Balada unui greier mic

George Toparceanu

Poeziile despre natura si micile vietuitoare sunt foarte indragite de catre cei mici,
mai ales, datorita faptului ca acestea capata trasaturi si insusiri umane, putand
exprima ganduri si sentimente, emotii artistice in creatiile lirice.Inca din frageda
pruncie copilasii se simt atraşi de acest univers al greierilor, furnicilor, fluturilor,
care ii incanta si le stranesc curiozitatea.

Lumea necuvantatoarelor a constituit izvor de reala inspiratie pentru unii dintre

cei mai reprezentativi autori precum George Toparceanu.(M.Grecu, 2018, p.88)

Poetul umoristic indragit de copii si studiat in scoala este muntean de obarsie, dar
a devenit moldovean convins vietuind la Iasi. Facand odata o marturisire
autobiografica, G.Toparceanu spunea cu obisnuitu-i umor, ca e moldovean, nascut
la Bucuresti, din parinti ardeleni.
George Toparceanu, poetul si prozatorul, îmbina în creatia sa
clasicul si modernul, luciditatea si lirismul. Volumele de
versuri”Balade si idile” ,”Parodii originale”, ”Migdale amare”sunt un
aliaj de umor şi sentimentalitate. El preface ”in glume lacrimile
amare”.(M.Szekely, 2006, p.128)
Atunci cand sunt lecturate, poeziile lui G. Toparceanu invita copilul sa participle
sufleteste la evenimentele lumii infime si delicate ale florilor si gazelor. In cadrul
operei autorului, baladele si rapsodiile merita o atentie cu totul deosebita.In multe
dintre acestea, autorul umanizeaza lumea plantelor si a gazelor, luand parte la
durerile lor.
 Tema predominant in poezii este cea a naturii si a vietuitoarelor, aducand o
contributie insemnata in largirea orizontului de cunostinte al copiilor.(N.Lazar,
2015, p.83)

In volumele ”Baladele vesele si triste”, „Migadale amare”sunt

cuprinse si poezii accesibile celor mici. Cele mai cunoscute, inca din
scoala sunt: „Balada unui greier mic”,”Rapsodii de toamna”,”Balada
chiriasului grabit”,”Primǎvara”,”Rapsodii de primǎvara”etc.

Astfel, „Balada unui greier mic” surprinde aspecte din natura la venirea toamnei.
Este alcatuita din 2 momente: primul o descriere a toamnei, iar al doilea
prezentarea micului greier surprins de anotimpul rece; modalitatea principalǎ a
crearii atmosferei este personificarea, dar poezia se caracterizeaza si printr-un
grafism al imaginilor.

Prima strofa, un catren, realizeaza introducerea în cadru pentru versurile

urmatoare care sunt un prim-plan al toamnei.Mizand pe surpriza, pe rapiditatea
actiunii, “ A venit asa, deodata”, poetul surprinde in primul moment al poeziei
sosirea neasteptata a toamnei cea intunecata .Folosindu-se de un epitet triplu,
“lunga, slaba si zaluda”, precum si de personificare, toamna este descrisa ca un
duh rau, a carei aparitie este dezastruoasa pentru natura si nu numai. Elementele
cadrului natural sunt caracterizate prin epitetele “zgribulite” si “zdrentuite” care
atribuie însusiri celor doi termeni ai enumeratiei “peste dealuri”, “peste tarini”, iar
epitetul “cea întunecata” evidentiaza una din trasaturile anotimpului — atmosfera
mohorâta. (M.Andrei, 2006, p.78):

“Peste dealuri zgribulite,

Peste țarini zdrențuite,
A venit așa, deodată,
Toamna cea întunecată.

Lungă, slabă și zăludă,

Botezând natura udă
C-un mănunchi de ciumafai, -
Când se scutură de ciudă,
Împrejurul ei departe
Risipește-n evantai
Ploi mărunte,
Frunze moarte,
Stropi de tină,
Guturai...

Și cum vine de la munte,

Blestemând
Și lăcrimând,
Toți ciulinii de pe vale
Se pitesc prin văgăuni,
Iar măceșii de pe câmpuri
O întâmpină în cale
Cu grăbite plecăciuni...”

Miscarea pare a inceta pentru ca imediat imaginea sa se focalizeze asupra

greierului:

“Doar pe coastă, la urcuș,

Din căsuța lui de humă
A ieșit un greieruș,
Negru, mic, muiat în tuș
Și pe-aripi pudrat cu brumă”

