Sunteți pe pagina 1din 10

ELENA FARAGO Numele Elenei Farago, pseudonimul literar sub care este cunoscuta Elena Paximade, a ramas legat

pentru totdeauna de poezia pentru copii. Pornind de la simpla observare a cotidianului, poeta a creat
puterea de adaptare la intelegerea copilului. mici poezii, captivante prin muzicalitatea lor si prin

"Gindacelul", "Catelusul schiop", "Intr-un cuib de rindunica". Pedeapsa mei, Doi frai cumini si multe altele sunt poezii indragite si cunoscute de aproape toti copiii. Poezia Elenei Farago este de o factura deosebita, poate datorita faptului ca de la anii adolescentei a fost mama propriilor frati orfani si datorita experientei pe care a acumulat-o in anii in care s-a aflat in preajma unor copii aflati in dificultate fiind inspectoare a azilurilor pentru copii din Craiova. Ea dezvluie dragostea poetei pentru copii, carora le descrie cu gingie, prospeime si delicatee lumea care ii inconjoara: gze minuscule, psri felurite (cocoi, rndunele, vrbii, lstuni, etc.), patrupedelor casnice (vaci, mgari, iezi, purcei, cei, pisici, etc.) Creatia Elenei Farago este speciala pentru ca ofera copiilor mici posibilitatea de a cunoaste si intelege corect si profund situatii delicate de viata si militeaza pentru nonviolenta, ducand tema in lumea vietatilor dragi ( "Gindacelul", "Catelusul schiop) Ea raspunde nevoii emotionale a copiilor si are puternice valente educative Adresandu-se copiilor, poeziile Elenei Farago au cateva caracteristici specifice liricii pentru copii o se adreseaz afectivitii copiilor, creand imagini frumoase despre universul inconjurator o au o tematica variat oferind informatii despre comportamentul si calitatile fiintelor, plantelor, lucrurilor care fac parte din universul copiilor, modele de aciune o produc mult plcere prin rim i muzicalitate o redau fapte, idei, tablori si sentimente intr-o forma foarte concisa o au mesaj bine construit, o concluzie usor de retinut si cu valente educative Elena Farago a selectat pentru aceasta poezie un personaj care face parte din lumea gospodariei in care copilul ocupa un loc foarte important Este una dintre cele mai frumoase poezii destinate copiilor CATELUSUL SCHIOP 1

INCADRARE Catelusul schiop este o foarte scurt povestire alegoric, n versuri, n care autoarea, personificnd unul dintre animalele care populeaza universul inconjurator al copiilor (un catel) prezinta drama lui generata de faptul ca are un piciorus bolnav Constructia poeziei are la baza personificarea ca figura de stil TITLU este simplu, si sintetizeaza imaginea si starea sufleteasca a personajului principal al actiunii lirice TEMA - vietati din universul apropiat al copiilor CONTINUT Inceputul poeziei este o prezentare pe cat de scurta pe atat de edificatoare a principalului personaj si are scopul a capta atentia copilului si a-l implica Eu am numai trei picioare, Si de-abia m misc: top, top, Continutul poeziei este concis si descrie drama sufleteasca a catelului: faptul ca rad copiii de el, il poreclesc, "cutu schiop", sta singur pentru ca nu se poate juca Catelusul este constient ca asa va fi toata viata: schiop si trist Si plng mult cnd m gandesc Ca tot schiop voi fi de-acuma Si tot trist am s traiesc Versurile urmatoare sunt o induiosatoare redare a dorintei micului catel care isi doreste lucruri firesti , dar pe care el nu le poate face Si-as latra si eu din poarta La copiii de pe drum!... Cat sunt de frumosi copiii Cei cuminti, si cat de mult Mi-ar placea s stau cu dansii, S m joc si s-i ascult! Prin urmare, desi se refera la lumea animalelor, poezia vorbeste despre drama, despre situatii dificile in viata, despre nevoia de sprijin a celor aflati in dificultate, despre integrarea in colectivitate, bunatate si intelegere Mesajul poeziei este unul implicit, referitor la modul in care trebuie sa privim semenii nostri aflati intr-o situatie dificila fara voia lor,

