Subiectul al-II-lea

Urmatoarea secventa face parte din Curriculum-ul pentru

invatamantul prescolar (3-6/7 ani), aprobat prin OMECT nr. 5233/
01.09.2008, domeniul experiential Stiinte, nivel de studiu: 5-6/7 ani,
tema anuala de studiu Cand/cum si de ce se intampla?
Obiective de referinta Sugestii de continuturi
-sa-si imbogateasca experienta
senzoriala, ca baza a cunostintelor
matematice referitoare la
recunoasterea, denumirea
obiectelor, cantitatea lor,
clasificarea, constituirea de
grupuri/multimi, pe baza unor
insusiri comune( forma, marime,
culoare) luate in considerare
separat sau mai multe simultan
-diferentieri ale obiectelor dupa
forma, marime (3-5 dimensiuni),
culoare (3-5 culori), lungime,
latime( 3-5 dimensiuni);
-forme geometrice,patrat, triunghi,
dreptunghi, romb

Explicati modul de realizare a evaluarii intr-o activitate instructiv-
educativa desfasurata cu copiii prescolari, care sa vizeze obiectivul de
referinta din secventa data, avand in vedere urmatoarele:
-mentionarea unui tip de activitate de invatare si a modalitatii de
realizare corespunzatoare acesteia, care sa vizeze obiectivul de referinta
dat;
-precizarea a doua obiective operationale ale acestei activitati didactice
-descrierea formei de evaluare folosite, indicand totodata si functia
corespunzatoare a acesteia
-exemplificarea utilizarii unei metode de evaluare adecvate activitatii
didactice mentionate
-prezentarea unui instrument de evaluare, potrivit metodei de evaluare
exemplificate
Pentru obiectivul de referinta dat s-ar plia perfect jocul logic
matematic cu tema Concursul micilor matematicieni de tipul
verificare si sistematizare de cunostinte realizat cu ajutorul saculetului
fermecat, la grupa mare. Sarcina didactica va fi formarea de multimi cu
piese geometrice dupa anumite criterii si gasirea de obiecte
corespondente din lumea reala pentru diferite forme geometrice.
Regulile jocului dinainte expuse copiilor vor fi ca, pentru fiecare
sarcina propusa de educator, fiecare grupa isi va alege cate un
reprezentant care va expune ulterior rezolvarea, echipele nu se vor ajuta
intre ele, prima rezolvare se ia in considerare, o corectare ulterioara fiind
anulata si sarcinile sa se rezolve colegial si in liniste.
La sfarsitul acivitatii, copiii vor fi capabili: Sa grupeze piesele
geometrice dupa forma, marime , culoare, grosime si sa utilizeze
corect terminologia matematica: rotund, romb, subtire, dreptunghi,
piesa geometrica, forma.
In practica educationala se disting 3 strategii de evaluare: evaluare
initiala, continua/performativa,si sumativa/finala.
Evaluarea initiala este acea forma de evaluare care se aplica la
inceputul programului de instruire si are menirea de a stabili nivelul de
pregatire al prescolarilor in acel moment, precum si conditile in care
acestia se pot integra in activitatea care urmeaza. Concluziile desprinse
in urma evaluarii initiale ajuta la realizarea predictiei-stabilirea
coordonatelor esentiale ale actvitatii viitoare, a obiectivelor, a
strategiilor adecvate pentru obtinerea performantei copiilor, ritmul de
parcurgere a continuturilor, deci premisa pentru eficienta procesului de
invatamant prescolar viitor, care se va oglindi in planificarea
semestriala. Datele obtinute la acest tip de evaluare ajuta la conturarea
activitatii didactice in 3 planuri: stabilirea modului adecvat de predare a
noului continut, organizarea unui program coorent de recuperre pentru
intreaga grupa de copii si aplicarea unor masuri recuperatorii pentru unii
copii din grupa, fie de sprijin, fie de recuperare,fie de activitate
suplimentara pentru copii supradotati.
Activitatea matematica, prezentata ca munca pe grupuri mici,
respectiv bazata pe cooperare se poate aplica cu succes in cadrul
evaluarii initiale deoarece ar indeplini doua functii absolut necesare in
aflarea nivelului cunostiintelor matematice detinute de copii de grupa
mare. Este vorba despre functia diagnostica, ce vizeaza cunoasterea
masurii in care subiectii stapanesc cunostintele matematice si poseda