In timp ce “ciulinii de pe vale/Se pitesc prin vagauini”, iar “macesii de pe

campuri o intampina in cale/Cu grabite plecaciuni”, isi face aparitia un
“greierus/Negru, mic, muiat in tus/Si pe-aripi pudrat cu bruma”.
Imaginea greierelui, portretul miniatural, in linii gratioase, tradeaza compasiunea si
duiosia poetului fata de gingasia micutei vietuitoare, folosind diminutive ca
“greierus”, “casuta”, sau imagini vizuale grafice.
Monologul greierelui copleseste prin delicatete si duiosie. Toamna îl gaseste pe
greier cu camara goala, fapt pe care-l motiveaza prin credulitatea sa izvorata dintr-
un calcul gresit ("Nu credeam c-o sa mai vii/ înainte de Craciun./ Ca puteam si eu
s-adun/ O graunta cât de mica/"). Drama micii vietati este cu atat mai mare, cu cat
posibilitatea imprumutului la "vecina furnica" este exclusa atata timp cat orice
incercare este urmata de refuz si de barfa: "Fi'nca nu-mi da niciodata,/ Si-apoi
umple lumea toata/ Ca m-am dus si i-am cerut../". De aceea, în cuvintele greierului
isi face loc disperarea si resemnarea ("Dar de-acus, [...]/ Dar de-acus s-a
ispravit.../"), singura consolare ramânându-i autocompatimirea: "Cri-cri-cri,/
Toamna gri,/Tare-s mic si necajit/"( M.Andrei, 2006, p.78)

Unind umor fin cu melancolia, poetul observa cu atentie privelistile naturii cu

flora si fauna minuscule si atribuie grierasului sentimente omenesti.
Finalul aduce imagini care sintetizeaza continutul poeziei exprimand
compasiunea poetului pentru mica vietuitoare.Ultimele versuri rasuna cu sunetul
unei melodii triste, vestind parca sfarsitul greierasului, care nu mai poate rezista
frigului si umezelii de toamna, acest final induiosator fiind pe buzele tuturor
copiilor:

“Dar de-acuș,
Zise el cu glas sfârșit
Ridicând un picioruș,
Dar de-acuș s-a isprăvit...
Cri-cri-cri,
Toamnă gri,
Tare-s mic și necăjit!”

Epitetul “gri” cuprinde simbolic trasaturile caracteristice ale anotimpului ploios

si rece.Cele doua parti sunt alcatuite sintetic si armonios.(N.Lazar, 2018, p.86).
Figura de stil dominanta este personificarea, realizandu-se, cu ajutorul imaginilor
vizuale grafice si cu ajutorul diminutivelor („casuta”, „greierus”), un portret
miniatural în linii gratioase, ce trezeste duiosie. Poezia reia simbolurile harniciei si
prudentei (furnica) si al neprevederii (greierele), dezvoltand aceste simboluri într-
o forma personala ce atrage dupa sine compasiunea poetului si a cititorului
pentru soarta micii vietuitoare.

In concluzie, poezia lui Topirceanu aduce in lumea copiilor ritmuri

deosebite,melodii ale naturii in durata anotimpurilor,imagini plastice
de neuitat.
Prin maniera in care abordeaza universul micilor vietuitoare se
aseamana cu unele poezii ale lui Tudor Arghezi, unde
animale,pasari,gaze,devin pentru poet prilej de admiratie si disimulata
uimire in fata miracolului alcatuiri si impliniri rostului lor. (M.Szekely, 2006,
p.131)
George Toparceanu aduce in literatura romana, cu volumele sale de
versuri “Parodii originale. Balade vesele şi triste, Migdale amare”, o poezie
traditionala, realista, delicata, fiind definit, de criticul Constantin Ciopraga, drept
un “umorist sentimental”.
 Aplicatii practice

Propun un set de aplicatii practice , cu o valoare instructiv-educativa pentru a le trezi copiilor

(grupa mijlocie) dorinta de a observa mai atent natura, precum si viata din natura.

Prin aceste aplicatii incluse in cadrul lectiei copiii vor reusi sa inteleaga mesajul estetic si
moral al poeziei „Balada unui greier mic” de George Toparceanu.

 Ghicitori

Domnul cu vioara,
Cânta vesel toata vara,
Iar când toamna a sosit
Stă singur şi necăjit. (Greierele) Cântă vara prin grădină        
Şi nu-i place sămuncească,  
         Nici nu vrea să gândească
         La toamna ce o să sosească.(Greierele)

Harnică și strângătoare,
Cară boabe -n spinare,
Te-nvaţă cu bucurie
Lecţia de hărnicie. (Furnica)

Iarba o ofileste,
Vantul il porneste,
Frunza vestejeste,
Ploaia o porneste.(Toamna)

 Intrebari:

-Cum este anotimpul toamna?

-Cum vezi acest anotimp in poezia „Balada unui greier mic”?
-Ce sentimente ai fata de greiere?
-Daca ai putea, cum l-ai ajuta?
-Cum poti sa-ti ajuti un coleg?
Cum trebuie sa ne comportam unii cu altii?
Cum ajunge greierele la furnica?
 Plansa de colorat
 Puzzle- reconstituirea imagini

BIBLIOGRAFIE
1.Adriana Nicoleta Lazar, „ Literatura pentru copii”,Suport de
curs, 2015
2. Eva Monica SZEKELY, “Literatura pentru copii si tineri”,
Targu-Mures, Editura Universitatii Petru Maior, 2006
3. Mariana Andrei, “Introducere in literature pentru copii”,
Bucuresti, Editura Eminescu, 2006.
4. Marius-Valeriu Grecu, „Sinteze de literatura pentru copii”,
Craiova, Editura Sitech, 2018
5. https://ro.wikisource.org/wiki/Balada_unui_greier_mic