Este usor de receptat de copii, discursul mizand pe sensibilitatea deosebita a copiilor fata de durerea vietatilor care ii inconjoara si are un puternic caracter educativ COMPOZITIE Compozitional poezia de bazeaza pe monolog Are la baza personificarea formele verbelor conditional optativ M-as juca, as latra sugereaza dorinta catelusului onomatopee: top, top- creaza o imagine auditiva care sensibilizeza ascultatorul Versificatia asigura muzicalitate Ritm: Rima: Masura: alterneaza versul cu 8 silabe cu cel cu 7 silabe Eu am numai trei picioare, Si de-abia ma misc: top, top, Rad cand ma-ntalnesc copiii, Si ma cheama "cutu schiop". Fratii mei ceilalti se joaca Cu copii toti, dar eu Nu pot alerga ca dansii, Ca sunt schiop si cad mereu! Si stau singur toata ziua Si plang mult cand ma gandesc Ca tot schiop voi fi de-acuma Si tot trist am sa traiesc. Si cand ma gandesc ce bine M-as juca si eu acum, Si-as latra si eu din poarta La copii de pe drum!... Cat sunt de frumosi copiii Cei cuminti, si cat de mult Mi-ar placea sa stau cu dansii, Sa ma joc si sa-i ascult! Dar copiii rai la suflet Sunt urati, precum e-acel Care m-a schiopat pe mine, Si nu-i pot iubi de fel... 3

M-a lovit din rautate Cu o piatra in picior, Si-am zacut, Si-am plans atata, De credeam ca am sa mor... Acum vine si-mi da zahar Si ar vrea sa-mi fie bun, Si-as putea sa-l musc odata De picior, sa ma razbun, Dar il las asa, sa vada Raul, ca un biet catel Are inima mai buna Decat a avut-o el.

GNDCELUL INCADRARE este o foarte scurt povestire alegoric, n versuri, n care autoarea, personificnd unul dintre animalele care populeaza universul inconjurator al copiilor (un catel) incearca sa sensibilizeze copii in legatura cu violenta, care poate fi o drama Constructia poeziei are la baza personificarea ca figura de stil TEMA - vietati din universul apropiat al copiilor; universal minuatural CONTINUT intrebarea retorica de la inceputul poeziei are scopul a capta atentia copilului si a-l implica De ce m-ai prins n pumnul tau, Copil frumos, tu nu stii oare Ca-s mic si eu si ca m doare De ce m strangi asa de ru? Continutul poeziei este concis 4

descrie pledoaria unui copil gandacelul, catre alt copil, pentru a nu il maltrata gandacelul ii sugereaza micutului care-l strange in pumn sa se puna in situatia lui si a constientizeze durerea lui si a familiei sale De ce s vrei s m omori? Ca am si eu printi ca tine, Si-ar plange mama dupa mine, Si-ar plange bietele surori, Si-ar plange tata mult de tot Cci am trait abia trei zile, Indura-te de ei, copile, Si lasa-m, ca nu mai pot!

poezia continua cu parerea de rau tardiva a copilului: gandacelul murise deja pentru ca il stransese prea tare in pumnul sau si nu-l mai putea invia Scarbit de fapta ta cea rea Degeaba plangi, acum, copile,

in final, poezia contine un indemn , firesc catre copil: sa-si recunoasca fapta rea in fata parintilor si sa promita ca va fi bun cu orice vietate, indiferent cat de mica sau neinsemnata ar fi Si zi-le ca de-acum ai vrea S ocrotesti cu bunatate, In cale-ti, orice vietate, Oricat de far-de-nsemnatate Si-oricat de mica ar fi ea!

Mesajul este usor de receptat de copii, discursul mizand pe sensibilitatea deosebita a copiilor fata de durerea vietatilor care ii inconjoara si are un puternic caracter educativ COMPOZITIE Compozitional poezia de bazeaza pe monologul gandacelului Are la baza personificarea

Versificatia asigura muzicalitate Ritm: Rima: 5

Masura: vers cu 8 silabe - De ce m-ai prins n pumnul tau, Copil frumos, tu nu stii oare Ca-s mic si eu si ca m doare De ce m strangi asa de ru? Copil ca tine sunt si eu, Si-mi place s m joc si mie, Si mila trebuie s-ti fie De spaima si de plansul meu! De ce s vrei s m omori? Ca am si eu printi ca tine, Si-ar plange mama dupa mine, Si-ar plange bietele surori, Si-ar plange tata mult de tot Cci am trait abia trei zile, Indura-te de ei, copile, Si lasa-m, ca nu mai pot!... Asa plangea un gandacel In pumnul ce-l strangea s-l rupa Si l-a deschis copilul dupa Ce n-a mai fost nimic din el! A incercat s-l mai invie Suflandu-i aripile-n vant, Dar a cazut n tarna frant Si-ntepenit pentru vecie!... Scarbit de fapta ta cea rea Degeaba plangi, acum, copile, Ci du-te-n casa-acum si zi-le Parintilor isprava ta. Si zi-le ca de-acum ai vrea S ocrotesti cu bunatate, In cale-ti, orice vietate, Oricat de far-de-nsemnatate Si-oricat de mica ar fi ea! PEDEAPSA MEI INCADRARE