capacitatile necesare angajarii lor cu sanse de reusita in noul program.
Astfel, pot fi identificate lacunele , conceptele pe care copiii le
stapanesc, cu ajutorul carora vor putea asimila continuturi noi si fondul
de reprezentari care sa faciliteze sis a favorizeze intelegerea acestora,
precum si deficientele si dificultatile ce apar in invatare.
Evaluarea initiala mai indeplineste si functia prognostica, adica
sugeeaza educatorului conditiile probabile ale desfasurarii noului
program si ii permite anticiparea rezultatelor. Pornind de la datele
evaluarii, educatoarea preia unele din obiectivele din programa, le
adapteaza particularitatilor copiilor si situatiilor de invatare le ordoneaza
liniar si ierarhic pentru a le inscribe in logica didactica. PEmtru ca
evaluarea sa fie posibila educatoarea va descrie pentru sine si pentru
copil modalitatile in care se va manifesta comportamentul scontat prin
care se exprima fiecare obiectiv, conditiile in care se asteapta ca acesta
Sa apara si nivelul de performanta al achizitilor.
Aceasta functie presupune gandirea previzionala, rationalitate,
determinare, dar si flexibilitate in alegerea obiectivelor si a resurselor
corespunzatoare pentru indeplinirea acestora.
Un mare psihopedagog spunea ca ceea ce influenteaza cel mai
mult invatarea sunt cunostiintele pe care elevul le are la plecare.Asa ca
asigurati-va de ceea ce el stie si instruiti-l in consecinta!
Ca si metoda de evaluare adecvata acestei activitati ar fi observarea
sistematica ce consta in surprinderea si consemnarea elementelor
definitorii pentru dezvoltarea prescolarului. Faptele observate vor fi
datate in caietul de observatii individual al prescolarului( portofoliu)
pentru a se putea pune mai usor in evidenta aspectele evolutive sau unele
stagnari, regrese, care prin acumulare atrag atentia asupra urgentei de a
intervene in scopul ameliorarii si optimizarii situatiei, Aceste data
cumulate pot ofri un tablou complex al evoutiei si dezvoltarii copilului.
Un aspect important de precizat in acest sens este faptul ca
observarea poate fi insotita si sprijnita de conversatie, evaluarea orala
prin intrebari-raspunsuri, ori intrebari-ajutor cu scopul de a-l indrepta pe
copil in directia raspunsurilor corecte, si chiar prin aprecieri verbale.
Instrumentul de evaluare cel mai frecvent utilizat pentru o astfel de
metoda de evaluare il constituie fisa de lucru.Avantajul fisei de munca
individuale il reprezinta aprecierea obiectiva si precisa a
rezultatelor.Avand in vedere faptul ca prescolarul rezolva sarcina data
singur si nu in grup va permite evalurea corecta a potentialului sau.
De asemenea, documentul poate fi pastrat in portofoliul personal
ca dovada a probei initiale pe care a parcurs-o fiecare copil.
Aceasta fisa mai poate servi educatoarei ca suport explicativ pentru
parinti, intrucat colaborarea gradinita-familie sprijina minusurile prin
munca suplimentara depusa in familie.
Fisa de lucru va fi redactata cu doua cerinte cu grad de dificultate
mediu.Cu titlu de exemplu se poate formula sa coloreze doua triunghiuri
mici cu culoare galbena si un dreptunghi mare cu culoare verde, iar la
punctul al doilea copiii trebuie sa formeze grupe cu forme geometrice de
acelasi fel prin incercuire, si sa indice cifra corespunzatoare grupei de
elemente formate.
Astfel, prin toate aceste forme de evaluare si metode de apreciere a
rezultatelor, prescolarii devin treptat capabili sa se autoaprecieze, sa
descopere ce au lucrat bine, corect, ce achizitii noi au, dar si ce lipsuri
trebuie compensate. De asemenea, parintii prescolarilor, vor putea sa
afle rezultatele evaluarii, determinand astfel preocuparea acestora pentru
munca educativa si continutul informational vehiculat de educatori si
atragand sprijinul lor ca parteneri in educatie.
Asadar, prin evaluare, educatoarea isi indeplineste misiunea nobila de a
pregati copilul pentru o integrare fara disfunctii in scoala, de a urmari ce
se intampla cu el si dupa terminarea gradinitei si furnizand invatatorilor
datele necesare continuarii actiunii instructive-educative pe diferite
trepte.