacelului
 Are la baza personificarea
 Versificatia asigura muzicalitate
 Ritm:
 Rima:
 Masura: vers cu 8 silabe

- De ce m-ai prins în pumnul tau,

Copil frumos, tu nu stii oare
Ca-s mic si eu si ca mă doare
De ce mă strangi asa de rău?

Copil ca tine sunt si eu,

Si-mi place să mă joc si mie,
Si mila trebuie să-ti fie
De spaima si de plansul meu!
6
 De ce să vrei să mă omori?
Ca am si eu părinti ca tine,
Si-ar plange mama dupa mine,
Si-ar plange bietele surori,

Si-ar plange tata mult de tot

Căci am trait abia trei zile,
Indura-te de ei, copile,
Si lasa-mă, ca nu mai pot!...

Asa plangea un gandacel

In pumnul ce-l strangea să-l rupa
Si l-a deschis copilul dupa
Ce n-a mai fost nimic din el!

A incercat să-l mai invie

Suflandu-i aripile-n vant,
Dar a cazut în tarna frant
Si-ntepenit pentru vecie!...

Scarbit de fapta ta cea rea

Degeaba plangi, acum, copile,
Ci du-te-n casa-acum si zi-le
Parintilor isprava ta.

Si zi-le ca de-acum ai vrea

Să ocrotesti cu bunatate,
In cale-ti, orice vietate,
Oricat de far-de-nsemnatate
Si-oricat de mica ar fi ea!

PEDEAPSA MÂŢEI

INCADRARE
 o foarte scurtă povestire alegorică, în versuri, în care autorul, personificând unul dintre
animalele care populeaza universul inconjurator al copiilor (o pisicuta ) critica deprinderea
sa de a fura si a arunca vina pe altcineva, cu scopul de a preveni manifestarea unui astfel de
prost obicei
7
 Constructia poeziei are la baza personificarea ca figura de stil

TITLU – sugereaza deznodamantul intamplarii descriese in poezie si anume pedepsirea matei

vinovata

TEMA- vietati din universul apropiat al copiilor

CONTINUT
 adresarea directa de la inceputul poeziei: “I-auzi, draga mea papusa,/ Zgârie mâta la usa! are
scopul a capta atentia copilului si a-l implica
 Fetita ii povesteste papusii cea mai buna prietena a ei despre fapta matei, care a furat “ Un
intreg picior de rata,”, l-a mancat, dupa care a pus osul in cotetul lui Azor , ca cada vina pe
el;
 Poezia contina confesiunea fetitei, care ii spune ca desi iubeste pisicuta, a fost nevoita s-o
pedepseasca pentru a nu mai repeta aceeasi greseala
 Continutul poeziei este concis
 Mesajul din finalul poeziei este usor de receptat de copii si anume: pedeapsa este necesara,
ea nu inseamna lipsa de iubire, ci dimpotriva dorinta de a indrepta unele comportamente
gresite
Desi inca o iubesc,
Trebuie s-o pedepsesc.
C-a fost rea si dusmanoasa,
Si n-o las sa intre-n casa

COMPOZITIE
 Compozitional poezia de bazeaza pe monologul fetitei
 Este utilizata personificarea papusii
 Versificatia asigura muzicalitate
8
 Ritm:
 Rima:
 Masura: vers cu 7-8 silabe

I-auzi, draga mea papusa,

Zgârie mâta la usa!
Dar eu nu-i deschid deloc,
Ca sunt suparata foc.
A furat iar, ca o hoata,
Un intreg picior de rata,
Si-apoi, dupa ce i-a ros
Toata carnea, pan-la os,
A dus osul, binisor,
În cotetul lui Azor.

Ca pe el sa-l banuim
Si sa nu il mai iubim
Si acum n-o bat, n-o cert,
Dar nu vreau deloc s-o iert.

Desi inca o iubesc,

Trebuie s-o pedepsesc.
C-a fost rea si dusmanoasa,
Si n-o las sa intre-n casa.