o foarte scurt povestire alegoric, n versuri, n care autorul, personificnd unul dintre animalele care populeaza universul inconjurator al copiilor (o pisicuta ) critica deprinderea sa de a fura si a arunca vina pe altcineva, cu scopul de a preveni manifestarea unui astfel de prost obicei Constructia poeziei are la baza personificarea ca figura de stil TITLU sugereaza deznodamantul intamplarii descriese in poezie si anume pedepsirea matei vinovata TEMA- vietati din universul apropiat al copiilor CONTINUT adresarea directa de la inceputul poeziei: I-auzi, draga mea papusa,/ Zgrie mta la usa! are scopul a capta atentia copilului si a-l implica Fetita ii povesteste papusii cea mai buna prietena a ei despre fapta matei, care a furat Un intreg picior de rata,, l-a mancat, dupa care a pus osul in cotetul lui Azor , ca cada vina pe el; Poezia contina confesiunea fetitei, care ii spune ca desi iubeste pisicuta, a fost nevoita s-o pedepseasca pentru a nu mai repeta aceeasi greseala Continutul poeziei este concis Mesajul din finalul poeziei este usor de receptat de copii si anume: pedeapsa este necesara, ea nu inseamna lipsa de iubire, ci dimpotriva dorinta de a indrepta unele comportamente gresite Desi inca o iubesc, Trebuie s-o pedepsesc. C-a fost rea si dusmanoasa, Si n-o las sa intre-n casa COMPOZITIE Compozitional poezia de bazeaza pe monologul fetitei Este utilizata personificarea papusii

Versificatia asigura muzicalitate Ritm: 7

Rima: Masura: vers cu 7-8 silabe


I-auzi, draga mea papusa, Zgrie mta la usa! Dar eu nu-i deschid deloc, Ca sunt suparata foc. A furat iar, ca o hoata, Un intreg picior de rata, Si-apoi, dupa ce i-a ros Toata carnea, pan-la os, A dus osul, binisor, n cotetul lui Azor. Ca pe el sa-l banuim Si sa nu il mai iubim Si acum n-o bat, n-o cert, Dar nu vreau deloc s-o iert. Desi inca o iubesc, Trebuie s-o pedepsesc. C-a fost rea si dusmanoasa, Si n-o las sa intre-n casa.

DOI FRAI CUMINI INCADRARE scurta povestire n versuri, foloseste puterea exemplului pentru a indemna copiii la cumintenie si bunatate TITLU este sugestiv si face referire direct si fara echivoc (= fara dubii) la una calitatile laudabile ale copiilor TEMA universul familiei CONTINUT Continutul poeziei este scurt, concis si consta in descrierea unui tablou de familie tihnita, in care cei 2 frati cumininti se joaca linistiti, asculta povesti spuse de mama lor. Poezia face referire la faptul ca mama este primul educator al copilului Si ne-nvata lucruri multe, Si frumoase, stnd cu noi, 8

Si i place sa ne-asculte Cnd vorbim noi amndoi... Versurile urmatoare sugereaza foarte bine dragostea mamei, descriind gestul tandru si ocrotitor de mangaiere Mama noastra ne vorbeste Si ne mngie duios, Poezia reda plastic atmosfera tihnita, relatiile de apropiere sufleteasca dintre mama si copii sai Mesajul este usor de receptat de copii si are un puternic caracter educativ copiilor lor Si n gndul nostru-ntruna Auzim povata ei: - Fiti cuminti ntotdeauna Si fiti buni, copiii mei!... COMPOZITIE Compozitional poezia de bazeaza pe monologul unuia dintre frati Versurile din final

sunt edificare in acest sens: un indem, care cu siguranta e indemnul tuturor mamelor pentru

Versificatia asigura muzicalitate Ritm: Rima: Masura: vers cu 7-8 silabe Noi suntem doi frati, n casa Si nu ne certam deloc, Si suntem tacuti la masa, Si cuminti n orice loc. Avem hamuri, cerc si minge, Cnd pe-afara ne jucam, Iar cnd ploua, ori cnd ninge, Linistiti n casa stam. Si cu jucarii frumoase Ne jucam tot amndoi, Pe cnd mama nostra coase, Ori citeste, lnga noi. Mama noastra ne vorbeste Si ne mngie duios, 9

Iara seara ne citeste Ori ne spune-un basm frumos. Si ne-nvata lucruri multe, Si frumoase, stnd cu noi, Si i place sa ne-asculte Cnd vorbim noi amndoi... Si n gndul nostru-ntruna Auzim povata ei: - Fiti cuminti ntotdeauna Si fiti buni, copiii mei!...

10